6,593 matches
-
de salcâm se urniră zgomotos din loc invitând surul în arie. Puiu, fără a mai aștepta îndemnul hățului, se strecură grăbit în ogradă. Un trârâit prelung, poruncitor îl impiedică să-nainteze. Stăpânul se apropie de coșar ridică cu o proptea sârma de rufe ce-atârna de-a curmezișul drumului, apucă de căpăstru calul conducându-l cu grijă printre meri și vișini, în grădină. Opri căruța între gârlici și stogul de paie, înțepeni c-o buturugă o roată și se apucă să
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
cu culmea cea veche? - Costele, eram sigură că n-ai observat! Când ieși pe balcon ești cu ochii holbați după fițe!... Dacă priveai în interior și nu la colțul blocului după fuste scurte, observai că feroteniile de la culme există, dar sârma a ruginit și în unele locuri s-a rupt. - Aha, acum pricep de ce cămașa mea albă are o dungă roșiatică de sus până jos! Credeam că ai trasat locul unde vine coloana vertebrală! - Ce-ai zis? - tresări înfuriată. Te cam
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399617567.html [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
aducă obișnuitele obiecții ca răzbunare. Deodată însă se proțăpi în pragul ușii țipând: - Vai bărbate, ai înnebunit? Ți-am zis să faci o culme de rufe nu un gard! - E o versiune modernă și economicoasă pentru situații de criză! În loc de sârmă galvanizată ți-am pus sârmă ghimpată! Astfel nu mai ai nevoie de cârlige! Vezi? Așa face omul avere! Nevasta prinse pe dată mătura cu coadă din colțul balconului și năvăli val vârtej în sufragerie, dar bărbatu-său era deja la
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399617567.html [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
Deodată însă se proțăpi în pragul ușii țipând: - Vai bărbate, ai înnebunit? Ți-am zis să faci o culme de rufe nu un gard! - E o versiune modernă și economicoasă pentru situații de criză! În loc de sârmă galvanizată ți-am pus sârmă ghimpată! Astfel nu mai ai nevoie de cârlige! Vezi? Așa face omul avere! Nevasta prinse pe dată mătura cu coadă din colțul balconului și năvăli val vârtej în sufragerie, dar bărbatu-său era deja la ușă. - Dragă, dacă nu-ți
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399617567.html [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
de cârlige! Vezi? Așa face omul avere! Nevasta prinse pe dată mătura cu coadă din colțul balconului și năvăli val vârtej în sufragerie, dar bărbatu-său era deja la ușă. - Dragă, dacă nu-ți convine culmea modernă, fug să cumpăr sârmă galvanizată și ți-o montez pe cea clasică... Dar nu termină fraza că paiele măturii îi răvășiră părul din cap. Atunci, o zbughi pe scări și nu se opri decât la barul din colțul blocului gâfâind ca o locomotivă. - Dă-
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399617567.html [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
era problema, ci timpu, să ajung mai repede. Calea a mai potrivită, ar fi fost , pe la Moșicu, cum am zis, dar exista riscul să fie acasă și să mă întoarcă de la pârleaz înapoi, căci dincolo de el, trona legat pe-o sârmă bine ancorată în pământ pentru a se putea plimba, un dulău cât toate zilele și rău peste poate. Pentru a mă feri de pericolul de a da nas în nas cu el vreodată, îmi interzicea cu desăvârșire să o iau
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
sparge ferestrele timpului fie o zi nu s-a întâmplat fie o secundă s-a suprapus peste ultima sută de ani.. ..ceva nu pușcă în cartea prezentului cărți măsluite la un pas cazanele clocotesc cuvintele mărșăluiesc într-acolo copci de sârmă ghimpată prind rănile lumii Referință Bibliografica: Rănile lumii / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI, 12 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RĂNILE LUMII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476300753.html [Corola-blog/BlogPost/368720_a_370049]
-
bază, trăsătura care nu jignește pe nimeni: curiozitatea înnăscută. În concluzie, suntem, fără-ndoială, un popor dinamic, vădit interesat de lumea înconjurătoare. Curat dinamic, mai ales de un sfert de secol încoace, de când parcă ne-au crescut aripi, ne-mai-împiedicându-ne de sârma cu ghimpi atunci când ne opintim peste gard! Sunt aceleași aripi care ne aduc cu precizie de ceas înapoi acasă, invariabil, de preferință odată pe an, vara, în concediu. Așa ne mai tragem sufletul oleacă după atâta survolare. Iar acasă, ei
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
rășină sintetică... (Glumesc!) Dar cum crocodilii nu prea cresc prin pădurile Bihorului, m-am mulțumit și cu o banală șopârliță! De fapt aveam nevoie doar de coada acestei, cu are am dorit sa fac o compozitie: „un mic gard de sârma ghimpată prin care aceasta a vrut să se strecoare și unde și-a prins coada pe care a trebuit să și-o sacrifice pentru a scăpa din capcană”. Am vrut astfel să demonstrez și să includ cât mai vizibil în
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
și buzele precum copiii se duc la școala cu ferestre de nisip prin care se citește marea flacăra se prelinge peste ochii afumați ca un taxi cu care crezi că poți ieși dintre coastele care nu te mai încap pe sârma cu vrăbiile albe care nu-și mai aduc aminte de prima zăpadă căzută pe sânul iubitei e-atât de pustiu încât se aud păcatele sărutându-se unul cu altul ceara se prelinge peste ceară unindu-și bocetul până la ultima vertebră
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lumanarar_vasile_pin_1390231618.html [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
încingea plita unei sobe ce devora, aproape fără-ncetare, multe paie, coceni și lemnele furate de pe oriunde se putea. Curtea, de nici o sută de metri pătrați, suprafață în care, pe vremuri, a stat cortul bunicilor și al părinților, împrejmuită cu sârmă, cartoane, lighene sparte și alte tinichele, era lipsită de vegetație. Pământul era scormonit de copiii născuți unul după altul câțiva ani în șir și de doi câini jigăriți, hrăniți din resturile adunate de prin tomberoanele de gunoi ale cartierului, din
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. Activitatea literară În aprilie 1942 debutează
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
din filmul „Titanic”, Kate Winslet. Sau, dacă mă gândesc mai bine, parcă aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1463558216.html [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
aș fi fost o balerină sau o gimnastă pe o bârnă, ca și cum m-aș fi pregătit pentru executarea unui exercițiu. Sau, poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai periculos
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1463558216.html [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
Încet încet le vin idei din care se naște măsura distanței. De aici până aici totul este al meu. Se naște astfel gardul, hotarul, vama, granița. La început trasate cu cinci pietre, apoi cu un șanț, câțiva pari de lemn, sârmă ghimpată, armate întregi puse să apere ce fiecare a reușit să cucerească . Se inventează astfel ideea de propietate privată, ideea de curte ; curtea unui puternic, curtea mai multor puternici, curtea celui mai puternic a unuia care îi bate pe toți
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1476270758.html [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MONDENITĂȚI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mondenități Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă gânduri arvunite Pe care alții nu
MONDENITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mondenitati_george_nicolae_podisor_1363154742.html [Corola-blog/BlogPost/352581_a_353910]
-
ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenișul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal“. Pedagogul unui neam Într-un imens teritoriu românesc, pustiit de război și de secetă, cu satele și orașele rămase fără preoți, fără învățători, profesori și ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
venise ursul la oi, că-i dădeau câinii roată. Am tresărit. Câinii lătrau aievea, dar nu la urs. Ca din senin, pe buza prăpastiei apăruse un om. Nea Ioniță a ocărât câinii. Am observat că bărbatul avea pantofi cusuți cu sârmă și că ținea în mână o biblie fără cruce pe copertă. - Mă uomule, cum hiriș agiunsăș aci? Străinul a zâmbit, și-a tras câteva clipe sufletul. - V-am văzut de jos, de la lac. Păstorii de oi sunt bine văzuți în
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
sfidării morții, în numele valorilor, care vă călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creațiilor. Când steaua poetului va cădea, înălțându-se parcă mai strălucitoare, amintirea dumneavoastră va dăinui, atâta timp, cât va exista poezia. Opera durată și durută, sfidând ,,păienjenișul sârmei ghimpate”, citind lumea prin prisma suferinței basarabene, iradiind candoare, o lirică trainică, sub cupola adevărului, este ceea ce ne va rămâne. O lume clădită din frunze, din cuiburi de păsări, din ierburi și din dulcile vetre. Mai bună, mai frumoasă, mai
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
91.blogspot.ro. Nu am venit să mă credeți, am venit să vă cred - Interviu cu academicianul Grigore Vieru. Ion Anton. Flacăra lui Adrian Păunescu, 3, nr. 6 (73), 6 feb. 2003, p. 19. Basarabia este un copil înfășat în sârmă ghimpată. Interviu realizat de Adrian Păunescu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 4, nr. 9 (128), 26 feb. 2004, p. 5. Sunt o inimă care cugetă. Grigore Vieru în dialog cu Andrei Strâmbeanu. Flacăra lui Adrian Păunescu, 8, nr. 25 (296), 29
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa pentru măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
la 9, pregătit pentru tăiere, clupa pentru măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Înstrăinat rămâne”. Există în finalul acestui superb poem, un vers uluitor care sună astfel: „Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
negru. Iubirea trezește deodată toate anotimpurile fără să țină cont de luna lor de naștere, te atinge pe obraz, pe umăr și pe șold. Aduce cu ea viața. Ajunsă independentă, își trăiește propriul elan, cu perspective fără vreo piedică în sârma ghimpată. Apoi ard oasele, inima și visele. Rămâne un mare pustiu în calendar. Suzana Deac Referință Bibliografică: Păcăleala vieții / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac
PĂCĂLEALA VIEŢII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/355153_a_356482]
-
și-o măi apucat să vadă căstrăveții împrăștiindu-să. Câte-o măi căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]