1,975 matches
-
gânduriîi vezi viermiiși-au început ospățulîn trupul înjunghiat de timpîn oase sunăfrigul alb al catafalculuiși totuși sunt același eucu luminile dimineții în ochiîncă nu am plecat dincoloîncerc să adun toate umbrele la răsăritsă echilibrez balanța între mine și lutam să-mi sădesc împrumutulîn brațele pământului... XVIII. DACĂ AȘ MAI FI..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Dacă aș mai fi cea de ieri aș împărți cu tine nuditatea iubirii aș contura ispita cu păsările focului discretă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
apă vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu l-am cunoscut pe scriitorul, poetul și jurnalistul Dorel Sibii și nici nu citisem nimic din opera sa. De curând am primit de la distinsa doamnă Dora Sibii, soția regretatului scriitor, un exemplar din volumul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu l-am cunoscut pe scriitorul, poetul și jurnalistul Dorel Sibii și nici nu citisem nimic din opera sa. De curând am primit de la distinsa doamnă Dora Sibii, soția regretatului scriitor, un exemplar din volumul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cufundate în adâncul timpului, când anii mei erau în pragul definirii personalității. Perioada tulburator de frumoasă a vieții cu nume parcă izvorât din însăși substanța sa semantică, tinerețea, așa năzbâtioasă cum e ea, pusese peceta pe sufletul meu în care sădise un cuib al visării la actorie, visul de aur, mărturisit sau nu de mai toate fetele. Ca să visezi nu te poate opri nimeni, visul nu are hotar, nu te costă nimic și poți trăi frumos cu el oriunde te duci
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
am ascultat porunca, De-a iubi și a ierta, Veșnică îmi va fi munca, Fără,mare Mila Ta! Nu sunt demn să Îți spun "Tată ", Nu-mplinesc,al Tău cuvânt, Petrecutam viața toată, Pentr-o mână de pământ! Să-mi sădești in suflet gândul, Către moarte,zi de zi, Că,de Nu-Ți urmez cuvântul, Tată,cum Te-oi mai numi? Cele de pe urmă vremuri, Sufletul,când va afla, Îngerii,să-l poarte-n ceruri, Să-l așeze-n dreapta Ta
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment sordid Nu contempla fantome în oglindă Privește-un zbor de pasăre măiastră Lasă iubitul tău să te surprindă ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindăNici amintiri din vremuri de coșmarLasă senzații care te colindăS-adauge surâsului nectarAleargă să vezi codrii de aramăPe dealuri de iubire și de dorAscultă-ți simtțrile care cheamăSă reaprinzi tăciunii de amorChiar de-i sădi fire de fericireFie în piatra sau pământ aridVei intui - cuprinsă de uimireCă dragostea nu-i sentiment sordidNu contempla fantome în oglindăPrivește-un zbor de pasăre măiastrăLasă iubitul tău să te surprindă... XV. ZBORURI UCIGAȘE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
În viața mea am adunat poeme Și-am șlefuit cuvinte ascuțite Să taie-n carnea lumii cu probleme Condusă de elitele smintite Am acuzat ades cu vorbe grele Oripilat de jafuri și de crime S-ajungă-n iad puterile tembele Ce au sădit și ură și cruzime Voi dezveli păcatele ascunse Ce le-au permis accesul spre putere Ca în infern să fie suprapuse Pe veci, în focul clipei de tăcere Voi vă-nchinați puterilor străine Și inventați și sfinți, și sărbători Mulți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
să știe veacul viitor ... Citește mai mult Gânduri rebeleîn viața mea am adunat poemeși-am șlefuit cuvinte ascuțiteSă taie-n carnea lumii cu problemeCondusă de elitele smintiteAm acuzat ades cu vorbe greleOripilat de jafuri și de crimeS-ajungă-n iad puterile tembeleCe au sădit și ură și cruzimeVoi dezveli păcatele ascunseCe le-au permis accesul spre putereCa în infern să fie suprapusePe veci, în focul clipei de tăcereVoi vă-nchinați puterilor străineși inventați și sfinți, și sărbătoriMulți vă rugați ca veacul care vineSă uite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În suflet ți-au sădit piersici în floare și-au cuibărit în ei un pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind buimac cum din nimic știi să ... Citește mai mult Te-au zămislit din spuma mării Zei,să-ți fie tenul fin, catifelat,culoare roz din trandafir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
împletind în șoaptedin stele-au strâns puțină strălucire.În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde,dar și mister dintr-un străfund de lac,drept gene sunt doi fluturi ce-și desfacaripile cu gesturi tremurânde.În suflet ți-au sădit piersici în floareși-au cuibărit în ei un pitpalacce cântă ne-ncetat, privind buimaccum din nimic știi să ... XXIV. FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1524 din 04 martie 2015. Te-a făurit Preabunul, cândva, fără de daltă, Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Dumnezeu. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Ar fi trebuit ca, fie prin dorul de a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fiindcă nu era în el nici o tulburare a unor porniri neînfrânate. Însă, întrucât a căzut sub păcat și s-a cufundat în stricăciune, de atunci plăcerile și întinăciunile au pătruns în firea cărnii și astfel în mădularele noastre s-a sădit o lege sălbatică. Firea s-a îmbolnăvit cu păcatul din neascultarea unuia, adică a lui Adam; astfel, cei mulți au ajuns și ei păcătoși, nu călcând porunca împreună cu Adam fiindcă ei nici nu existau pe atunci ci fiind din firea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Teologia devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa Sfinții Părinți, interpretând ca nimeni alții cuvintele Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în veșnicie, „să cunoască și să se unească cu Dumnezeu, obiectul nemărginit al cunoașterii și, implicit, al
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la un moment dat, în timpul reprezentației, de Steluța -, un geamantan, un drapel al Statelor Unite, o lanternă, mult timp aprinsă în timpul spectacolului, a cărei luminiță sugerează probabil speranța din sufletul femeii, o găleată, un mop și o glastră în care este sădită o floare verde, sugestiv alintată “speranța”, alături de care a fost “plantat”, tot sugestiv, un steguleț american), dialogul viu, plin de savoare, al Steluței, aflată pe scenă, cu personajele de pe ecran, interpretate de aceeași actriță (Nelly, băutoare “profesionistă” de CocaCola, un
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
teatru bun, americani și români din diaspora. Rar părăsește curtea casei, mânat de vreo problemă arzătoare. În rest, cât e ziua de mare, din răsărit și până la amurg, își face veacul sub o verandă, sau la umbra părului din bătătură, sădit în urmă cu patruzeci și opt de ani de taică-său, când a venit pe lume el, Petru. E la curent cu toate, de la politică, pân’ la... mondenități nimic nu-i scapă. știrile din actualitatea internă și internațională, despre istoria
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
în jertfirea pentru aproapele. Tânăra fecioară Paraschiva, care a trăit acum 960 de ani, și-a închinat deplin viața ei lui Hristos, pe care l-a socotit Mirele ei și de la care a primit dreaptă răsplătire. Harul lui Hristos a sădit în ea sămânța unei vieți de sfințenie și de trăire jertfelnică pentru frații ei în Hristos. I-a fost milă de robii familiei sale și a rugat-o pe mama ei să-i elibereze. Cu multele ei fapte de milostenie
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
anilor ‘90, că românilor le vor trebui 20 de ani ca să deprindă democrația a stârnit o serie de controverse. „Nu era vorba despre o prognoză cu pretenții științifice, ci mai curând despre o estimare a profunzimii tarelor și habitudinilor sociale sădite în oameni de o jumătate de secol de dictatură, a tăriei prejudecăților și mentalității, formate de o prelucrare ideologică pe cât de sistematică, pe atât de ingenioasă“, explică autorul la o distanță de paisprezece ani de „profeția“ sa. Silviu Brucan: Profeții
Agenda2004-45-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283032_a_284361]
-
dar și răsplata acesteia. Culoarea verde a reprezentat întotdeauna, în toate culturile, vitalitatea, armonia cu natura, puterea de regenerare. Conform documentelor, bulgarii au ajuns la Beșenova Veche în primăvara anului 1738 și probabil natura i-a întâmpinat cu verdele inocent, sădindu-le în inimi încrederea într-un viitor prosper. În partea dreaptă, blazonul reproduce un miel purtător al stegulețului cu însemn creștinesc, ambele simbolizând inocența, castitatea, puritatea, jertfite pe altarul unui crez divin. Mielul din blazon este însă unul triumfător, purtător
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
se răspândește vertiginos. De la 40 de milioane de țigări în 1880, în S.U.A. se fabrică, după 10 ani (1890), 20 de miliarde de țigări. Cultivat pe suprafețe reduse, tutunul aduce profituri pe care nu le poate concura nici o altă plantă sădită în același perimetru, cu excepția celor din care se obțin droguri. Doar că tutunul este un drog... oficializat, împotriva căruia bătălia a început să se poarte cu arme științifice abia după cel de al II-lea război mondial, începând din anii
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
vecinătatea Cascadei Niagara poate fi admirat - și chiar este, dacă luăm în considerare că Niagara este una din destinațiile preferate de nord-americani pentru luna de miere - încă din 1950. Își depășește confratele prin cele 16 000 de plante care se sădesc aici de două ori pe an. Nefiind la fel de spectaculos precum analogii săi transoceanici, (5 metri diametru și 6 500 de plante), ceasul floral de la Geneva rămâne una din atracțiile orașului elvețian. Să mai spunem că, situat în Edinburgh, lângă monumentul
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
era dedicată exercițiilor grele: pugilatul (strămoșul boxului) și pancrațiul (un fel de lupte deosebit de dure). Urmau întrecerile pe hipodrom, de cai și care. În ziua a cincea se încoronau învingătorii, ceremonie fără spectatori, în fața templului lui Zeus, lângă măslinul sacru sădit de Hercule, inițiatorul Jocurilor Olimpice antice. Apoi atleții se îndreptau în mare grabă spre cetățile lor, pe drumul cel mai scurt, traversând ținuturile străine în răstimpul acordat de armistițiu. Pacea sacră va înceta, iar războiul distrugător dintre cetățile mistuite de rivalități
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
fusese odinioară amplasamentul primului cimitir al orașului. Aici hotărăște generalul Antonio Scudier, comandantul militar al Timișoarei, să creeze un parc și, după acceptul lui Carol Küttl (primarul), militarii din subordine intră în acțiune. Sunt asanate bălțile, se plantează arbori, se sădesc rondouri de flori și în 1860 ia ființă un spațiu verde care, cu cei peste 91 000 de metri pătrați, avea să-l întreacă pe cel mai vechi cu zece ani - Parcul Coronini (actualul Parc al Poporului) - întemeiat de guvernatorul
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]