659 matches
-
ei. Uneori, mai mergea să-i urmărească și, câteodată, după ce ei plecau, trăgea la ținta mare folosită de flăcăi. Era mulțumită! Acum putea chiar să vâneze, întocmai așa cum îl văzuse și pe tatăl ei. Când reuși pentru prima dată să săgeteze un iepure se simți atât de fericită, încât, aproape că își spuse secretul fratelui mai mic, care lăudase friptura servită la cină. Iată, însă, că, într-o zi, tatăl ei adună toți războinicii, cu vorbă aspră și poruncitoare de plecare
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Afumați, Ilfov) - CĂLĂTOR PRIN SUFLET (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini) Indiferent dacă modul de adresare este direct sau indirect, bătăile inimii converg în versuri, catrenele purtând parfumul floral cules de pe câmpiile întinse, din poienile pline de soare, din albastrul cerurilor săgetat de rugile fierbinți, care - uneori - primesc răspuns, alteori doar tăcere. Poezia, pentru Mariana Mihai, este - și trebuie să fie - un modus vivendi, o cale prin care lumea să devină mai bună, mai iubitoare, chiar dacă universul nou creat conține doar sâmburii
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1413700138.html [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
săgeți spre metereze. Acestea țintesc pieptul oamenilor nopții care se prăbușesc în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se aruncă în vâltoarea bătăliei dar se trezesc săgetați de arcași. Pe terasa unui turn apare din flăcări Paloș. PALOȘ: (cu vocea care se propagă în ecouri) Cine sunteți voi muritorilor și ce vreți? Noi nu avem nimic cu domniile voastre, de ce nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
supuși, cocoșii săreau speriați din calea sa, iar caii tresăreau nechezând când îi încăleca. Tinerele conițe care ajungeau la conac îl priveau cu admirație pe sub sprâncene, iar când voinicul le întorcea privirea se îmbujorau rușinate și un fior necunoscut le săgeta inima. În cele din urmă familia de nevoiași, după atâtea boli și suferință, se stinse cu zâmbetul pe buze că lasă în urmă un vlăstar frumos și puternic. Atunci boierul îl luă definitiv la conac crescîndu-l ca pe propriul său
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
cu trăsura pe ulițele satului și pe moșiile socrului său, lovind nemilos cu biciul în stânga și-n dreapta în tot ce întâlnea în cale, bărbați, femei, copii. Într-una din zile ginerele organiză o vânătoare. Prințișor, mai iute de mână, săgetă o frumusețe de cerb. De ciudă, conașul îl plesni cu biciul. - Boierule, se enervă tânărul, dacă o singură dată mai ridici mâna asupra mea, te fac bucăți! - Îndrăznești să mă înfrunți, slugă blestemată!? - răcni conașul ridicând din nou biciul. Prințișor
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
clipă credeam că sunt aici, ca să caut scoici, multe scoici, dar nu cred că este așa. (Nu încetează căutarea.) Ieri am zărit o scoică suberbă. (Ridică din nisip o scoică.) Iat-o! E frumoasă, nu-i așa? Când i-am săgetat prima dată chipul cu privirea am crezut că nu are pereche între scoici, că ea este scoica de care o să mă îndrăgostesc și după care o să alerg toată viața. N-a fost așa. (Aruncă scoica în cutie și începe să
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1471261850.html [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
decăderii existenței lucide în absurdul absolutului: "O umbră de zâmbet nedumerit și ochii... Ochii tăi/ verzi care/ clipesc în raza lanternei: în această obscuritate ce întrerupe/ procesul de fotosinteză... Atâtea". Realitatea degenerată și originalitatea expunerii dă o impresie polifonică poemului săgetate de reminiscențele fantomatice ale unei existențe alienate: "... Pe/ când azi, în această epocă de demență... ce se văzuse ea, bătrâna, goală, pe atunci,/ când era fecioară, fecioară de lut crud, dezbrăcată - / pe când purta noroc,/ neștiind ce are de făcut, ca
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
galbene, că totul în jurul meu părea un rug aprins. Când vâlvătaia părea să erupă, o scânteie mi-a atins mâna. Era o fată. Niciodată nu am văzut o făptură mai frumoasă. Părul ei era negru, iar ochii ei verzi te săgetau până dincolo de umbra ce se plimba haotic pe ziduri, dar hainele-i erau de foc. Cu siguranță era o fiică a stelelor creeate de mine. La început am privit-o cu teamă, pe urmă cu atâta îndrăzneală, încât fata mea
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461437074.html [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
excepție), pe faimosul Nicolae Petrescu-Găină (punct aparte în cadrul Armistițiului dintre Germania și România, din 1916, când nemții nu au vrut să semneze decât cu condiția ca acesta să le fie predat, pentru a-l interna în lagăr - pedeapsă întrucât îl săgeta mereu pe Kaiser), Drăgulescu-Drag (care ani în șir, zi de zi, publica, în trei mari cotidiane pariziene, tot atâtea caricaturi, însă pe teme diferite). Acestora li se adaugă, Franscisc Șirato (pe cât de bun pictor, pe tot atât de spumos caricaturist), Eugen Tarru
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
sunt? Aici rămân, aici mi-e cel mai bine. Departe sunt oceane și deșerturi Hai, avioane, decolați odată! De ce se uita mama peste drum? Sunt în grădină, n-am ieșit pe poartă. Pe lungi cărări am pașii zugrăviți. Albe avioane, săgetați spre zare. Uite, bunica stă în pragul ușii N-am cum să plec, pe mine doar mă are. La mine-acasa-i ceai cu gust de tei, De vatra mea nimic nu mă desparte... De unde avioanele-astea toate? Unde-am ajuns? De ce
EU N-AM PLECAT DE-ACASĂ NICIODATĂ de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_eu_n_am_plec_daniel_ionita_1383526120.html [Corola-blog/BlogPost/364850_a_366179]
-
așeză pe ea un pat de brânză, apoi, deasupra felii de pește, după care i-o întinse. Imediat ce mirosul peștelui îi atinse nările, Mona își simți stomacul urcând ca un ascensor în plină viteză. - Aș prefera fără pește! El o săgetă cu privirea și lăsă mâncarea pe masă cu un gest încetinit. - Vrei să ne înțelegem, nu? - Ar fi de preferat. - Atunci, ce nu îți convine? Lacrimile izbucniră fără preaviz, provocate de tonul ridicat, de-a dreptul arțăgos. Nemulțumit de reacție
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
coapte, Lereru leru! Mai dinspre ziori, prin grădini cu flori. Lereru leru! Și când ei sosiră dalba-i curmătură, Lereru leru! Crăcani așezară, copoi urma-i luară Lereru leru! Cerbul că ieșiră dalba-i curmătură, Lereru leru! (Nume vânător)-l săgetară, (Nume)-l săgetară. Lereru leru! Cerbul că grăiară, cerbul că grăiară: Lereru leru! - Săgeată mugeată, fire-ai blestemată! Lereru leru! Tu de-ai fi pocnit, eu te-aș fi auzit Lereru leru! Și aș fi făcut două, trei sărite, Lereru
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Mai dinspre ziori, prin grădini cu flori. Lereru leru! Și când ei sosiră dalba-i curmătură, Lereru leru! Crăcani așezară, copoi urma-i luară Lereru leru! Cerbul că ieșiră dalba-i curmătură, Lereru leru! (Nume vânător)-l săgetară, (Nume)-l săgetară. Lereru leru! Cerbul că grăiară, cerbul că grăiară: Lereru leru! - Săgeată mugeată, fire-ai blestemată! Lereru leru! Tu de-ai fi pocnit, eu te-aș fi auzit Lereru leru! Și aș fi făcut două, trei sărite, Lereru leru! Peste vârf
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Leul plaiul ține Hoiler hai dalerui Rău plaiul s-a înstrăinat Hoiler hai dalerui De baci și de păcurari Hoiler hai dalerui Și de dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Cine magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui (Nume vânător) magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui Iar la el ce își luară Hoiler hai dalerui O tăbliță pestricioară Hoiler hai dalerui Plină cu săgeți ușoare Hoiler hai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
și de păcurari Hoiler hai dalerui Și de dalbii cârciumari Hoiler hai dalerui Cine magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui (Nume vânător) magii se adăflară Hoiler hai dalerui Leul să mi-l săgetară Hoiler hai dalerui Iar la el ce își luară Hoiler hai dalerui O tăbliță pestricioară Hoiler hai dalerui Plină cu săgeți ușoare Hoiler hai dalerui Și pe plai că-mi apucară Hoiler hai dalerui Pe la baci la păcurari Hoiler hai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Hoiler hai dalerui Nu știa din ce-a murit Hoiler hai dalerui Scoase atunci un șuierat Hoiler hai dalerui Leul că s-a deșteptat Hoiler hai dalerui Și din gură așa a grăit Hoiler hai dalerui Stai (Nume vânător) nu săgetară Hoiler hai dalerui Că ți-o da de surioară Hoiler hai dalerui Turtureaua câmpului Hoiler hai dalerui Iubeața voinicului Hoiler hai dalerui (Nume vânător) acestea n-ascultară Hoiler hai dalerui Leul că mi-l săgetară Hoiler hai dalerui Și lui
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
dalerui Stai (Nume vânător) nu săgetară Hoiler hai dalerui Că ți-o da de surioară Hoiler hai dalerui Turtureaua câmpului Hoiler hai dalerui Iubeața voinicului Hoiler hai dalerui (Nume vânător) acestea n-ascultară Hoiler hai dalerui Leul că mi-l săgetară Hoiler hai dalerui Și lui ca să-i fie fală Hoiler hai dalerui Frumos capul i-l tăiară Hoiler hai dalerui Și în suliță-l puneară Hoiler hai dalerui Și înapoi că se-ntorceară Hoiler hai dalerui Prin brădete negurete Hoiler hai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Muntele Sacru, era bine știut acest lucru și cine știe cum de ajunsese pe câmpia mongolă departe de sălașul său. Tolui, călărea un armăsar pursânge arab, fiind însoțit doar de șoimul preferat, Săgeata de Argint și zărind lupul acela îl rănise ușor, săgetându-l. Animalul simțindu-se hăituit, alerga căutând scăpare spre sălașul său din munte, astfel prințul era sigur urmându-l că-l va conduce acolo unde dorea să ajungă, adică la poalele muntelui de foc, dincolo de granița ce separa ținuturile marelui
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
unor fantome albe, cu privirile în pământ, strângând la pieptul lor, în tăcere, caietele de școală. Imaginea acelor copile nevinovate acoperite de veșmintele lor, chiar dacă erau albe, puse parcă la colț și neavând voie să privească în jurul lor, mi-a săgetat inima. La capătul satului am intrat pe autostrada ce duce la Colombo, evitând așa aglomerația la acest ceas al dimineții. Dar, cum am mai spusdeja, chiar și într-o călătorie pe autostradă ai parte de priveliști minunate; plantații de arbori
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_i_helene_pflitsch_1390400350.html [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi zâmbi binevoitor și-l invită să se așeze pe mușchiul moale. Sasu îi povesti cele văzute la palat. La rândul său, Arnăutu îi relată pe scurt cum o săgetase pe prințesa vampirilor, dar nu și despre sărutul acesteia sau posibila existență a unui urmaș al lui Dracula. Nu dorea să-și înspăimânteze tovarășul de luptă și să dea de bănuit că poate fi un viitor vampir. - Astăzi ne odihnim
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
grădinii sale. Dar precum apăruse ca o nălucă, tot la fel dispăruse ca o umbră în noapte, iar în urma sa florile și frunzele pomilor se cutremuraseră ușor. Răcoarea nopții îi pătrunse Narcisei prin rochia subțire și un ușor tremur îi săgetă trupul. El o cuprinse ocrotitor cu brațul de mijlocel. Era o noapte înstelată cu lună plină. Se opriră sub un bec care cu lumina sa palidă accenta și mai mult misterele întunericului. Se priviră în adâncul ochilor, apoi el o
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
spun nimănui nimic, dar nu mai pot, revino-ți, hai la o viață normală scumpul meu frate. Îl urmăream tăcut și indiferent la vorbele pe care încerca să mi le pătrundă în inima împietrită. Ochii mei strălucitori în întuneric îl săgetau și, acest fapt se întâmpla de vreo două zile încoace, pentru că până atunci abia îl așteptam să vină. Privirile noastre s-au întrepătruns, eu am rupt clipele de tăcere zicându-i: Vino mai rar, mă obosești. Nu mai simt nevoia
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Eu sunt Prințesa vampirilor! La auzul acestor cuvinte tresări, dar totuși o forță nevăzută îl împinse s-o cuprindă în brațe. Era atât de frumoasă, încât mintea i se încețoșă de dorință trupească. Deodată o rază ca un fulger îl săgetă din creștet până-n tălpi. Calul necheză speriat și dispăru în adâncurile pădurii. Cei doi tineri dădură frâu liber sentimentelor... Pădurea vui, păsările nopții țipară pe limba lor, numai trilul privighetorii era mai trist ca de obicei. Prin mintea confuză a
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
un râu și de pe balustrada de lemn construită în spatele morii de apă situată în extremitatea nord estică a sa, m-am oprit să privesc și să ascult armonia locului, zgomotul curgerii apei, jocul păstrăvilor mari cu spinările negre marmorate ce săgetau prin valuri, printre vegetația acvatică și pe sub maluri, zbenguitul a două vidre care lunecau furișat pe lângă mal, puțin mai departe de locul unde mă aflam, aproape de vâltoarea de lângă podul din fața morii, acolo vegetația acvatică fiind mai bogată. Începuse să sufle
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
secolul XVIII, chiar dacă în unele cazuri primele lor traduceri datează din perioada anterioară. Este vorba de Alexandria, foarte mult gustată în vechea noastră cultură, scriere pigmentată de scene ale iubirii „la prima vedere”, precum aceea în care Neatinav se arată „săgetat la inimă de frumusețile” Olimpiei, așa cum le găsim în „Cărțile populare” (volumul I, pag.14 O întreagă moștenire sentimentală cathară era cuprinsă în această literatură, precum și în „Istoria Troadei”, cu portretul ideal al frumuseții feminine, ilustrată prin Elena („mai frumoasă
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_erosul_ca_ar_al_florin_tene_1375526111.html [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]