177 matches
-
munții, și a rămas o vreme numai porumbul, cultivat pe porțiuni mai mici, dar prezent și între pini. Munți ca la noi la Sinaia. Numai că prin iarbă izbucnea calcarul, neurastenizând vag peisajul. Și din nou cactuși. Și palmieri pitici, sălbăticiți parcă, din care se fac sombrero-uri. Dar nu, mai întîi a fost târgul acela care îmi amintea de Urziceni, și unde am coborât să luăm o cafea. Deși ne îndreptam spre sudul tropical mi-era frig. De fapt, câmpurile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cruzime disperată, însă mai era și frică, frica de reacția mea. Tocmai această frică a început să mă convingă și am simțit pentru prima oară atingerea ușoară a groazei, a coșmarului. Și totuși această făptură pe jumătate terifiată, pe jumătate sălbăticită, era încă Antonia mea, soția mea iubită. — Bine, bine, am spus, dacă ești chiar atât de îndrăgostită de psihanalistul tău poate n-ar fi rău să te culci cu el! Dar nu-mi vorbi despre divorț, nici nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
se așteptase să i se Îndeplinească ruga atât de repede și pe nepregătitelea. Trupul nu i-a fost găsit nicicând, iar câte unii erau Încredințați că Nae, beat, fusese ucis și ros până la ultimul oscior de o haită de câini sălbăticiți care vâna În Împrejurimile Satului cu Sfinți și sălășluia Într-un afund de pădure. Nicu Fieraru, ultimul prieten În viață al Însinguratului Nae, Îi făcuse o cruce zdravănă din fier, o Înfipsese Într-un soclu de beton și sub ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și valul de sânge începe să inunde o parte a lumii./ O, tinerii morți știu desigur mai mult./ Sub pielea de trandafir se află răspunsuri./ Amintește-ți:/ pe o plajă murdară,/ trupul unei femei adus de ape/ și sufletul ei sălbăticit lovindu-ne fața./ Amintește-ți:/ ziua în care am descoperi nesfârșita bunătate/ și valul de sânge din care tinerii morți/ fac semne celor de pe țărm” (Poem de dragoste). Simbolurile tutelare ale imaginarului sunt trandafirul și ciuma, care se distribuie alternativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
zgâriat întotdeauna... ca pedeapsă pentru ea și pentru mine, și o spun cu glas tare: Acum nu mai trebuie mama să ofteze în somn din cauza grijilor pe care și le face pentru ea și pentru Herrmann, și care înfuriau somnul sălbăticit. Mama a avut anume griji mereu, ceea ce Herrmann a suportat foarte greu. Dar acum e mama moartă cu oarece timp înainte, pentru că Herrmann în groapă a răsgiulgiuit-o... pe douăzeci și patru decembrie acum un an... în vis. Acum este seara sfântă pentru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ființă hăituită (care va deveni la rândul său în casa pe care o învestește un hăituitor). El se descrie ca "un necunoscut cu care e bine să nu ai de-a face, înarmat, bărbos, plin de noroi, cu o înfățișare sălbăticită" astfel încât locuitorii unei case nu pot descoperindu-l decât să-și închipuie în acest vagabond, trădător sau spion, o ființă rău intenționată. Dacă însă curiozitatea sa o antrenează pe cea a cititorului, el rămâne totuși un personaj simpatic care ne
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nume, dădu naștere numelui țării udate de ambele aceste două cursuri de apă. Analiza hidrografiei Sciției după Herodot ne-a arătat deci că patru nume de râuri, Prutul, Siretiul, Argeșiul și Mureșul își au Originea lor încă de pe timpul când sălbăticite oarde ale Sciției locuiau pe marginile lor. După mai bine de două mii de ani, Românii păstrează încă denumirile vechi ale acestor patru cursuri de apă, o continuitate în tradiția locală, care nu se poate explica decât printr-o continuitate a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca pe o adevărată bătălie pentru supraviețuire, marcată de lipsa acută a apei și a lemnelor de Încălzit, de boli, de hrana insuficientă, de supravegherea strictă, de frig, zăpadă și viscol, de lupta cu animalele care ocupau locul pe jumătate sălbăticit, de nesiguranță, de munca istovitoare pentru a avea dreptul la rația de pâine sau pentru a Înălța cât mai repede un adăpost. În mod neașteptat, consemnările la zi ale Securității, care prin agenții ei transmitea - cel puțin În primele luni12
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Web, tehnologii multimedia, tehnologii de comuniație). ...și procedee pedagogice ar folosi. „Nu e cultură absorbirea manualelor didactice de către mulți premianți ai liceelor noastre. Cine se mărginește la zădărnicirea publicațiilor frivole și la mecanismul strict didactic al manualelor rămâne depărtat și sălbăticit, în afara luminii auguste a adevăratei culturi din care se poate decurge îmbunătățirea raporturilor dintre popoare și, în sfârșit, pacea.”(Sadoveanu, M. Marturisiri, București, E.S.P.L.A, 1960, p.366) în viața multor tineri, biblioteca joacă un rol covârșitor. În ea și-
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
rugul lui Patrocles, tăindu-le el însuși beregata, pe cei doisprezece tineri troieni pe care în ajun îi capturase, în timp ce tremurau ca niște căpriori. Sufletul lui nu mai găsea plăcere decât în lucrările morții. Cum spune 129 Apolon, inima lui sălbăticită nu mai știa ce sunt blândețea și măsura. Iar moartea lui Hector nu i-a fost de ajuns ca să-și găsească pacea: mai trebuia să insulte, îndelung, și niște biete rămășițe. Oare să fi văzut că zeii l-au păstrat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fericit și foarte emoționat de întoarcere. Trecu de tufișul de la marginea satului, mai trase o dată de poalele tunicii și se opri brusc, apoi alergă și se opri iarăși. Ceea ce văzu nu-l înspăimântă, atât de adâncă era liniștea. Verdeața livezilor sălbăticite acoperea aproape în întregime rămășițele izbelor prefăcute în scrum. Copacii crescuseră la întâmplare, de-a curmezișul uliței, rupându-i linia dreaptă. Dolșanka nu mai exista. Dar ruinele ei nu aveau violența unei distrugeri recente. Ploile spălaseră de multă vreme negreala
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pereți negri de șiroaie de ploaie", "cu mucigai verde", cu o masă pe care se aflau hârtii, versuri, ziare rupte, un manuscript de zodii. Dionis este un erou romantic însetat de cunoaștere; orfan, sărac, singur, având "un cap de o sălbăticită neregularitate", un chip melancolic, un spirit elevat, o conștiință interogativă. Această nuvelă are la bază motivul "lumea ca vis", fiind considerată o nuvelă onirică. Punctul de plecare îl reprezintă confuzia voită dintre realitate și vis, încât eroul consideră spațiul și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pânzelor lui Goya, tocmai când se declanșează funesta sarabandă a spintecării și tranșării porcilor; prefață la festinul delirant al devoratorilor demni de violența expresivă a unor Bosch, Shakespeare sau Bunuel. Posedați parcă de diavolul ascuns în vremuri biblbice în godaci, sălbăticiți deja ca niște roboți ucigași, comilitonii lui Alexandru se dedau unei furibunde parade alcoolice, la apogeul căreia n-are cum să nu apară acea meretrix babilonica a sfârșitului de lume. Profitând de macabrul fundal, Alexandru reface filmul căderii în colaps
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe rugul lui Patrocles, tăindu-le el însuși beregata, pe cei doisprezece tineri troieni pe care în ajun îi capturase, în timp ce tremurau ca niște căpriori. Sufletul lui nu mai găsea plăcere decât în lucrările morții. Cum spune Apolon, inima lui sălbăticită nu mai știa ce sunt blândețea și măsura. Iar moartea lui Hector nu i-a fost de ajuns ca să-și găsească pacea: mai trebuia să insulte, îndelung, și niște biete rămășițe. Oare să fi văzut că zeii l-au păstrat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pînă oprește! gest elocvent, Valea Florilor, menită îți este școala aceasta păcătoasă, inscripție "Clasele I-IV" ori chiar, Doamne ferește! trecînd linia spre ea, căci coborîți de cealalt ă parte, un tren, într-o dimineață... Doamne ferește! ar izbîndi iarăși obiectele! meri sălbăticiți, nuci, rest de livadă, trec în pereții văii clipele viitoare, calea ferată pe care vom călca în 3-4 minute, prim tunel secundele de tăcere, nu are intrare, locomotivă depășind garnitura, măceșul boabe crude pentru 24 august, înaintează lent, înlocuiesc firul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o disperare mută, cîmpia însăși a fost așa de speriată, cînd a început ciclul ei agricol! Ora 19,25, în personalul Roșiori București, ieșire din Roșiori, rapidul București Craiova aterizînd în stație, pod peste Vedea una dintre chingile cîmpurilor, pădurea sălbăticită, mai mult ca sălbatică Teleorman, moralmente inabordabilă, văluri în tropice umede ramurile, rădăcini din luciu de apă, meteorologie osîndită la metamorfoză și ea, cod CFR, fereastra pe care scot capul și încă una, simetric, restul sudate, natura simbiozei în trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acestor cântăreți beți. Apoi, în cele din urmă, am auzit în depărtare vocea lui Lizzie cântând „La cinci stânjeni adâncime“. Am ascultat atent, dar nu mă puteam orienta asupra direcției de unde venea glasul, atât de puternic era acompaniamentul vuietului mării sălbăticite. Pe urmă, m-am gândit cât de straniu se reverbera vocea ei. Părea aproape amplificată. Cânta, probabil, în interiorul turnului. Mă aflam încă în apropierea casei și am pornit-o spre turn, prin ceea ce părea acum ca un decor cufundat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aer liber. Interesante sunt și dimensiunile intestinelor; porcul domestic le are cu aproape doi metri mai lungi. Ineficient, cojile de cartofi "lenevesc" aparatul digestiv. M-am uitat la microscop și mi s-a arătat că irigarea sangvină a intestinelor porcului sălbăticit este mult mai bogată. Constatare colaterală: conținutul intestinelor este bogat în pene. E clar că porcului sălbatic îi plac fazanii și alte păsări alergătoare. S-au expediat la Stockh. fragmente de creier, mușchi, perete intestinal și piele pentru determinarea conținutului
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
la Sfântă Maria Mică, la început de septembrie, au început să se întoarcă din îndepărtatele sate uitate din,,vechiul Regat” o multime săracă fără nimic, cea care a fost floarea satelor bucovinene. Acasă n-au mai găsit nimic, decat câinii sălbăticiți și loboda crescută prin ogrăzi cât casa. Asta au găsit acasă bătrânii, femeile și copiii în pragul unei ierni grele la care s-a mai adăugat tifosul și alte boli. La “ruperea frontului de la Iași” pe care atunci nimeni nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
degradare morală și În sălbăticie. Demnitatea de sine a dispărut demult din sufletul său și sub povara aservirii s-a obișnuit cu slugărnicia. Dar și răbdarea popoarelor Își are limitele ei. Din momentul depășirii acestora, Începe și dezlănțuirea furiei sufletelor sălbăticite. Această furie distruge și pustiește În mod nestăvilit, ca un instrument cumplit al răzbunării În mâinile Nemesis-ului omenirii asuprite. Acest lucru s-a Întâmplat și cu poporul român din Transilvania. Desigur, În afara acestor motivații de fond ale ridicării românilor, se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni astfel o vreme, urmat de strădaniile celorlați, care se luptau și ei cu hățișurile sălbăticite, de sub frunzișurile putrede apăru o gură de vizuină, În care, cu oarecare greutate, se putea intra pe brânci. Aici e, spuse călugărul. Numai la Început e atât de Îngust. Înăuntru tunelul se lărgește și se poate Înainta În picioare. Pătrunseră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un pian Stainway. Cam aceștia erau vecinii noștri din Pocitos și "casele lor". Clădirea ambasadei României n-avea nici stil baroc, nici neoclasic, era o construcție stil "realist socialist", cu tencuiala căzută, roasă de igrasie, cu o grădină în față sălbăticită, o Cenușăreasă care putea arăta bine dacă era îngrijită. Și mi-am asumat eu rolul de a o face să strălucească. Pentru orice lucrare în orice țară al cărei beneficiar este o misiune diplomatică, fii sigur că ți se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și parcă i se topea sufletul, ființa, viața, privin d-o... vecinic privind-o234. Adesea revin crâmpeie de auroportret tușate în unde melancolice sau ironice: Existența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbăticită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Sau: Uh! Ce frig... îmi văd suflarea și căciula cea de oaie/ Pe urechi am tras-o zdravăn iar de coate nici că-mi pasă/ Ca țiganul, care bagă degetul prin rara cas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se dedese era cu fereasta-nspre grădină și mare, și adesea, trăgând zăvorul la ușa-i, ca să nu fie supărată de intrarea nimărui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate ce se pierdeau în orizon, la priveliștea * grădinei frumoase și sălbăticite care-și înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm sau, pierdută pintre aleele umbroase ale grădinei, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe sine însăși. Chilia ce i se rânduise era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca să nu fie supărată de intrarea nimănui, ea privea oare întregi la înmiirea undelor depărtate, la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbăticită. Alte dăți, pierzîndu-se prin aleele umbroase, se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi adâncită în dorul ei fără de speranță. În zile calde ea se dezbrăca și, lăsîndu-și hainele-n boschet se cobora, la mare. Chip
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]