813 matches
-
, Onisifor (31.V.1883, Săliște, j. Sibiu - 31.X.1972, Sibiu), publicist și memorialist. Cel de-al optulea copil al Anei (n. Șteflea) și al lui Ilie Ghibu, agricultor și cojocar, învață mai întâi la școala primară din Săliște, apoi la Liceul Maghiar din Sibiu, de unde, în penultima clasă, urmându-l pe mai vârstnicul său coleg O. Goga, pleacă la Liceul Românesc din Brașov, pe care-l va absolvi în 1902. Înscris la Seminarul Teologic sibian (1902-1905), G. debutează
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
ROMAN, Ioan N. (20.VII.1865, Comândărești, azi Rediu, j. Botoșani - 12.VII.1931, Constanța), gazetar și poet. Este fiul Mariei și al lui Neculai Roman, oieri, originari din Săliște. Face școala primară la Săliște și Hârlău, termină liceul la Iași și începe, tot aici, studii de drept. Debutează sub pseudonim în 1882 la „Albina Botoșanilor”; versuri îi apar apoi în „România liberă. Număr literar” (1884), iar în „Adevărul” i
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
ROMAN, Ioan N. (20.VII.1865, Comândărești, azi Rediu, j. Botoșani - 12.VII.1931, Constanța), gazetar și poet. Este fiul Mariei și al lui Neculai Roman, oieri, originari din Săliște. Face școala primară la Săliște și Hârlău, termină liceul la Iași și începe, tot aici, studii de drept. Debutează sub pseudonim în 1882 la „Albina Botoșanilor”; versuri îi apar apoi în „România liberă. Număr literar” (1884), iar în „Adevărul” i se tipăresc poezii antimonarhice. Între
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
ROȘCA, D.[umitru] D. (11.II.1895, Săliște, j. Sibiu - 25.VIII.1980, Cluj-Napoca), eseist și traducător. Urmează școala primară la Săliște, liceul mai întâi la Sibiu, absolvind la „Andrei Șaguna” din Brașov. Aici îl cunoaște pe Lucian Blaga, cu care se împrietenește pentru o viață. În 1914
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
ROȘCA, D.[umitru] D. (11.II.1895, Săliște, j. Sibiu - 25.VIII.1980, Cluj-Napoca), eseist și traducător. Urmează școala primară la Săliște, liceul mai întâi la Sibiu, absolvind la „Andrei Șaguna” din Brașov. Aici îl cunoaște pe Lucian Blaga, cu care se împrietenește pentru o viață. În 1914 intră amândoi la Seminarul Teologic din Sibiu, iar în anii 1917-1918 frecventează împreună Facultatea
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
găsește plasat cimitirul. Titlul simbolic iradiază asupra întregului, proiectându-l din regimul palpabilului în acela al neființei emblematice: „E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici când/ Era satul pădure și veneau haiducii de mâncau pe furiș./ Pe Săliște cântă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./ E bine să fii mort aici, între codri locul e ferit, nici nu trage,/ Clopotul nu te deranjează, că nu sună decât de sărbători,/ Și duminica dimineață când cade în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
, Gheorghe (1.IV.1940, Săliște de Beiuș, j. Bihor - 6.VI.1991, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Elenei (n. Foghiș) și al lui Pașcu Pituț, muncitor silvic. După ce urmează școala primară la Săliște, gimnaziul la Sudrigiu (1950-1953) și cursuri liceale de silvicultură la
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
, Gheorghe (1.IV.1940, Săliște de Beiuș, j. Bihor - 6.VI.1991, București), poet, prozator și publicist. Este fiul Elenei (n. Foghiș) și al lui Pașcu Pituț, muncitor silvic. După ce urmează școala primară la Săliște, gimnaziul la Sudrigiu (1950-1953) și cursuri liceale de silvicultură la Năsăud (1953-1956) și Șcala de Maiștrii Forestieri din Sighetu Marmației (1958-1961), începe Facultatea de Filologie la Cluj (1962-1964) și o continuă la București (1964-1967). Între 1956 și 1958 a fost
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
, Nicolae (9.X.1909, Săliște, j. Sibiu - 15.VIII.1985, Ciudad de México), poet și eseist. Se trage dintr-o familie de intelectuali: mama, Ștefania Petra, era profesoară, iar tatăl, Nicolae Petra, medic. Tânărul urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, visând să ajungă biolog
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
în orașele din Ardeal, Brașov, 1914; Teatrul la țară, Brașov, 1914; Îndemnuri, Brașov, 1914; Sestra Servatia [Sora Servatia], tr. I. Flajs Hansová, Praga, 1917; Pentru cei mici și buni, Sibiu, 1919; Faust și aviatorul, Sibiu, 1921; În seara de Crăciun, Săliște, 1921; La răspântii, Sibiu, 1921; Gogu, Sibiu, 1922; Dacă dai de-un om de-al tău, Sibiu, 1923; Între două focuri, Lugoj, 1923; Călcâiul lui Achile, Sibiu, 1924; Cehi și români, Sibiu, 1924; Cât de departe au ajuns cu toții, Sibiu
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
și D. Stăncescu, sunt importante pentru valoarea documentară, sub raportul psihologiei mediilor investigate. Au rămas în manuscris numeroase culegeri și însemnări referitoare la credințele populare, colindele, descântecele, legendele, strigăturile și snoavele adunate din zona cuprinsă între Brașov, Săcele, Covasna și Săliște. Tot în manuscris se află și paisprezece texte lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile de etnografie ale lui P., în care se ocupă de industria casnică în Șcheii
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei. Studiile de etnografie ale lui P., în care se ocupă de industria casnică în Șcheii Brașovului, portul din Țara Hațegului și păstoritul din Săliște, Săcele, Covasna și din Dobrogea au fost, parțial, valorificate ulterior. Etnologul a lăsat una dintre cele mai vechi descrieri ale stânei din sud-estul Transilvaniei, precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Maria, 18 apartamente, București, Spl. Independenței 270 A, str. Serg. Gheicu C-tin 23 8413. Zlatescu Victor, 6 apartamente, București, B-dul Al. Constantinescu 42 8414. Zaharescu C-tin, 11 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 14, Calea Moșilor 304, Sibiu Com. Săliște 8415. Zamfirescu Aurel, 3 apartamente, București, str. Venerei 10. 8416. Zaharescu Petre, 25 apartamente, București, Calea Moșilor 253, str. Banu Mărăcine 14. 8417. Zisu Maria, 10 apartamente, București, str. Mihai Bravu 10. 8418. Zanoli, 5 apartamente, Sinaia, str. Avram Iancu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de artă populară a Muzeului Național „Regele Carol I” din București (1946-1947), director al Muzeului Etnografic din Cluj (1947-1950) și conferențiar de etnografie la Universitatea clujeană (1947-1951). În perioada 1952-1972 va fi profesor în învățământul secundar, la Sebeșu de Jos, Săliște, Cisnădie și Sibiu. Când se înființează Institutul Pedagogic din Sibiu (1969) este chemat la conducerea Catedrei de limba și literatura română, din 1972 fiind conferențiar la Facultatea de Filologie și Istorie, unde va preda cursuri de literatură universală și comparată
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
PĂTRUȚ, Picu (1818 - 3.IX.1872, Săliște, j. Sibiu), copist și versificator. P., numit de N. Cartojan „Anton Pann al Ardealului”, s-a născut într-un sat de oieri din Mărginimea Sibiului, așezare cu o străveche cultură tradițională. Copilul (Oprea, după numele de botez) intră la doisprezece
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Cartojan „Anton Pann al Ardealului”, s-a născut într-un sat de oieri din Mărginimea Sibiului, așezare cu o străveche cultură tradițională. Copilul (Oprea, după numele de botez) intră la doisprezece ani ca ajutor de crâsnic la biserica mare din Săliște, atras de icoanele și de cărțile din biserică. În 1848 sau în 1849 se călugărește la schitul Cheia, fără a rămâne însă în clauzura mănăstirii. Modesta slujbă de crâsnic îi oferă condiții de studiu și lucru. Interesul pentru literatura populară
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N.
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N. Cartojan, Colindele cu steaua, „Artă și tehnică grafică”, 1938-1939; Ion Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N. Cartojan, Colindele cu steaua, „Artă și tehnică grafică”, 1938-1939; Ion Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965, 9; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 140-165; Octavian O. Ghibu, Bibliografia
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N. Cartojan, Colindele cu steaua, „Artă și tehnică grafică”, 1938-1939; Ion Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965, 9; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 140-165; Octavian O. Ghibu, Bibliografia operei lui Picu Pătruț din Săliștea Sibiului, BOR, 1976, 3-4; Răzvan Theodorescu, Un enciclopedist al spiritului săsesc, MS, 1985, 4; Al. Zub, Univers rustic, VR, 1986
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
orașul Dr. Petru Groza. Satele I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Ion Creangă s-au numit cândva Haimanale, Hordou și Humulești. Iată câteva reguli minime, care trebuie respectate și aici: • Va fi avută În vedere ordinea strict alfabetică a localităților: Săcuieni, Sălciua, Săliște. • În cazul unor localități cu nume identice, e nevoie de precizarea comunei sau a județului. Săliște este o comună În județul Sibiu (renumită prin faptul că a dat țării mulți academicieni), dar o regăsim și În județul Alba. • Alături de numele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Hordou și Humulești. Iată câteva reguli minime, care trebuie respectate și aici: • Va fi avută În vedere ordinea strict alfabetică a localităților: Săcuieni, Sălciua, Săliște. • În cazul unor localități cu nume identice, e nevoie de precizarea comunei sau a județului. Săliște este o comună În județul Sibiu (renumită prin faptul că a dat țării mulți academicieni), dar o regăsim și În județul Alba. • Alături de numele vechi vor apărea și denumirile actuale: Ampelum (azi Zlatna, oraș În județul Alba), Axiopolis (azi orașul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
, publicație apărută la Săliște, în 1922 și 1923, și la Sibiu, în 1924-1926. Literatura e reprezentată prin texte reproduse din scrierile lui G. Coșbuc (Lupta vieții, Pe lângă boi), Duiliu Zamfirescu (Lena), St. O. Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
ARDELEANU, Carol (18.III.1883, București - 26.XI.1949, București), prozator. Fiu al Terezei și al lui Gheorghe Ardeleanu, lemnar din cartierul Antim, A. este după tată urmașul unor ciobani din Săliște. În familie se credea că mama lui era fiica naturală a poetului Iancu Văcărescu. Clasele primare le va fi făcut într-una din școlile mahalalei, iar studiile secundare la Liceul „Gh. Lazăr”. În 1904 se înscrie la Școala de Arte
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]