293 matches
-
în hohote convulsive de plâns). Irina se duce la ea, o ridică de pe scaun și o îmbrățișează. Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
să vrea? Păi atunci hai sictir, bre! - zise supărat osmalâul. Cântă, bre! - îi dădu el o palmă după ceafa unuia cu vioara. Tuciuriul își puse instrumentul sub bărbie, își dezveli dinții ireproșabili într-un surâs luminos și porni un cântec săltăreț, din care Metodiu nu reținu decât primele două cuvinte: Ozoseip, ozoseip... Episodul 214 A FI TURC — Șezi, oleacă, bre, îi fi ostenit - zise turcul din avangardă, după ce tovarășii săi dispăruseră cu vioriști cu tot în tranșee. Metodiu se așeză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trupului, chef de viață și mai ales glande pofticioase. În spital, prinsă În menghina unei colici, cu creierul Încețoșat de febră, cu aceste doamne de tip nou, cîntărind peste 90 de kilograme fiecare, croșetînd care mai de care În valurile săltărețe ale muzicii populare ce se revarsă din tranzistor, nu pot să scriu! Nu pot! Nu mai pot! 17 iulie 1978. În apartamentul de la etajul I al blocului din strada Olimpului, luminație a giorno; la casetofon vocea voalată a lui Nat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mele agitate, dar apoi, dând nepăsătoare din umeri, adăugă: Se pare că o tânără persoană de la o ceainărie din City și-a părăsit postul. A zvârlit scurt un zâmbet și, pretextând că are programare la dentist, a pornit cu pas săltăreț mai departe. Mărturisesc că eram mai mult interesat decât întristat. Pe vremea aceea experiența mea directă de viață era foarte redusă și mă ispitea ideea de a da peste un incident - între oameni cunoscuți mie - de genul acelora despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai șmecher, rupe rândurile și o cere pe dansatoare partenerului ei. Pe urmă, când fata de un metru optzeci (adusă de Kaye, din grupa ta, și cu care el a Încercat să-ți facă toată seara cunoștință) trece din nou, săltăreață, rândul pășește Înapoi, grupulețele fac stânga-mprejur și se concentrează asupra colțurilor Îndepărtate ale sălii, deoarece la orizont apare Kaye, asudat și alarmat, croindu-și drum cu coatele către chipurile familiare. — Ascultă, bătrâne. Am o foarte bună... — Regret, Kaye, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să o bag în pat. În timp ce părăseam biroul lui Vogelmann și ieșeam în stradă, visam cu ochii deschiși o închipuire erotică elegantă cu mătase și dantelă. Sex-appealul lui Hildegard era una peste alta mai eficient decât închipuirile fierbinți cu sâni săltăreți și fese. Oricum, știam că fantezia mea de soțior era puțin probabilă de vreme ce, mai mult ca sigur, adevăratul Herr Steininger, dacă ar fi fost în viață, și-ar fi condus aproape sigur tânăra și frumoasa soție acasă pentru ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nu putea fi decât acela de Pena Corcodușa; când petele ei picaseră din ceara de creștet sau curseseră din copăile morților. Într-un singur punct schița Domnișoarei Hus concordă cu plăsmuirea Penei. Amândouă, se pare, au dănțuit în veacuri diferite: săltăreț, pierdut sau lunatic cu cavaleri guarzi muscali ori rotunde pașale. * În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase,susține adevarul.ro.Când vorbim însă despre viața Mariei Tănase, nu întotdeauna suntem cuprinși de frenezia, pe care ne-o inspiră muzică să, pentru că ritmurile săltărețe ascund o poveste secretă, pe care puțini dintre noi o cunosc. https://www.youtube.com/watch?v=XxtZ4-tvxU8 ´´ ...ochii mari de otravă și un trup de o zveltețe juvenila. Întreaga ei făptura era asemenea unei salamandre mitologice, coborâte dintr-un
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
spune ca America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase. Când vorbim însă despre viața Mariei Tănase, nu întotdeauna suntem cuprinși de frenezia, pe care ne-o inspiră muzică să, pentru că ritmurile săltărețe ascund o poveste secretă, pe care puțini dintre noi o cunosc. Institutul Cultural Român din Berlin marchează acest moment prin organizarea unui turneu dedicat unicei artiste, cu un program de ethno-jazz susținut de cvartetul Mariei Răducanu, format din Maria Răducanu
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
devenea tot mai puternic. La început fusese ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce ajunsese ca mugetul crivățului uscat din iernile aspre dobrogene. Încrețirea apei se transformă repede în valuri săltărețe care plimbau micuța mea bărcuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în panică. Până la țărm aveam aproape doi kilometri. În jurul meu, bărcile cu
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
de Guițuri noi”, Și se gândi să facă și un doctorat Cu noua specializare „De râmat”. Oaia care a fost cea mai isteață, Inaugură specializarea “Mintea creață”, Și înscrisese ca studentă capra din verdeață, Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață. Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri, Făcură specializarea de “Veneția tufișuri”, Iar cele elegante ce își pun fundiță, Organizară “Facultatea de Codiță”. Iar măgarul mereu încăpățânat, Înființă o Universitate: “Multe răgete prin sat”, Și tot zbierând aiurea “Iha! Iha!” , stivă
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
întorcându-ne în istorie vedem că poezia de la începutul secolului al XIX-lea are un specific al ei inconfundabil. Este dominată de tema iubirii, marcată de acel naivism și preromantism, care-i dau o notă inconfundabilă, scrisă în versuri șchioape, săltărețe și imperfecte. Dar și poezia primelor decenii ale secolului XX, cu Ștefan Iosif, Dimitrie Anghel, Ștefan Petică este la fel, marcată de tema iubirii, de moda, de stilul și de muzicalitatea simbolismului și care absoarbe, ca să forțăm limba, expresia substratului
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
demarcantă între spațiile de joacă, de agrement și parcul propriu-zis. Din centrul apei, atenuând decibelii dinspre sporturi și zbeng, baletează către cer o arteziană, pe timp de noapte luminată. Și tovarășei mele-i place aici. N-o spune, dar îndeamnă săltăreț pe alei. O cotește spre fântână și, cum o bancă e liberă, se trântește în mijocul ei. Latura din stânga fiind mai mare, mă cheamă discret, îndemnându-mă să nu mă cred sub nici un fel discriminată! Abia sosită, companioana mea își
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
furișa la ceas de taină lângă tine... Să-mi așez bătaia inimii pe perna ta brodată cu... nopțile mele albe, iar la căderea clipei obosite, să-ți mângâi fruntea încrețită de griji dăruindu-ți suspinul buzelor mele... Mii de umbre săltărețe joacă pe peretele camerei adormite; privesc jocul neobosit al limbilor de foc din cămin și simt căldura plăcută, emanată de ele. Ochii îmi sunt grei și încet închid... ferestrele sufletului adâncindu-mă într-un vis odihnitor. Devenisem propriul meu... gând
CÂND DORUL... DOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347520_a_348849]
-
din Călimănești, a avut loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai punem la socoteală vraja și ropotele de aplauze în urma dansurilor de o factură aparte specifică zonei Oașului
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în panică. Până la țărm aveam aproape doi kilometri. În jurul meu bărcile cu
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
am spus '' da''. Ne-am îmbrăcat bine, afară ploua, am plecat două străzi pentru a ajunge la omul care își spunea tată de câte ori mă vedea. Nu-l suportam. Era tot timpul cu zâmbetul pe buze, avea un mers ușor și săltăreț, își mișca mâinile pe lângă corp într-o manieră enervantă. Zâmbea prea mult. Doamne, cât de mult am urât momentul primului meu pas făcut în casa acelui om. În sufragerie se afla o masă mare plină cu mâncare. Deși îmi era
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
cu personaje care se întâlnesc la o nuntă după foarte mulți ani. Aici are loc o scenă parcă desprinsa din filmul “Ciuleandra”, cănd lăutarii cântă “Alunelul” și provoacă lumea la dans. Oamenii intră în horă și toată lumea dansează cu pași săltăreți, cu chiote, fluierături și strigături până la epuizare. Titlul românului este unul simbolic. Aici, simbolul "spovedaniei" nu mai este vatra focului despre care autoarea spunea că stătea de vorbă cu mama ei, ci un cireș din grădina pe al carui trunchi
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
cu înțelepciunea și paragmatismul specific unei minți foarte bine organizate, autoarea descinde în câmpul unei analize pe cât de profunde, pe-atât de simpatic cumpănite și așternute în fața cititorului. Și prinzându-i stilul, savurându-i umorul fin și mai ales spiritul săltăreț al relatării, credeți că te mai poți desprinde de lectură? Nici gând, te cufunzi mai adânc și parcă ești tentat să cuprinzi totul o dată, și de-abia după, mai că-ți vine să reiei anumite pasaje care te-au lăsat
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
consultație sumară. Scoate limba la o oglinjoară, dă cu un ciocănel peste rotula genuchiului și își ia tensiunea numărând invers. Când ajunge la zero, trage o spaimă și își pune repede stetoscopul ascultându-și inima. Aude în urechi o melodie săltăreață și țopăie după ritmul melodiei. În acel moment dansant intră în cabinet un pacient. Deranjat, doctorul ia o poziție serioasă de specialist în medicină cu experiență, licențiat și cu diplomă înrămată, atârnată la vedere deasupra biroului. Poziția ca poziție, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
consultație sumară. Scoate limba la o oglinjoară, dă cu un ciocănel peste rotula genuchiului și își ia tensiunea numărând invers. Când ajunge la zero, trage o spaimă și își pune repede stetoscopul ascultându-și inima.Aude în urechi o melodie săltăreață și țopăie după ritmul melodiei.În acel moment dansant intră în cabinet un pacient. Deranjat, doctorul ia o poziție serioasă de specialist în medicină cu experiență, licențiat și cu diplomă înrămată, atârnată la vedere deasupra biroului. Poziția ca poziție, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
jucat popa prostu și, cînd s-a terminat vișinata, Bibi a dat fuga și a cumpărat o sticlă de vin de la un butic, o tămîioasă care i-a întărîtat și mai rău pe toți trei și au tras o sîrbă săltăreață în jurul mesei, dărîmînd scaunele și răsturnînd paharele și crăpînd de rîs cînd își ridicau picioarele, pentru că le venea la toți trei să cadă pe spate și se țineau unul de altul și, mai ales, amîndouă fetele de Bibi, pe care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
aerul acesta plin de ozon Am bătut a „Păcii transversală” Până dincolo de-al șaselea filon. Nu am dat din întâmplare Peste bogății ascunse în pământ, Ci prin atentă cercetare Am găsit atâta aur în adânc. Și-n zgomotul simfonic, săltăreț De sute de perforatoare, Pentru un țel nobil și măreț Am trecut la exploatare. 1963 Referință Bibliografică: MINUNI ? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 902, Anul III, 20 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate
MINUNI ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346111_a_347440]
-
amestecărtură”- fericită pentru artist, nenorocită pentru om.” Vlahuță: „...Îl văd înaintea mea viind zgribulit, cu gulerul ridicat, cu pălăria pleoștită trasă pe ochi, cu mâinile la piept, vârâte în mânecile unui paltonaș cam subțirel. Venea repegiar, în fuga măruntă și săltăreață a picioarelor înghețate, căci era numai în ghete și era zăpadă și viscol mare...” A patra etapă, boala și anii de agonie, a fost de un tragism inimaginabil. Unii prieteni l-au părăsit, alții s-au înghesuit să intre în
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
autoarea face și o paralelă între americani și români, ca un fel de meditație cu gust amar : „Mă uitam la americani și la modul lor de viață. Ce oameni așezați, liniștiți.... Trăiesc în naturalețe și simplitate. Românul... este mereu impacientat, săltăreț, imprevizibil, bășcălios și nu de puține ori arogant...” Autoarea ne vorbește cu multă pasiune despre locurile prin care a umblat pe rând în America: Au pornit din nordul Americii cu escală în Atlanta, iar de acolo până în Orlando, Florida în
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]