296 matches
-
cotituri, care În curând se transformară În serpentine. Doar Walter mai era treaz. Se uită În spate la călători. Capetele acestora se bălăbăneau de la stânga la dreapta, În sus și-n jos În ritmul hurducăturilor și al salturilor autocarului. Capetele săltărețe aduceau cu dansul morților executat de păpuși. Se Întoarse și se uită pe geam. Umbrele norilor treceau peste dealurile Împădurite, lăsând pete vineții pe versanții Înverziți. Nații trăiau În natură, În copaci și butuci, câmpuri și pietre. Dedesubtul acestei suprafețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de asta de cum l-a văzut pe băiat apropiindu-se de ei cu o farfurie umplută cu vârf cu piure și friptură de curcan. Era ca și cum s-ar fi văzut pe el la vârsta aceea, de la expresia feței până la mersul săltăreț. Deci și lucrurile astea se moștenesc, s-a gândit el. Și, așa cum se aștepta, băiatul a răspuns „Wyatt“, când l-a Întrebat cum Îl cheamă. Din ziua aceea, a știut că era de datoria lui să se schimbe și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Apoi se strecură pe ușa care dădea direct În apele canalului, așteptă ca Giovanni să apropie gondola și sări drept În mijlocul ambarcațiunii, care se clătină, gata să se răstoarne. De bucurie, Luca se prefăcu că interpretează la vioară un cântec săltăreț. - Ești bun de pantomimă, Luca! Îi spuse, admirativ, Alexandru. Ce nebunie, să ieșiți pe Întuneric cu gondola! Precis ați fugit de-acasă! - Nebunie? Întrebă Giovanni, cârmind spre mijlocul canalului, În mulțimea multicoloră a gondolelor cu cavaleri și doamne mascate. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ochi căprui închis, cu obrajii ușor bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și arogant. Și când o înțepa cineva cu o vorbă, cumva, reacționa prompt și nu rămânea datoare. Într-un cuvânt: nu era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În ce fel dădea cu șutul în minge! Sigur corpul lor are o altă structură internă decît al băieților. De asta preferă să sară în urmărirea cretei prin pătrățelele din șotron desenate pe astfalt și coarda. Ceva în legătură cu o natură săltăreață, pe care nu și-o relevau oricui, mai ales lui Alin. Și mai era ceva: își vopsesc fața și unghiile, își prind fundițe sau floricele în părul de obicei lung, își atîrnă chestii de urechi, vorbesc mult și au un
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
făcea aceste lucruri. Trecând prin holurile de la intrare a localurilor de lux, prin locuri precum Palmer House și restaurante cu draperii care creau o atmosferă de intimă cu ciucurii lor grei și cu orchestra de corzi ce zdrăngănea cu demnitate săltărețele valsuri vieneze, Simon absorbise toate aceste cunoștințe. I se umflau nările de poftă. Se arăta cinic în legătură cu asta, dar se prinsese în joc. Ar fi trebuit să-mi dau prin urmare seama cât de oribil se simțea că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cred, că povestirea asta e plină de mari salturi. Sărituri. Când te-ai dus la culcare, m-am gândit un timp că ar trebui să trezesc pe toată lumea din casă și să dăm o petrecere în cinstea minunatului nostru frate săltăreț. Ce sunt eu, de nu i-am trezit pe toți? Aș dori să știu. În cel mai bun caz, un îngrijorat. Mă îngrijorează salturile pe care nu le pot măsura cu ochii mei. Cred că visez la îndrăzneala ta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de digerat, pentru neavizați, a ilustrului maestru german, se întreceau să explice mură-n gură, inclusiv prin prezentarea lor în casete separate, cine era Moartea și cine era Diavolul. Da... Der Ritter, Der Tod und Der Teufel. Ca o melodie săltăreață! Di-di-dong, di-di-dong, di-di-dong, pong! Apoi... Apoi, Fratele clintește zăvorașul, îl eliberează brusc, se zmucește zărghit de lângă ușa toaletei și sprintează, în retur, re-nfigându-se-n fața calendarului, ca bouleanul, cu ambii ochi holbați cât cepele! Zdrang...! Fenomenul soft și perfid al rememorării
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
N-aș vrea să vă văd tânjind după lucruri simple, care vă par firești ca apa și aerul. Cum ar fi un mers zglobiu la piață. Sau o alergare în zori prin parc. Sau o bâțâială prin cameră, pe muzică săltăreață. Sau o tură după apă la fântână. Sau un trap până-n tipografie. Sau un galop până la chioșcul de ziare de la colț. Așa că mergeți, alergați, bâțâiți-vă, dați ture, trăpuiți, galopați și bucurați-vă din răsputeri. Depun mărturie că merită. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
rolul caprei este acoperit cu o scoarță, peste care se cos diferite panglici, deși până nu demult, corpul caprei era acoperit cu stuf, tradiție care mai este întâlnită în satele vecine cum ar fi Verești și Siminicea. Dansul caprei este săltăreț, intrepretând rolul zvăpăiat al acestor animale, totul se desfășoară pe ritmul și în acordul cântecelor unui fluieraș. Ca și la jocul urșilor și la jocul caprei sunt întâlnite mai multe faze printre care îmbolnăvirea, moartea și reînvierea. Cercetătorii presupun că
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
atât asupra execuției tehnice, cât și a compoziției 95. Caracterul muzical. Denumit și coloratura emoțională a unei piese muzicale, caracterul muzical reprezintă ansamblul ideilor și sentimentelor, transmise de către toate mijloacele de expresivitate muzicală în ansamblul lor. El poate fi: vioi, săltăreț, jucăuș, vesel, trist, eroic, solemn, liric, romantic etc.. Tot V. Grigore afirmă că obligativitatea concordanței între execuția motrică și linia general afectivă a acompaniamentului muzical, impune: 1. selecționarea acelor gesturi, acțiuni motrice, deprinderi tehnice reprezentative pentru caracterul ales. 1. executarea
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
londonez de dans Victor Silvester, publicată În Europa În anul 1944. Originile cuvantului "jive"’ nu se cunosc exact. Se poate referi la “jive talk”, adică la o vorbire gălăgioasă și colorată, nepotrivită, Înșelătoare, sau exagerată. Acest cuvânt reflectă caracterul dansului: săltăreț și gălăgios. Primile influențe ale jiveului vin de la sclavii africani din America. Acesti sclavi dansau câteva dansuri tradiționale care aveau atât pași simpli cât și tripli. De asemenea, muzica lor avea un ritm contiuu de bas, și câteva elemente ale
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mult legat de swing, deoarece a evoluat În urma competițiilor care se țineau În America și În anumite părți din Europa la Începutul anilor 1900. Muzica de jive s-a dezvoltat mai ales În perioada anilor ’50 - ’60, conținând ritmuri săltărețe și melodii plăcute. El poate fi dansat atât pe ringul de dans la o competiție de dans sportiv, cât și În discotecă sau În cluburi. Cel mai evident element distinctiv al acestui dans este viteza. Din familia dansurilor de acest
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
energiei primordiale prin qi gong intern amplifică puterea întregului sistem energetic uman, asemănându-se cu intensificarea curentului într-un circuit electric, astfel încât toate luminile devin deodată mai puternice. Aceasta este proverbiala „strălucire a sănătății” - obrajii îmbujorați și ochii strălucitori, pasul săltăreț și claritatea radiantă a spiritului. Atunci când este conservată și amplificată prin practică, energia primordială are o calitate radiantă intensă, care se distribuie în întregul sistem, inundând fiecare organ, țesut și celulă cu aura protectoare a câmpului său de forță și
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cel mai larg. Dragostea lui de cuvinte este una ludică, esențialmente fonetică. * * * La sfârșitul lunii iulie, ne luarăm zborul spre un alt cer. În câteva ore, papagalul african cenușiu avea să schimbe continentul, rasa, cultura, limba, să treacă de la dialectele săltărețe, gâlgâind de vocale amețitoare, la o limbă care și-a pierdut de mult valoarea imitativă, o limbă spoită cu o sintaxă construită acum vreo două mii de ani la Atena, apoi la Roma. Avea să treacă de la hățișurile în care a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din nou să se pocăiască. Primele lui stihuri mărturisesc o adâncă descurajare, venită din melancolia eminesciană, dar și din propriile decepții. Întreaga lui literatură va capăta un tonus optimist după 1887. Dispoziția satirică rămâne însă constantă. V. creionează, în versuri săltărețe, cu tentă de pamflet și caricatură, o tipologie care include politicianul venal, pe arivist și cartofor, pe trubadurul pesimist. Critica socială culminează cu incendiara 1907. Mai reușită e lirica intimistă, grațioasă și delicată. La fel, sonetele, concentrate și lipsite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
aceea, în undele apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea crede ("Să se arunce în mare, acesta fusese visul lui, ori de câte ori gândul morții îl încercase"). Apa îi apare ca o ispititoare oglindă ("somnul pe sânul ei săltăreț nu-l înspăimânta") ce nu reține aspectele dezagreabile, inestetice ale vieții (Barbey d'Aurevilly considera că un dandy autentic trebuie să moară în fața oglinzii 170), captând în schimb numai imaginile-"icoane", tezaurizate de memoria afectivă. Nu întâmplător, chiar în momentul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și țărmuri.” (M. Eminescu, P.L., 5) Exprimarea relației de coordonare copulativă numai prin unul din cele două mijloace nu este condiționată de numărul termenilor implicați. Se realizează prin juxtapunerea tuturor termenilor: „De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?” (M. Eminescu, I, 137), „Hangiul a încuiat ușa, a mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale, IV, 374) Observații: Termenii juxtapuși pot fi precedați toți de conjuncțiile, întrebuințate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de infecție manifestată prin hipotermie sau hipertermie asociată cu semne clinice de perfuzie periferică scăzută: status mental modificat, prelungirea timpului de reumplere capilară peste 3 secunde, puls diminuat, extremități reci, marmorate în cazul șocului rece sau reumplere capilară instantanee, puls săltăreț în șocul cald, scăderea diurezei sub 1ml/kg/oră. Hipotensiunea arterială nu este necesară pentru diagnosticul clinic al șocului dar, dacă este prezentă la un copil cu criterii clinice de infecție, aceasta confirmă șocul. Tratamentul în departamentul de urgență trebuie
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Dreghiciu, Daniel Nour, Ioana Bența, Daniela Mitrofan, Florina Saşcă () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1072]
-
în bufniri accelerate, ca ale acelor hyoshigi, pe care le auzisem ultima oară în sumbra, vaporoasa galerie din muzeul Colecției Wallace. În mod deliberat, pentru a mă asigura că, desigur, nu era nimic de văzut, am început să studiez valurile săltărețe. Am identificat vreo două pete mari brune, ca fiind alge plutitoare, mai era și o buturugă smucită care-și înălța întruna un capăt la suprafață, câțiva pescăruși cu ochi sticloși, un cormoran care-mi întunecă brusc luminosul cerc vizual. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
În orice caz, înghițisem atâta apă, încât ajunsesem aproape la capătul puterii de a respira și de a mă zbate. Îmi mai aduc aminte că în acea anume clipă, însuși James arăta ca un înecat, îmbibat de apă, cu valurile săltărețe șiroindu-i pe cap. În măsura în care îmi pot aminti vreunul din gândurile care mi-au trecut atunci prin minte, s-ar părea că îmi revine senzația: „Așadar și James se îneacă“. Numai că nu părea să fi fost un gând dureros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele melodii ce te atrăgeau, obligându-te să te prinzi în horă. Imediat o nouă formație începea să dea primele tonuri la un cântec vesel și hora continua mai departe cu noi mișcări mai săltărețe, transformând totul într-un spectacol plutitor, la care spectatorii cu aripi ce zburau deasupra scenei aplaudau din aripile lor minunatul spectacol al naționalităților ce le traversau teritoriul. În barul ce se afla la nivelul unde ne aflam noi se aprinsese
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții; se poate presupune că acestea sunt tonul și viziunea autoarei. Tonul e unul sapient-glumeț, convențional „isteț” și pe alocuri prea „săltăreț”, marcat de o sprinteneală perpetuă, al cărei tonus egal obosește în cele din urmă. Procedeul e menit probabil să „mascheze”, din pudoare, o - reală - gravitate de fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]