211 matches
-
laterală cu pas adăugat, alergare cu diferite sarcini: opriri, ocoliri, întoarceri, alergare cu accelerare, alergare cu transport de obiecte). Săritură (sărituri în adâncime de pe suprafețe înălțate, cu desprindere de pe ambele picioare, săritura la coardă, săritura în lungime de pe loc,pasul săltat). Aruncare și prindere de pe loc și din deplasare (aruncări lansate, azvârlite, la țintă, la distanță, la partener și prinderi în sus, în podea; prinderi cu două mâini). 5. Deprinderi motrice utilitar aplicative Echilibrul (deplasări în echilibru pe suprafețe înguste și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer: exerciții pregătitoare; fazele săriturii (elanul, bătaia-desprinderea, zborul și aterizarea). 3. Aruncări Elemente din “școala aruncării”; Aruncarea mingii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat; sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer Săritura cu bătaie în zonă precizată Săritura în înălțime prin pășire 3. Aruncări Elemente
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
privește compătimitor. Se întreabă de ce, apoi își dă seama. Amărăciunea i se citește probabil pe chip. Dar ce contează? Tiberius, din poet, a devenit soldat. Și nu orice soldat. Cel mai mare general al imperiului. Inima o ia la trap săltat, dar se oprește în loc când își amintește că pe Gallus nu l-a ascultat niciodată altfel decât din mijlocul publicului. Nici el nu e străin de preocupările poetice. Surâde veșted. Odată socrul ei i-a spus că Gallus a scris
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au sculat sunându-și armele. Șahzadè a încălecat făcându-le semn de potolire cu brațul înălțat. A zâmbit cu trufie; ienicerii lui îi erau credincioși. Își cunoștea puterea. Allah îi știa nevinovăția. Deci și-a pus harmasarul alb în galop săltat și a fost în clipă lângă cortul părintelui său. Călăreții lui s-au oprit la o bătaie de săgeată. Fiul a aruncat slujitorilor de la cortul verde frâiele calului; pâlcul lui de oaste a dat strigăt și ortalele rămase în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
i-a cerut pofta, s-a iscat ca din străfunduri zvon de fluier. La început abia murmurat, apoi a lăsat să curgă cântec doinit. ― Dacă ai s-o ții numai cu doina, ne faci să plângem, prietene. Zi i una săltată, să ne zburde inima oleacă, fiindcă va sta ea destulă vreme închingată - și-a spus părerea profesorul... Omul cu fluierul nu a așteptat să fie rugat de două ori. A pornit să cânte o „bătută” înfocată. În acest timp, s-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care dau piciorului o distinsă eleganță; treceau în grupe de câte două trei: brune, blonde, roșcate, șatene, cu ochii negri, căprui, verzi sau albaștri, cu părul aranjat în colțuri savant pieptănate, îmbujorate și proaspete ca primăvara însăși; mergeau cu pași săltați; sânii învolți și obraznici le tremurau ritmic; surâsuri dulci înfloreau pe buzele lor roșii de sănătate, dezvelind dinții curați și albi ca porumbul crud. Nu mai aveam astâmpăr, nu mai puteam! Mă săturasem de rolul de "confident" și de "versificator
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
--Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul, cu privirea spre zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dânșii. Mi se pare că grăiesc altă limbă. Curios, mă uit după ei. Poate sunt turci, dar ceva îmi spune că nu. Sunt altfel îmbrăcați și nu poartă turbane. Pe ulița plină de soarele darnic al dimineții trec în trap săltat câțiva călăreți răscolind colbul abia așezat în urma câtorva căruțe care au trecut valvârtej și încă se auzeau hodorogind în josul uliței. Boi nădușiți trag cu greu o haraba plină vârf cu baloți de marfă...Un târgoveț trece strigându-și marfa pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să primească baslogovenie...Ieșim. Dincolo de turnul clopotniță, ne întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Trece vodă spre palat, fiule. Cred că a fost plecat undeva . Să-l primim cum se cuvine! Mă dau mai aproape de bătrân și-i urmăresc fiecare mișcare. Când vodă - călare pe un cal negru cum îi mura - trece în trap săltat, bătrânul se apleacă într-o reverență adâncă plină de respect, ducând dreapta la inimă, și privește drept spre vodă, urmărindu-l până dispare din vederea noastră. Pe urmele lui vodă călăresc mai mulți lefegii frumos aliniați. „De unde o fi venind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ecaterina, făcând semne prietenești cu mâinile spre femeia de pe alee și clătinându-și în același timp capul în semn de mare admirație pentru croiala pelerinei îmblănite de pe umerii invitatei sale, care purta semnătura unui maestru croitor parizian. Flăcăii însărcinați cu săltatul boierilor se dezmeticiră din extazul care îi furase cu totul. Pricepură că femeia nu era doar o fantasmă, ci exista în carne și oase. Se repeziră amândoi deodată și aproape căzură la picoarele ei, cu brațele gata să o primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cap. Nici Marițica, măritată de curând, nici Safta nu-i semănau deloc, ca și cum n-ar fi avut în ele nici măcar o picătură din sângele ei. Copila asta iar mă face de rușine. Hai, flăcăi, ajutați-o! Fu luată de subsuori, săltată și trecută pe deasupra focurilor. Ea doar strânse picioarele, dar se întrecu în țipete și râsete. De fapt asta își dorea, realiză și clucereasa, văzându-i exuberanța stârnită ca din senin. Când focurile se mai potoliră, se treziră tropotind pământul. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luați loc. Străbătu recepția și intră În creșă. În următoarele zece minute, apărură mai multe femei, toate, În ciuda dimensiunilor variabile, mergând În același fel grijuliu, de parcă ar fi riscat să scape copiii de unde erau, dacă o porneau În pas mai săltat. Lou Îi adresă fiecăreia câteva cuvinte amabile, iar ele Îi răspunseră cu un zâmbet; avea un dar al ei, de a găsi cel mai potrivit ton, care să nu fie nici prea sentimental, nici prea condescendent. Femeile intrau pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am bucurat că mă dădusem cu ruj. Găsesc asta extrem de important În orice fel de Împrejurare oficială. Am Închis ușa În urma noastră și am Încuiat-o. — Mă gândesc să-i spun Planeta Nedescoperită, am zis eu, coborând scările În pas săltat. Ce părere aveți? 11 Toate sălile de interogatoriu ale poliției sunt urâte, iar cea În care mă găseam nu făcea excepție. Nivelul estetic nu era Îmbunătățit decât de polițistul-secretar, sau sergentul Hawkins, cum bănuiam că trebuia să-l numesc, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Peste trei zile să-mi lămurești ce-i cu locul acela pustiu de lângă Balosin despre care vorbește popa Ioil. Voi face întocmai precum a poruncit măria ta. În clipa următoare, vodă își strunește calul și pleacă înaintea suitei, în trap săltat. Boierii pornesc în urmă fără să facă prea mult zgomot. Când l-au ajuns, domnul privește la fiecare cum își ocupă locul, după rang, și zâmbește. Pe neașteptate, tună: Cine v-a învățat să judecați omul după înfățișare? Din câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de vietăți, ca pe arca lui Noe, dar nu proprietară de grajduri și cai, și nici atât de frumoasă. Atunci, seara, îi păruse obraznică, deși părul ei îl impresionase, fiindcă îi amintea de Ghazal, dar acum nu părul, ci pasul ușor săltat, în cizma înaltă și în pantalonii ei cu vipușcă, îi luase mințile. Apăruse când tocmai ce încetase să o mai caute și să mai întrebe de ea, iar Veterinara, despre care știa de acum că citește gândurile, zise cu voce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
la dezbaterile televizate“. Ultima știre: „S-a raportat un incendiu la un chibuț din nord. E posibil să fie o acțiune premeditată“. Parcară pe strada Yad Harutzim și intrară direct în clubul Blondie. Zgomotul te izbea din prima, un ritm săltat pe care Maggie îl simțea în măruntaie. Era un bombardament constant de lumină, care includea și o rază tăioasă ce mătura ringul de dans ca un reflector de poliție. Locul nu era nici pe departe plin, dar puteai totuși vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Era bine. Eram doi băieți și șeful oilor, trei. Ne duceam cu oile pe câmp, le mulgeam dimineața. Stăteam pe câmp și ne făceam colibe. Material din ăsta făceai ca o cușcă. Aveai ușă. În cușcă de lemn cu picioarele săltate, să nu atingă pământul, venea un placaj pe care puneai saltea și cojoc și dormeai de ploaie. Acoperam cu tablă. Am stat din 93 în 96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de la Kazan, pe la începutul anilor ’80. - Oferta mea rămâne valabilă încă trei zile. Apoi s-ar putea să mă rugați, cu lacrimi, dar va fi în zadar. Popa Băncilă îl urmări cum se îndreaptă spre ușa dinspre grefă. Mergea acela săltat, țopăit, opărit. Sub redingota lungă, albăstrie, fundul i se contura plin, bombat. Parcă avea un ceaunaș sub încrețiturile hainei. „O poartă cu coc“, se veseli popa, făcându-și de data aceasta o cruce mare, cu plecăciune până la dușumeaua proaspăt dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de tapiserie, poziționat în fața ferestrei uriașe care dădea înspre terenul de golf, a lăsat în jos exemplarul din The Times. —Ce faci? a întrebat-o el pe Amanda. Doar nu muncești, nu-i așa? Abia ai născut. Cum rămâne cu săltatul pe genunchi al copiilor angelici în lumina soarelui care pătrunde printre florile de măr? —Of, pentru numele lui Dumnezeu! Vremea de-afară nu se pretează la așa ceva, a zis Amanda ridicând un braț nerăbdător în direcția geamului acoperit cu dâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
după oripilanta situație din camera copilului. De atunci, Hugo abia dacă se mai uitase în ochii cotoroanței. De fapt, nu se mai uitase niciodată. Era sigur că venise momentul ca Amanda să preia conducerea operațiunii și să se ocupe cu săltatul pe genunchi al copiilor angelici în lumina filtrată a soarelui. Să-și facă marele număr, cel mai grozav număr de pe pământ. Hugo observase că Amanda fusese deosebit de greu de convins să converseze pe subiectul asistenta Harris. Dar acum, stând, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Însemnat pentru Ingrid mai mult decît o aventură trecătoare sau nimic, nici nu ar fi fost băgat În seamă, cu toți mușchii lui ; chipul său de zeu nordic, cum arăta atunci, nu ar fi Însemnat cine știe ce, iar figurile cu motocicleta săltată, ca un armăsar al vremurilor moderne, pe roata din spate, ce mare lucru? Ingrid ar fi avut de ales dintre milionari, miliardari, campioni de tenis, chiar și un șef de stat ar fi putut să cucerească, adjudecîndu-și-l cu țară cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
inegalităților, revoluția este un nonsens. Este puțin lucru a face o revoluție reclamîndu-te numai de la un principiu național. Revoluțiile se fac în primul rând pentru mase de către ele însele, și numai după aceea pentru națiune. Ridicîndu-li-se nivelul social, națiunea este "săltată" indirect. Revoluțiile se fac de jos în sus. Convoiul maselor este un aspect dintre cele mai dramatice, din câte le oferă istoria. Capetele palide de foame, transfigurate de mizerie, cu aspect de sfințenie criminală, sânt bazele pe care, de când e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o Românie scuturată de o dictatură și de un elan colectiv, infinitul negativ al acestei psihologii să fie convertit în infinitul pozitiv care este eroismul. Duioșia și visarea prelungită care se mlădie pe lungimile timpului și pe întinderile spațiului trebuie "săltate" în ardoare și fanatism. De la infinitul negativ al dorului, la infinitul pozitiv al eroismului este drumul pe care trebuie să-l străbată sufletul românesc, pentru a nu amorți învăluit în umbre. Aceasta este problema psihologică a României. O mișcare politică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]