60,192 matches
-
se naște în slăbiciunile mele, de obicei, în ele locuiește nimicul sau ceva atît de dezinteresat de semnificație, încît seamănă cu nimicul, dar el îmi iubește nimicul, cu asta m-a dat întotdeauna gata, el știe că nimicul meu e sămînța nimicitorului care vrea să mă știe mut.
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
mamă amară Noi nu murim ci numai trecem întunecați și foarte singuri carnea noastră-i neagră ca umbra în zi de vară și foarte singuri pe altă cărare numai a noastră OGLINDIREA Dai și tu ce poți pui și tu sămînța ta în mare - spun Deasupra mării noastre se află o altă mare - eu despre ea vorbesc sub pielea feței mele se află o altă față - și n-o cunosc în cerul nostru pulsează leneș o altă mare adîncă și sidefie
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
hip-hop și rave beția peisajelor laser cutreierând carcasa noastră omenească între munții cu păduri mustoase de august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare care expandează peste cele 3 ceruri inferioare din amintiri stocate la arhivă umpli câteva ecrane printr-o apăsare de buton : pionieri, militari, sudori în șiruri de defilare marșuri și cântece piramide umane triumfătoare cum le-ai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
chemat, trecând? înrădăcinați cum suntem în terra firma departe de laolaltă aruncăm între noi firul îl întindem umbra lungă a triangulării cade în pământ nedesțelenit Scriere citire Vorbeam cândva aceeași limbă încăpeam în respirarea unui singur cuvânt luna plină de semințe ne hrănea cum a hrănit in illo tempore limba primului poet. Pe urmă am văzut fața cealaltă a lunii pântecul plin de otrava care ne-a hrănit când foamea ne-a ajuns cu adevărat din urmă. Carnea literelor, lumină umbră
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre nord, pe acolo pe unde intrau în oraș Învingătorii. Toți îl loveau cu coji de fructe, cu semințe de vorbe, El le prindea din zbor, multă poftă de viață îți trebuie Ca să pui în cuvinte tot ce prisosește de la masa de seară, Să împarți adevărurile și cu cîinii, oscioare pe care firișoarele de viață Stau ca viermii care
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
umblau cu pietrele în gură; Dar unde era florăreasa? Ea trăia o iubire secretă Pentru dansatorul din porțelan de Sevres Care fusese expus în vitrina bijutierului Mort și el ros pe dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
trimis și purtat: De la Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor dus ca semințele de scaieți, Unică semănătură pe ogoarele mai multor vieți, în gușa mierlei, cu sâmburii în strugurii de iederă și urmuz, Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat și dat mereu afară Cu țară și fără de țară Până la Patria
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
pe unde cerul rătăcește cocorii Pe sub vâltoarea lucorii... Fătul Atoate repausele și odihnele trecătoare în Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
ajuns Un fel de groapă de gunoi Prin care scormonesc deopotrivă Șobolani și oameni ca noi Înzestrați cu două mîini Și cu două picioare Și cu materie cenușie ca pămîntul În care, într-o bună zi, Nu se știe ce sămînță aruncată aiurea Ar mai putea încolți. Vitrina cu sicrie Începe o nouă zi, ceru-i senin Dar strada e murdară și pustie. La colțul ei un meșter trage încet oblonul De peste vitrina lui cu sicrie. Mă uit în ea de parcă
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
spre Nervi decât spre Camogli, acolo casele cu fațade pictate ne-ar fi întristat că viața toată s-a scurs fără să locuim în ele o noapte și o zi de plajă măcar. Pinii, pinus pinea, din ale căror uleioase semințe am mâncat în piațeta din Bogliasco, într-o marți, zi de târg, ("assaggiate i pinoli, signore", mă îmbie tânărul cu halat din rulotă) nu știu dacă sunt chiar chipul meu de-acum. Poate au fost cândva. Mai degrabă mă regăsesc
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
de la Riomaggiore la Pinarola, cea cu bărcile jos, iar ea cetate în munte. Eu, călător din Est, deci dinspre Levant, cumva, om totuși dintr-o țară mai friguroasă, năzuind la vinul liturgic și uleiul liguric, prețios ca uleiul verde din semințe de dovleac, din patria mea umbroasă, de dac, câștigându-mi patul și masa cu tălmăciri, din celebritățile acestui țărm rugos. Eu, iubind viile terasate de la Cinque Terre, ca pe orășelele Umbriei, găsind vila lui Montale ușor, sau casa lui Sbarbaro
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
Alexandru LUNGU Învățând a muri steaua neizbăvită abia se zvântase de sânge lăuntrice bufnițe cu ochi gălbior de iscoadă țineau golul dintre cuvinte și semințele sale - amăgitoare-odihna în fuga atâtor vâltori prin care duhuri și spaime, năluci și ispite dau să'mpresoare gândul lumina sporindu-i-o rostul literei se lasă văzut învățând a muri inorogi coborau în tresărirea fecioarelor pe valea suspinelor, pe cărări
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
cele ale lui dactăr Nicu & his Skyzoid Band. În orice magazin căutăm marca albastru cu verde: albastru, culoarea speranței, verde, culoarea Naturii. Numai chestii una și una, de stă mîța-n coadă, garantat ecologice, naturale 150 %. N-au nici americanii așa ceva: semințe de sfîrnar și de mușinix, ouă de fenix, esență de ciocoflender, filé de pterodactil, pastă de yggdrasil, rădăcină de bypass, costiță de kappa, fructe de prîsnel și de lampeduză, dulceață de lapi-lazuli, șerbet de duplex, jambon de logomah, suc de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
a putut să schimbe aceste fiare în miei și aceste lăcuste înfometate să le întoarcă din pustiire? cum mi-a adus mie scrânciob și rândunici și puii de bibilică uscați în chimire? Pepenii cu miezul și cocoșul roșu împușcați de semințele de tăciune, râul ca o armură de Crăciun, stratul cu măciulii de mac, decapitate anume pentru un ospăț pe frunziș de alun. Așezi rotundele frunze păroase, pe spate, lângă alunele cu înveliș de smarald, ca degetar, care seamănă când le
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
este semnificativă. Ar fi putut fi o simplă spectatoare a vieții muzicale. Meseria de martor pare însă să-i provoace o oarece repulsie. Ce rămâne și cum sporește dacă nu participă? Pentru ca să existe, trebuie să fie părtașă la evenimente. Altminteri, sămânța neexprimată nu înseamnă nimic, ea neputând pretinde să se admire într-un arbore, la alcătuirea căruia nu și-a folosit puterile. Dar Violeta Dinescu nu este doar un animator cultural. Creația ei, remarcabilă sub raport cantitativ, își deconspiră valențele grație
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
principalii acuzatori sunt episcopul zonal și patriarhul Justinian Marina, care au parte de pagini vitriolant-sarcastice (de exemplu, paragraful Pistoalele Patriarhului Justinian Marina, p. 192-196). Alți dușmani dovediți ai Vladimireștilor erau apropiați ai Patriarhului: bibliotecarul Patriarhiei Andrei Scrima, care a răspândit „sămânța buruienii otrăvitoare a complotului anti-vladimirist” (p. 164), și Sandu Tudor, numit „ex-marinarul, ex-jurnalistul prins în flagrant delict de luare de bani șantajați, care-și plimbă boema și spleenul cafenelei literare defuncte sub barbă de stareț, Daniil de la Rarău” (p. 27
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
e îmbibată de acea atmosferă a fantasticului realist pe care Suceavă îl importă cu știință de la García Márquez, Llosa et co., de unde se trage, tehnic, și poate cea mai bună povestire a acestui volum, În București, cînd se lasă seara, sămînță de roman de dictator, cu simțul fin al perspectivelor narative alternante și psihologii interesante. Un tată în ascensiune în ierarhia PCR, bun părinte, o mamă serios bolnavă psihic, dar ținută departe de doctori ca să nu-i afecteze cariera soțului, o
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă să concilieze celestul și derizoriul, spiritul și carnea, atemporalul și efemerul în categoria unică a Creației. Corpul însuși, în nuditatea-i mai degrabă fertilă pentru sămînța păcatului, este recuperat ca arhitectură sacră și ca reflex al lui Dumnezeu, după cum sexul nu mai este privit, conform rețetelor curente, dojenitor și cu ipocrizii puritane, ci cu toată considerația care i se cuvine, ba chiar ca posibil subiect al
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
morții/ puhoaie de rugină curg în lichidul porții// cînd vii mamă sfîntă să bați la fereastră/ să-mi sperii gîndul în livreaua albastră// tu treci prin uleiuri străvechi și altare/ eu cad în vorbe de lut și stihare// tu pui semințe în lampă și-n stingeri/ afară se descarcă sicriele cu îngeri" (Ritual șsicriele cu îngeriț). Pretutindeni tendința poetului este, prin urmare, materializarea transcendenței. Dar aci intervine o postură ce ni se pare un artificiu de conștiință. în unele momente, bardul
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
autorul nostru, nimic nu-i redă încrederea într-o lume ce-i apare coruptă prin esența sa, care se mulțumește a se drapa în aparențe ale normalității, prin sterilitatea sa iremediabilă care lansează pseudosemnale derutante ale rodniciei: "Atîtea cereale, atîtea semințe și atîția sîmburi în poemele citite zilele acestea în reviste mă fac să mă întreb dacă n-au fost cumva scrise de niște rozătoare". Ca și: Cumpărînd astăzi Tratatul despre lucrul bine făcut de Tadeusz Kotarbinski, pe care vînzătoarea mi
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
triumful sub înfățișarea unui fast infernal. "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne,/ Și icrele uscate în peștii morți demult,/ Și miriadele de semințe ale nisipului/ în care au împietrit,/ Niciodată născute,/ Plante nebănuite./ Totul e sterp, întrerupt,/ Doar razele sorilor stinși/ Continuă să ne mai ajungă/ Cu tandra putere a morții" (Plajă ). Caricatura germinației compromise e completată de mutilarea amforelor "care nu sînt
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
folosul creștinilor. Pornind de la această premisă, dozajul violenței e discutabil. Dar aici apar problemele, iscate de către identificarea spectatorului cu Hristos. E foarte greu, aș spune chiar imoral, să nu te identifici cu cineva în ale cărui predici nu găsești o sămânță de rău. Cu atât mai mult cu cât acel cineva suferă pentru păcatele întregii lumi. Dar acest film îl divorțează oarecum pe Hristos de predicile lui; arată suferința într-o proporție covârșitoare față de crezul pentru care suferă. Iar acest fapt
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
îți procură satisfacții enorme, dar care îți lasă un gust sălciu la audiție (am numit aici acele păduri de plastic de care vorbea Celibidache ori acei mutanți genetici de care tentația teoreticului, în sine, nu se face totuși răspunzătoare). Alături de sămînța îmbătrînirii există în sîngele muzicii savante și o genă a însingurării, a izolării. Dacă în faza primordială ori în cea sintonică "muzicienii", alias membrii unei colectivități, produceau și reproduceau laolaltă, într-o funciară consonanță, faptele sonore, fie ele de orientare
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
clipe de viață are loc developarea filmului întregii existențe. De aici și pînă la muzica totală (ori globalismul sonor actual) nu mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea nu e decît sămînță de muzică savantă. Care germinează, crește și, la un moment dat, moare. Și aceasta pentru că nu există o fatalitate
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea nu e decît sămînță de muzică savantă. Care germinează, crește și, la un moment dat, moare. Și aceasta pentru că nu există o fatalitate exterioară, ci doar una interioară: vine o vreme cînd componistica muzicală descoperă că este vulnerabilă; atunci erorile o înghit ca un
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]