359 matches
-
vârstele interioare ale curentului, București, 1968; Gustave Flaubert, București, 1968; Clasicismul în literatura română (Contribuții bibliografice) (în colaborare cu Ion Stoica), București, 1969; Aspecte și structuri neoromantice, București, 1971; Naturalismul în literatura română (Contribuții bibliografice), București, 1971; ed. București, 1983; Sămănătorismul în literatura română (Contribuții bibliografice), București, 1971; Poporanismul în literatura română (Contribuții bibliografice), București, 1972; Scriitori pelerini, București, 1973; Conștiința de sine a criticii literare românești (Contribuții bibliografice), I, București, 1974; Sub semnul realului. Eseu despre naturalismul european, I, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
87, 112 Ruba, Radu Sergiu, 214 Ruba. Radu Sergiu Epilog, 215 Russo, Alecu, 76 S Sadoveanu, Mihail, 82, 112, 113 Saecullum, 53 Saramago, Jose, 152 Sârbulescu, Marin, 56, 80, 82, 89, 90 Sârbulescu. Marin Dialog, 89 Sălcudeanu, Nicoleta, 35, 36 sămănătorism, 99 Săptămâna, 107 Schifirneț, Constantin, 28 Scorțeanu, Paul, 112, 113 Scurtu, Nicolae, 118 simbolism, 20, 25, 47, 84, 99, 115, 122, 128, 134, 152, 165, 190, 218, 222 Simuț, Ion, 40 Sîrbulescu, Marin, 61, 62 soare, 49, 104, 128, 131
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
SĂMĂNĂTORISM, Curent ideologico-literar configurat în primul deceniu al secolului al XX-lea, s. își trage numele de la revista „Sămănătorul”, care l-a promovat. Precedată, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de periodice ca „Vieața”, „Vatra”, „Povestea vorbei”, „Curierul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
I-II; Sanielevici, Cercetări, 259-277; Densusianu, Opere, IV, 163-180; Lovinescu, Critice, I; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 157-164, passim; Davidescu, Aspecte, 379-382; Pompiliu Constantinescu, Sămănătorismul, „Mișcarea literară”, 1925, 32-33; Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, D, 1925, 7-8; Șerban Cioculescu, Sămănătorism și poporanism sub unghiul artistic, VL, 1926, 16; Aderca, Contribuții, II, 9-15; I. A. Bassarabescu, Două epoci din literatura română, București, 1928; Nichifor Crainic, Sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 157-164, passim; Davidescu, Aspecte, 379-382; Pompiliu Constantinescu, Sămănătorismul, „Mișcarea literară”, 1925, 32-33; Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, D, 1925, 7-8; Șerban Cioculescu, Sămănătorism și poporanism sub unghiul artistic, VL, 1926, 16; Aderca, Contribuții, II, 9-15; I. A. Bassarabescu, Două epoci din literatura română, București, 1928; Nichifor Crainic, Sensul tradiției, G, 1929, 1-2; Constantinescu, Opere, 154-159, 187-188; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
1934, 104-147; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 49-82; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 75-88, 187-190, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 531-536; Șerban Cioculescu, Critica și militantismul, „Kalende”, 1943, 6-7; Lovinescu, Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
531-536; Șerban Cioculescu, Critica și militantismul, „Kalende”, 1943, 6-7; Lovinescu, Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
în 1916, a scos la Câmpulung și București revista literară „Muscelul”, iar la București a redactat periodicul „Căminul nostru” (1910-1911). Primele două volume - Casa din Muscel (1907) și Din satul nostru (1908) - conțin și povestiri care au determinat încadrarea în sămănătorism. Formula e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean, cu personaje și obiceiuri specifice, într-o viziune simplă asupra vieții, percepută în aspectele ei exterioare. Au fost remarcate spiritul de observație al autorului, autenticitatea și pitorescul unei exprimări inspirate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
străzii. Pe de altă parte, el consideră modernistă întreaga poezie nouă, încadrând și simbolismul în m. Analoagă, cu anticipație, este, la noi, viziunea lui E. Lovinescu, primul care centrează o sinteză de istorie literară pe mișcarea modernistă, „în lupta cu sămănătorismul”, după ce, în Istoria civilizației române moderne, teoretizase, în plan sociologic, motorul acestei tendințe ca fiind „principiul sincronismului vieții moderne”, care stă la „baza formației civilizației noastre cu un caracter revoluționar”. Acționând legic, sincronismul face inevitabilă integrarea în ansamblul civilizației europene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
la începutul secolului al XX-lea, de revistele „Sămănătorul” și „Viața românească”, prin care manifestări tradiționaliste promovate de publicații dinainte de 1900, precum „Vieața”, „Vatra”, „Evenimentul literar” ș.a., s-au constituit în doctrine călăuzitoare ale curentelor dominante până la primul război mondial: sămănătorismul și poporanismul. Continuând orientarea spre specificul național, preluând unii colaboratori ai revistelor ce o susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic al acestui popor”, dar a „ignorat caracterul lui religios”. Literatura sămănătoristă descrie natura „în orgii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic al acestui popor”, dar a „ignorat caracterul lui religios”. Literatura sămănătoristă descrie natura „în orgii de culori”, omul fiind „numai un pretext pitoresc în vigurosul tablou al naturii”, „o făptură telurică printre alte făpturi telurice”, pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza lui Pavel Dan și a lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în piesele lui V. Voiculescu, chiar dacă una dintre ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
european, pe de altă parte surprinderea pericolului înstrăinării de ceea ce reprezenta cu adevărat autentic, specific spiritualității noastre: cultura rurală, valoarea credinței ortodoxe, păstrarea unui folclor bogat și valorificarea unor tradiții ancestrale. Această mișcare conservatoare a fost susținută de curente precum sămănătorismul, poporanismul și, mai târziu, tradiționalismul. Orientându-se spre lumea patriarhală a satului românesc, aproape mitic, ca unic depozitar a ceea ce este specific nouă, scriitorii din această perioadă au glorificat și imaginea mamei, față de care și-au exprimat respectul profund, compasiunea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și, în colaborare cu N. Oancea, o carte de cântece pentru școlarii de la cursul primar (1936), în timp ce preocuparea pentru poezia populară se concretizează în culegerea de „cântece de lume” Noul dor de neam (în colaborare cu V. Drăgușanu). Aderența la sămănătorism și admirația pentru liderul orientării sunt mărturisite de încercarea de monografie Nicolae Iorga (1931). A tradus Faust de Goethe și, în colaborare, Golem de Gustav Meyrink și Viața omului de Leonid Andreev, dar și fragmente din literatura latină clasică (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
să publice, constant, până după 1945, în „Țara”, „Vestul”, „Progres și cultură”, „Granița”, „Banatul literar”, „Știrea”, „Luceafărul”, „Colț de țară”, „Biruința”, „România de Vest”, „Fruncea”, „Provincia”, „Banatul” ș.a. În genere, optica schițelor și povestirilor este a intelectualului sătesc îndatorat unui sămănătorism întârziat. Greu desprinse de lecția de morală sunt și romanele lui A. Adelina (1934), roman confesiv, intenționa să fie o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, prin acreditarea ideii că iubirea trupească nu este un „păcat”. Amazoană fără gingășie, Adelina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
datorită degradării contextului istoric, modelul lui Goga (și cel al lui Blaga însuși) începe să fie perceput de viitorii „cerchiști” ca insuficient. Pe fundalul alunecării spre dreapta ideologică, în condițiile în care etnicul devine din nou un argument forte, iar sămănătorismul proliferează sub noi și culpabile forme, câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte repere. Din cercul studențesc „Octavian Goga” se desprinde, curând, un nucleu („tare”) atras de profesorul Liviu Rusu, și care va forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
fața spre trecut (unul exemplar), individualizează C. L. de la S. Este marca originalității sale doctrinare, în care selecțiile valorice nu se mai fac neapărat „în spiritul veacului”, ci pe o verticală diacronică în care marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]