6,994 matches
-
dată când văd acest lucru... Unul dintre ei, destul de guraliv, a trecut pe lângă mine, cu o roabă încărcată cu pământ proaspăt, mirosind, parcă, a eternitate. Am ezitat o secundă, ca mai apoi să-l întreb, cu oarecare reținere: - Pentru cine săpați groapa asta? Cine a mai părăsit această lume? Bărbatul, îmbrăcat în salopetă albastră și cizme de cauciuc, s-a oprit un moment în dreptul meu, ușor mirat, ca mai apoi să-i înflorească un zâmbet pe buze: - Groapa? Urmează să fie
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1494232389.html [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
cu o apă limpede; lângă ea se aflau două jgheaburi unde colhoznicii își adăpaseră vitele. Nu era însă vreo urmă de oameni sau de animale. Prima grijă după ce ne-am oprit a fost să camuflăm parbrizele mașinilor, apoi ne-am săpat adăposturile personale, așa numitele gropi de vulpi, pentru orice eventualitate, în caz de atac aerian, după care, în ordine, ne-am spălat la fântână pe mâini și pe față, apoi am luat masa de seară, constând din pâine, conservă de
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GÂND DE TOAMNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului GÂND DE TOAMNĂ Simt ploaia cum mă atinge încet Pe tâmpla-ncărunțită de vreme Acolo unde adânc a săpat regret ... Doruri creionate printre rânduri în poeme. Am strâns la pieptul nopții lacrimi Vise veștede de al toamnei frig Destine frânte, plânsul unei inimi Dar am sperat când îmi dorem să țip. Am așteptat la geam prin nopți pierdute Cu
GÂND DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1479139115.html [Corola-blog/BlogPost/367571_a_368900]
-
alea”.Nu, făcusem rost, într-un mod absolut nesperat, de o invitație la un colocviu de istorie, iar astăzi, duminică, spre seară, flanam agale pe vestita Corso, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. După vreo două ore, transpirat de parcă săpasem șanțuri, mă așez la o masă, una din miile de mese aflate direct pe trotuar, cu vedere directă către spectacolul străzii, lucru foarte interesant de altfel, și, când vine un chelner, comand, cu sufletul cât un purice, o apă minerală
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
șalupe și vaporașe mici de pasageri, spre inima deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se făcea focul pentru grătar, pescari la pescuit și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
noastră a fost inspirată: un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[xiii]a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
nimic în comun cu Frankenstein. Când am pornit am avut ideea asta în minte, dar de îndată ce am început să jucăm și să ne jucăm, să ne descoperim, am găsit câteva lucruri destul de mișto. Aaron Novak: Da, un soi de a săpa la fundația a ceea ce storytelling-ul este și cum drama sau comedia sunt create, găsind baza a ceea ce ai tu nevoie. Cred că cel mai important tip de teatru pe care îl văd în ultima vreme este ăla simplu, care face
Vasile, un tânăr actor plecat la New York, li l-a dăruit americanilor pe Matei Vișniec și „un basm românesc ciudat” by https://republica.ro/vasile-un-tanar-actor-plecat-la-new-york-li-l-a-daruit-americanilor-pe-matei-visniec-si-zun-basm-romanesc [Corola-blog/BlogPost/338200_a_339529]
-
este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruiește fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina și întunericul devin elemente antinomice ale vieții și morții: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu și ziua / mă-nvăluie”. Există elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. Fierul se scoate din pământ, si piatră se topește ca să dea arama. Omul pune capăt întunericului, cercetează până în ținuturile cele mai adânci pietrele ascunse în negura și în umbră morții. Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină departe de locuințele omenești. Pământul, de unde iese pâinea este răscolit în lăuntrul lui că de foc, pietrele lui cuprind safir, și în
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărito, cele mai trufase dobitoace n-au călcat pe ea, si leul n-a trecut niciodată pe ea. Omul își pune mâna pe stâncă de cremene, si răstoarnă munții din rădăcina. Sapă șanțuri în stânci, si ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.” O scriitoare inspirată spunea că așa cum pământul este brăzdat cu mine de aur și plin de
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
pescuit. Zis și făcut. Stabilesc cu necunoscuta ora de întâlnire, îmi iau scula de pescuit, o fixă din carbon de 8 metri lungime și găletușa cu râme de mare. Mă chinuisem vreo două ore să le găsesc prin zona Limanu, săpând în apa canalului navigabil al portului Mangalia. Ajung la Constanța și întreb la telefon unde este cazată. Mi-a spus un nume de hotel despre care nu mai auzisem. Am crezut că este prin Mamaia, așa că m-am dus direct
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415514425.html [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
mea brațul divin să-l fi lovit ... Chiar la-nceput am înlemnit și mă uitam la mort gemând. Simțeam că de sfârșeală cad, dar totuși îmi venea s-o-ntind. Mi-am revenit printr-un efort și cu evreul am săpat o groap-adâncă în nisip, în care mortul l-am culcat. Credeam că totul s-a sfârșit și de coșmar sunt izbăvit; m-am înșelat, eram filat, așa că Madianul m-a salvat. Meditația II (Alesul) Eram străin în loc străin și-n
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
să...să ajung...la un șef ? -Daaaaaaa...dar ca să ajungi la un șef...uite...vino lângă mine...vezi, pește poartă acolo pe deal o căsuță...acolo, lângă casa, este o plantație de cartofi. - Hm ! - Te duc cu mașina acolo, o săpi, o scapi de buruieni, te întorci aici și mergi mai departe...la un șef. - Acum ! -Ei, și tu, acum !...peste vreo zece ani, este bine ?...glumeam... mâine dimineață, te școli cum se crăcănează de ziua mai iei pe cineva, mai
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463804464.html [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
cu destinul colectiv și cu necesitățile individuale ale nației sale, hominidul politic al prezentului urlă cât îl țin bojocii a postmodernitate prost înțeleasă, fecaloid-sufocantă, precum și a neo-dictatură mondială cu sevă vizibil glocalizantă, o vizibilă masoneală mediatizată la maximum, care își sapă continuu presupusa-i eternitate în structura molatecă a drojdiei. „Ce lucru mai prostesc decât fapta candidatului ce lingușește poporul, - care caută să-i câștige sufragiul prin daruri, să vâneze aplauzele atâtor gură-cască, să de lăfăiască în aclamațiile lor, să se
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul Iisus s-a afirmat drept dușmanul neîmpăcat al bogățiilor adunate pe pământ, „unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”. Câți dintre slujitorii bisericilor din toate timpurile au urmat pilda și îndemnurile Învățătorului? Orientându-ne după opulența catolică, opulență împotriva căreia s-a ridicat Reforma (a doua mare schismă a creștinismului) și luând aminte la belșugul
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului În temnița minții cauți deziluzionat ieșirea spre lume. Bâjbâi prin întuneric pășind cu teamă prin hrubele gândurilor ascunse. Iluzii deșarte. Deschizi ochii, îi inchizi, repeți acțiunea. Beznă deplină. Ai săpat furios în peretele de granit, cu degetele, cu unghiile și dinții. Cauți o pală de aer, mai multă lumină. Lupți cu coșmarurile, cu clipele ... nu știi dacă-i zi sau noapte. Prizonier în abisul meditației, cufundat în nisipurile mișcătoare ale
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
ce se ridică deasupra comunității, Țurțudanul, urmată de Pietrele Doabrei. De partea cealaltă, la sud, orașul este flancat de Muntele Foarfeca și Naruțu din cadrul Munților Căpățânii. Astfel, Brezoiul este înconjurat de crestele dantelate ale munților ale căror sculptori nevăzuți au săpat în stâncă forme variate. Unul dintre cele mai frumoase anotimpuri este toamna când versanții munților parcă iau foc prin jocul de culori cromatice pe care le capătă foioasele. La vreo 100 de metri de la confluența celor două râuri se afla
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
fel. Am făcut această precizare datorită amplasării puțului principal Suvarov la câțiva zeci de metri de râul Valea Mare. Pornind de la această cotă zero, situată la aproape 200 metri peste nivelul Mării Negre, prima galerie numită orizontul ZERO, a început să sape înspre partea nordică a râului Valea Mare. Pentru cei neavizați un orizont este: totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în același plan orizontal. De la acest orizont s-a trecut la săparea primelor suitori, unde aveau să fie amplasate
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
numite suitori. Definiția ar fi: trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite, sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. Galeriile erau săpate direct în pădure. Pregătirile pentru săparea acestor galerii erau destul de dificile, neexistând drumuri de acces pentru aducerea primelor utilaje. Dacă sculele minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport. Se foloseau compresoare mobile și se începea montarea coloanelor pentru transportul aerului comprimat necesar funcționării perforatoarelor. O galerie nu se poate săpa fără a avea lemnul de susținere. La început, acesta era luat parțial din pădurile înconjurătoare, care nu puteau asigura în întregime necesarul. Pentru început s-a construit un plan înclinat la suprafață între orizontul Zero și +44 m, care asigura
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
bună, dar se schimbau radical atunci când ploile își făceau prezența. Infiltrațiile de apă în subteran erau foarte frecvente. Cu toate eforturile echipelor de întreținere, galeriile erau pline de apă, ceea ce îngreuna transportul vagonetelor spre suprafață, dar și după ce s-au săpat suitoarele, unde se va deversa minereul rezultat. Sterilul urma să fie transportat în continuare la suprafață. Așa cum precizam în alt articol, se lucra cu foarte mult personal, datorită muncii manuale din aceste lucrări miniere. Voi continua cu alte articole pe
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
e lumină, apare o scânteie pe muntele acesta o nouă sărbătoare, visul dă viață, ne arde și moartea parcă moare. Mirezme tari se adâncesc în clipă secunda se ascunde în ispită, doar timpul se oprește, cred, în loc, peste norocul ce sapă în visul șchiop. Pe boltă se revarsă noaptea albă pe muntele de vis negrul este pată, iar stelele de ger comunică mereu cu albul tânăr din sufletul meu. -Tu nu ai senzația că vine cineva pe urmele noastre? Pe mine
PE MUNTELE VISELOR de PETRU JIPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/petru_jipa_1407769741.html [Corola-blog/BlogPost/349398_a_350727]
-
cine-ar putea să spună că nu știu să-mi tricotez ciorapul realității confortabil și pufos măcar pentru un ceas o zi poate și-o săptămână păcat că nu-i posibil pe o întreagă lună fiindcă uite nerăbdătoare degetele-și sapă galerii în ceea ce au decretat că-s colivii visând să zburde miei la-ntrecere cu stropii ploii prin câmpii doar că avântul li s-a împiedicat lovit în umbra rece-a ierbii de strigătul rotund de melc pietrificat și-atunci
COLIVIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1493488972.html [Corola-blog/BlogPost/383649_a_384978]