235 matches
-
franciscane zidit temeinic de către evangheliile sinoptice, cu sfântul evanghelist Ioan, Lumina strălucește puternic, din interior. „Dumnezeu este iubire”, idea din prima scrisoare a Sf. Ioan (1 In. 4, 8-16) a emoționat „de profondis” sufletele fraților minori, prin pecetea personală a Sărăcuțului, care o transformă astfel: „Eu vă rog în dragostea lui Dumnezeu!”. Apocalipsa a influențat mult rugăciunea franciscană, în care Cristos este „Mielul Sacrificat”, „demn de a primi puterea și toată lauda”. (Ap. 5). Alt izvor important al franciscanilor a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
culmi înalte: trăirea Evangheliei în ascultare, sărăcie, misiune și fidelitate față de Biserică. Giotto a pictat în Biserica dedicată Sf. din Assisi, sub scena înălțării lui Cristos la cer, „Predica lui Francisc pentru păsări”. Orice auditoriu era fermecat de predicile lui. Sărăcuțul predica cu inima, și uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și modest, cum „ține în mână” Biserica Romei. Interesant este marele curaj de a predica într-o astfel de manieră, într-o vreme în care hazardul și forța făceau legea. Dar tocmai astfel de îndrăzneli
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din scrisorile Sărăcuțului se observă cum „îi trec prin inimă”, cuvintele. El a crezut sincer că exhortația l-a exprimat cel mai bine, pentru că a fost expresia orală a propriei vieți: bucuria și iubirea profundă pe care o are pentru Cristos și pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profundă pe care o are pentru Cristos și pentru toate creaturile. El nu a fost interesat de reguli gramaticale ci se conducea numai și numai după voia inimii. Toate frazele încep prin „și”, și ...de aceea au atâta farmec. Pe Sărăcuț îl interesează numai scopul său: cuvintele să devină arme de convingere, precum flăcările care țâșnesc din inima lui. Laudei, ca formă de predică, i s-a adăugat și predica propriu-zisă, rugăciunea și meditația. Predica propriu-zisă este „primită”, „dăruită”, ea nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și nici cu spada, ci să se arate cu toată disponibilitatea, mărturisindu-se prin aceasta, calitatea de creștin”. Ca misionar trebuie să urmezi corect pașii: întâi asculți, ești disponibil și ajuți, iar mai apoi vestești Cuvântul Domnului sub forma laudei. Sărăcuțul din Assisi își pregătea minuțios, cu mare seriozitate misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații ce vor să devină misionari, să le cunoască abilitățile și cunoștințele. Francisc a manifestat un interes special pentru misiunea euharistică, exprimându
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu, a iubirii și bunătății sale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înconjurător, extazul, luminozitatea chipului, murmurul unor silabe, sau litere (oo,... o, ...o, ..., m, mm..., m), folosirea unei limbi străine (ca franceza trubadurilor, în care se exprima foarte bine termenul „dulceață”), sunt fenomenele prin care se exterioriza alesul Francisc. Esența vieții Sărăcuțului răzbate din nenumăratele rugăciuni ce l-au însoțit mereu, în pelerinajul vieții sale: „Dumnezeule Preaînalt și Preasfânt, risipește întunecimea sufletului și inimii mele... Dăruiește-mi sensul supranatural de a Te cunoaște, pentru a putea îndeplini Voia Ta Sfântă, care nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
iubire pentru iubirea mea”. Toată creația, însuflețită sau nu, devine însemn și mărturie a Domnului Cerului și Pământului. Contemplația mistică, „față către față”, a fost îndreptată către o punte de comunicare - fragil firișor - cu Marele Creator, Mângâietor, Răscumpărător și Salvator. Sărăcuțul știa să asculte, să prindă și să lege frânturi de gânduri, imagini, intuiții cu versete din Sfânta Carte, ce-i veneau deodată în minte, și, prin combinări - recombinări, el primea într-adevăr un mesaj. În Testament Sfântul a precizat că
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
22) și „Cine mănâncă trupul meu și bea sângele meu, are viață veșnică” (In. 6, 55). Pentru Francisc, Dumnezeu este mereu prezent, manifestându-se ca răscumpărare, mângâiere, bunătate, frumusețe, mântuire și veșnică Lumină. Unul dintre cele mai frumoase cântece ale Sărăcuțului a fost numit „Cântecul Soarelui”: „Dimineața, când răsare Soarele, ar trebui să-l lăudăm pe Dumnezeu, care a creat acest astru, căci prin El ochii noștri sunt luminați în timpul zilei... Noi suntem orbi, iar Dumnezeu luminează ochii”. Dumnezeu este iubire
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și asemănarea Sa”. Dumnezeu este bunătate („Numai Dumnezeu este bun”, spune evanghelistul). Francisc L-a cunoscut pe Dumnezeu, în primul rând ca iubire, în toate trăirile lui mistice: „Tu, Doamne, ești iubirea”. În marea sa dragoste pentru cei care suferă, Sărăcuțul a creat un fel de protocol al cerșitului: „Mai întâi, lăudat și binecuvântat să fie Dumnezeu Domnul”, „Pentru iubirea cu care Dumnezeu ne iubește - pe tine și pe mine - îți cer ajutorul!”. „Prin dragostea cu care Dumnezeu ne iubește, dați
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și frații s-au oferit cu inspirație, lumii întregi, dar în sfânta lor spiritualitate ei nu s-au lăsat nici o clipă conduși de nimeni, în afară de Cristos. Martiri franciscani au existat încă din timpul vieții Sărăcuțului, dar mai ales în timpul Reformei (sec. XVI), și mai târziu, în timpul Revoluției Franceze (sec. XVIII) numeroși alții au fost sacrificați. Misiunile din Japonia (sec. XVII), cea din China (sec. XIX) au încununat mulți martiri franciscani, ca eroi ai credinței. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
trăsătură dominantă și a fraților Provinciei Franciscane Conventuale „Sf. Iosif” din Moldova, cu reprezentanți talentați, demni de a figura în oricare antologie universală. Ciclul realist al lui Giotto „Viața lui Francisc” din Bazilica Superioară din Assisi, redă simplitatea și firescul Sărăcuțului, care, de oriunde l-ai privi, îți transmite un mesaj tulburător de credință înflăcărată pentru Cristos. El ne apare în omenitatea lui cotidiană. În care se amestecă profunzimea sufletului și trupului stigmatizat, cu blândețea și bunătatea omului care a primit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
avea mare răsplată de la Bunul Dumnezeu. Pentru conducerea aceste Fraternități numim ca Director, pe Prea Cucernicia Sa Părintele Dr. Adolf Bachmeier, Decan și paroh de Craiova, care spre pilda credincioșilor săi, s-a înscris cel dintâiu în acest Ordin de pocăință al Sărăcuțului din Assisi, cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de parohia sa în Noiembrie 1936. Acest act constitutiv al Fraternității Ordinului al III-lea din parohia romano-catolică din Craiova s-a scris în trei exemplare, din care unul s-a trimis la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Moldova, cu rădăcini adânci în istorie (cu biserica de piatră, din vremea înfocatei catolice, Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun), a fost întotdeauna deschisă la flacăra credinței. Moldova cea catolică nu s-a lăsat înstăpânită decât de credința „Sărăcuțului” din Assisi și nu de marile imperii (Țarist și Otoman) la răspântia cărora era. Mihail Kogălniceanu în 1860 a avut două intervenții în Adunarea Legislativă, pentru acordarea unui credit de 12.000 lei din buget pentru înființarea Școlii Catolice de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
l-am văzut. Era foarte mare eveniment, atunci, să te întâlnești cu un profesor universitar, un om care, în mintea noastră, se situa undeva la un nivel situat deasupra tuturor. Eram câțiva, printre noi o colegă, orfană de război, îmbrăcată sărăcuț, încă în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a aflat de soarta colegei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
țărănesc-tradițional și cel romantic-modern. Între izvoarele istorice, textul folcloric de epocă surprinde cu cea mai mare acuratețe procesele din sfera mentalităților, În cazul de față suferințele elevilor blăjeni, ale „diecilor”, cum sunt aceștia numiți, confruntați cu rigorile misiunii lor benedictine: Sărăcuții, diecii, Negri-s ca călugării! Nu-s negri de țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Colecția ACADEMICA 253 Seria Litere Cristina Sărăcuț este lector universitar (Departamentul de Didactica Științelor SocioUmane, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea BabeșBolyai, Cluj-Napoca). Membră a Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Română "Ioana Em. Petrescu". În 2010 a obținut premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dans Le monde en deux jours de George Bălăiță, Synergies Roumanie, 2011, Literația și lectura formelor vizuale în volumul Literația. Cadre conceptuale și rezolvări didactice, 2012).ii la Dostoievski și Tolstoi, Despre înstrăinare la Camus, Kafka și E. Ionesco). Cristina Sărăcuț, Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
discursul critic la experimentul literar (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SĂRĂCUȚ, CRISTINA Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar / Cristina Sărăcuț; Cuvânt-înainte: Alexandra Vrânceanu. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SĂRĂCUȚ, CRISTINA Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar / Cristina Sărăcuț; Cuvânt-înainte: Alexandra Vrânceanu. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0111-5 I. Vrânceanu, Alexandra (pref.) 821.135.1.09 7.01:111.852 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CRISTINA SĂRĂCUȚ EKPHRASIS De la discursul critic la experimentul literar Cuvânt-înainte de Alexandra Vrânceanu INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: ekphrasis, descriere, referințe ekphrastice, roman ekphrastic românesc, operă de artă Cuprins Cuvânt-înainte (Alexandra Vrânceanu) / 7 Argument / 15 Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
principal al volumului de față este că își propune să analizeze în romanul românesc postbelic figura retorică moștenită de la retorica elenistă, ekphrasis, pe care criticii moderni au definit-o drept "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Cristina Sărăcuț pornește de la o prezentare a câtorva dintre teoriile care privesc descrierea operei de artă într-un text literar, căutând să sintetizeze cercetările care s-au referit la acest topos 1 în studiile occidentale și românești. Lunga tradiție a acestei figuri
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru propria analiză. Astfel, ea se oprește în capitolul "Ekphrasis și descriere - O introducere în teoria ekphrastică a secolului XX" asupra unor teorii care reprezintă puncte centrale în istoria analiza acestui topos atât de frecvent întâlnit în literatura occidentală. Cristina Sărăcuț prezintă apoi, în capitolul al doilea al lucrării, studiile teoretice românești care privesc relația dintre literatură și arte vizuale publicate între anii 1960-1995, pregătind astfel terenul pentru analiza câtorva dintre cele mai reprezentative romane românești postbelice unde apare ekphrasis: Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în favoarea unei perifraze de tipul "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Desigur, polemicile privitoare la definirea termenului și la necesitatea utilizării lui privesc în primul rând pertinența adoptării unui termen din retorica clasică în cea modernă. Cristina Sărăcuț comentează în capitolul I al lucrării sale câteva teorii care privesc termenul ekphrasis, dar, se poate observa din analizele făcute că privilegiază definiția modernă a termenului, adică "descrierea operei de artă". Mai mult chiar, tot din analiza exemplelor discutate de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]