388 matches
-
tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri sunt și cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele de tip SPA: * SCI Pădurea Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova * SCI
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri sunt și cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele de tip SPA: * SCI Pădurea Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova * SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut cu SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului. <reflist> Bibliografie 1. Andriescu I., 2001 Importance des réserves naturelles et des zones naturelles non protégées, pour la connaisance de la biodiversité. Le cas des Chalcidiens (Insecta, Hymenoptera, Chalcidoidea), Simpoz. Jubil. 30 ani
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra înger cu o carte în mîini Stănescu, blondă ca umbra, oile pe miriște, linia de camuflaj vegetal punct pe doi-trei stejari, barza tot singură, cireadă cu sărăturări pe fundul luncii, aiestea-s gume! ciocolata, da' nici n-ai gustat! dar ce, ia pentru el? damă! voi v-ați pus de urechea mea, pîn' la Buciumeni îi gata, îl pălește soarele-n cap! cochileții mai buni, Ghenadie mort la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
susurul unui izvor, cînd răstit, cu strigăte, cu onomatopee și cu multe alte mijloace, după cum era personajul sau situația. Avea și muiere și casă în sat, dar nimeni nu l-a văzut altundeva decît în bordeiul lui de la stîna din Sărătura, sub poalele pădurii Crasnaleuca, acolo unde un pămînt vitreg reușea să nască o iarbă roșiatică și țepoasă. Stătea singur cu cele vreo 60 de oi și, cît îi ziua de lungă, cîinele îl urma peste tot și cred că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adunau mai multe la un loc, de obicei la familia cea mai calică, pentru a comenta evenimentul. Cele din calicime își dădeau cu părerea că lor, la o adică, n-au ce să le ia. Porcul este la coliba din Sărătură. Găini n-am decît două și nimeni nu le poate prinde, că s-au sălbăticit, se lăuda o pămînteancă. Vaca este a mamei. Bătrîna are peste optzeci de ani. O să se îndure să o ia la pușcărie? Ba bine că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care, adusă la suprafața iar nu În adâncul solului, ajutată de razele Soarelui a plecat deîndată, dar lăsând În loc sărurile. Zi după zi și an după an, așa a ajuns Mesopotamia, irigată din cea mai veche antichitate, deșertul Irakului, via sărătură, desigur, căci râul, să-i spunem Tigru ca să semene cu zodia mea, avea deja „zestrea“ lui de săruri, spălătura pământurilor de pe aiurea ori ale locului, acelea menite a fi cărate În sărata mare, nu Întoarse Îndărăt. Cum adică? Pentru că planta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse în spice) pe umflătură. - Bubă. Slăbănog ori pătrunjel fiert
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
restricție a) Protecția aerului: ... - este interzisă amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacuează în atmosferă substanțe dăunătoare sub formă de gaze, vapori, aerosoli și altele. b) Protecția solului se realizează în scopul prevenirii și combaterii eroziunii, alunecărilor de teren, mlastinirii, sărăturilor, evitarea infiltrării unor noxe în subteran și altor efecte dăunătoare, naturale sau antropice. În acest sens se interzice aruncarea, deversarea sau împrăștierea unor deșeuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum și a substanțelor radioactive, provenite din activitățile industriale, agricole sau
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]
-
restricție a) Protecția aerului: ... - este interzisă amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacuează în atmosferă substanțe dăunătoare sub formă de gaze, vapori, aerosoli și altele. b) Protecția solului se realizează în scopul prevenirii și combaterii eroziunii, alunecărilor de teren, mlastinirii, sărăturilor, evitarea infiltrării unor noxe în subteran și altor efecte dăunătoare, naturale sau antropice. În acest sens se interzice aruncarea, deversarea sau împrăștierea unor deșeuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum și a substanțelor radioactive, provenite din activitățile industriale, agricole sau
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
punctul 6 va avea următorul cuprins: "6. Lucrările și măsurile agropedoameliorative cuprind, după caz: lucrări de nivelare-modelare a terenului, scarificări, afânări adânci, rigole și șanțuri de scurgere a apei, arături în benzi cu coame, drenuri cârtita, udări de spălare a sărăturilor, aplicarea de amenajamente, defrișări, scoateri de cioturi, lucrări de amenajare și nivelare a terenurilor, afectate de excavări de materii prime, pentru darea în folosință agricolă a acestora." 10. În anexa nr. 2, la titlul "Membri:", prima liniuța va avea următorul
ORDIN nr. 140 din 12 noiembrie 1999 privind modificarea şi completarea Metodologiei de atestare a persoanelor juridice care au capacitatea de a desfăşura activităţi de îmbunătăţiri funciare, în scopul participării acestora la licitaţiile pentru adjudecarea studiilor de teren, a proiectării şi a executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare de utilitate publică din domeniul agricol, organizate potrivit legii, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 30/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126508_a_127837]
-
punctul 6 va avea următorul cuprins: "6. Lucrările și măsurile agropedoameliorative cuprind, după caz: lucrări de nivelare-modelare a terenului, scarificări, afânări adânci, rigole și șanțuri de scurgere a apei, arături în benzi cu coame, drenuri cârtita, udări de spălare a sărăturilor, aplicarea de amenajamente, defrișări, scoateri de cioturi, lucrări de amenajare și nivelare a terenurilor, afectate de excavări de materii prime, pentru darea în folosință agricolă a acestora." 10. În anexa nr. 2, la titlul "Membri:", prima liniuța va avea următorul
METODOLOGIE din 12 noiembrie 1999 de atestare a persoanelor juridice care au capacitatea de a desfăşura activităţi de îmbunătăţiri funciare, în scopul participării acestora la licitaţiile pentru adjudecarea studiilor de teren, a proiectării şi executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare de utilitate publică din domeniul agricol, organizate potrivit legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126517_a_127846]
-
a vegetației și faunei naturale, dar, În acest caz, legătura cu caracteristicile mediului natural este mult mai strânsă. În județul Iași există 26 rezervații naturale floristice (Fânațele seculare Valea lui David din comuna Lețcani, Poiana cu Schit din comuna Grajduri, Sărăturile din Valea Ilenei din comuna Dumești), forestiere (Făgetul Secular Humosu din comuna Sirețel, Pădurea Cătălina - Cotnari din comuna Cotnari, Pădurea Frumușica din comuna Mădârjac ș.a.m.d.), paleontologice (Punctul fosilifer Băiceni din comuna Cucuteni, zona Repedea - Bârnova cu "Rezervația paleontologică
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
Astfel că În prezent În Australia Centrală se găsește numărul cel mai mare de cămile În stare de sălbăticie, circa 750.000. Guvernul australian sprijină dezvoltarea gospodăriilor complexe, În cadrul cărora producția cerealieră și creșterea vitelor se completează. Pe terenurile aride, sărături din zona interioară se folosesc marile rezerve de apă subterane, cu ajutorul puțurilor forate la mare adâncime, menținute În rezervoare, ceea ce permite astăzi o zootehnie Înaintată, deși costurile rămân ridicate. Pagube serioase aduce, În anumite perioade, câinele dingo, la care se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
evidențiate trei surse, caracterizate astfel: Fântâna Mihăilă - clorurată, bicarbonatată, sulfatată feruginoasă, sodică hipotonă cu M.T. = 4,401 g/l; Izvorul Fundul Grădinilor - sulfuroasă, bicarbonatată sodică, calcică, hipotonă, M.T. = 2,107 g/l, H2S = 43 mg/l; Izvorul de pe coasta dintre sărături - sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată sodică, M.T. = 2,265 g/l, H2S = 14,6 mg/l. Gănești - Fântâna Rece: sulfatată, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, hipotonă, M.T. = 2,332 g/l, cu debit redus, puternic poluată. GRĂDINA BOTANICĂ IAȘI Surse de ape minerale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
restricție a) Protecția aerului Este interzisă amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacuează în atmosferă substanțe dăunătoare sub formă de gaze, vapori, aerosoli și altele. b) Protecția solului Se realizează în scopul prevenirii și combaterii eroziunii, alunecărilor de teren, mlăștinirii, sărăturilor, evitarea infiltrării unor noxe în subteran și a altor efecte dăunătoare, naturale sau antropice. În acest sens, se interzice: aruncarea, deversarea sau împrăștierea unor deșeuri sau reziduuri, provenite din activitățile industriale, agricole sau de altă natură economico socială care pot
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Pluvialis squatarola - Ploierul argintiu - Charadrius hiaticula - Prundărașul gulerat mare - Charadrius dubius - Prundărașul gulerat mic - Charadrius pecuarius - Prundărașul lui Kifflitz - Charadrius tricollaris - Prundărașul cu trei gulere - Charadrius forbesi - Prundărașul lui Forbes - Charadrius pallidus - Prundărașul cu dungi castanii - Charadrius alexandrinus - Prundărașul de sărătura - Charadrius marginatus - Prundărașul cu fruntea albă - Charadrius mongolus - Prundărașul mongol - Charadrius leschenaultii - Prundărașul mare de nisip - Charadrius asiaticus - Prundărașul asiatic - Eudromias morinellus - Prundărașul de munte - Vanellus vanellus - Nagâțul - Vanellus spinosus - Nagâțul sudic - Vanellus albiceps - Nagâțul cu cap alb - Vanellus senegallus
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
pamantul care a fost și este irigat artificial, pădurile, rîurile, lacurile, bălțile, locurile mocirloase, suprafețele ocupate de curți și clădiri. Clasificarea făcută de cadastru în această privință va fi revizuită cu această ocazie. Articolul 17 Terenurile neproductive, răpi, nisipuri mișcătoare, sărături, lacuri (râuri) cu trestisurile de pe ele, locuri mlăștinoase, mocirle, daca*)) cad în complexul pămîntului expropriat, se vor expropria, urmând că aceste pamanturi neproductive, întrucat vor forma un complex compact mai mare, să se dea comunelor politice, iar în caz contrariu
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
după ce s-au scăzut: viile, plantațiunile de pomi roditori și orice sădirii făcute pînă la 1 Ianuarie 1917, pamantul irigat artificial, pădurile, râurile, locurile mocirloase, iazurile, lacurile, bălțile, suprafețele ocupate de curți și clădiri, terenurile neproductive. (Drumuri, rape, nisipuri mișcătoare, sărături, etc.) Articolul 14 Bălțile și albiile râurilor, pamantul des inundabil, mocirlos, neproductiv, rapele, pot fi expropriate în întregime, fără considerare de întindere, pentru a fi drenate, secate sau împădurite de comună sau Stat. Dacă însă proprietarii unor asemenea terenuri se
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
potențialului de productie al solului, din sistemele de irigații, îndiguiri, desecări și combatere a eroziunii solului, cat si din afara acestora, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va lua măsuri să se execute, în funcție de condițiile specifice ale terenurilor, lucrări de ameliorare a sărăturilor, de amendare a solurilor acide, de nivelare, modelare, defrișare și curățire a acestor terenuri. Articolul 18 Barajele de retenție și derivațiile de cursuri de apă care se execută în cadrul sistemelor de irigații, îndiguiri, desecări și combatere a eroziunii solului vor
LEGE nr. 7 din 29 martie 1974 (*republicată*) cu privire la realizarea, exploatarea, întreţinerea şi finanţarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129569_a_130898]
-
pamantul irigat artificial (cu roată, cu pompă, prin canale), pădurile, zăvoaiele, râurile, garlele, locurile mocirloase, iazurile, bălțile, eleșteele, suprafețele ocupate de curți, conac și clădiri, stabilimentele industriale, stațiunile balneare și terenul necesar întreținerii lor, terenurile neproductive (drumuri, rape, nisipuri mișcătoare, sărături etc.). Articolul 59 Se înțelege prin pămînt rar inundabil pamantul care se cultivă sau se pășunează obișnuit și este inundat în mod excepțional în unii ani sau într-o perioadă scurtă a unui an. Se înțelege prin pămînt des inundabil
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
2. Tohat 2. Chelinta �� 3. Mânau 4. Somes-Uileac 5. Țicău 6. Vicea OLT POTCOAVA 1. POTCOAVA 1. Potcoava-Falcoeni 2. Sinesti 3. Trufinesti 4. Valea Merilor SATU MARE ARDUD 1. Ardud 1. Ardud-Vii 2. Madaras 2. Babă Novac 3. Gerausa 4. Sărătura SIBIU MIERCUREA SIBIULUI 1. Apoldu de Sus 2. Dobarca SUCEAVA BROSTENI 1. BROSTENI 1. Cotargasi 2. Haleasa 2. Darmoxa 3. Lungeni 3. Frasin 4. Neagră 4. Holda 5. Holdița 6. Pietroasa CAJVANA 1. Codru DOLHASCA 1. Budeni 2. Gulia 3
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
în altul; ... b) stâncării, bolovănișuri, pietrișuri - terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive, ingrsmsdiri de bolovăni și pietrișuri care nu sunt acoperite de vegetație; ... c) râpe, ravene, torenți - alunecsri active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite: ... d) sărături cu crusta - terenuri puternic sărăturate care formează la suprafață lor o crustă albicioasa friabila. ... e) mocirle și smârcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se instalează vegetație. Terenurile cu mlaștini cu stuf nu
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
DE CERCETĂRI SI PRODUCȚIA CARTOFULUI BRAȘOV 16. INSTITUTUL DE CERCETĂRI SI PRODUCȚIE PENTRU CULTURA PAJIȘTILOR BRAȘOV 17. STAȚIUNEA DE CERCETARE SFECLĂ BRAȘOV 18. STAȚIUNEA DE CERCETARE BUBALINE ȘERCAIA - BRAȘOV 19. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI MONTANE HALCIU - BRAȘOV 20. STAȚIUNEA DE AMELIORARE SĂRĂTURI BRĂILA 21. STAȚIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ CANDESTI - BUZĂU 22. STAȚIUNEA DE CERCETARE SI PRODUCȚIE VITI-VINICOLĂ PIETROASELE - BUZĂU 23. STAȚIUNEA DE CERCETARE SI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA OVINELOR RUȘEȚU - BUZĂU 24. STAȚIUNEA DE CERCETARE SI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA BOVINELOR DULBANU - BUZĂU 25
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5 - 5 m; - grinduri fluvio-maritime, cu orientări de la nord la sud, create prin acțiunea comună a Dunării și a mării (de exemplu, Letea, având 12,4 m altitudine, Caraorman, Sărăturile, Ivancea, Dranov); - grinduri continentale care reprezintă resturi dintr-un uscat mai vechi (predeltaic), din zona Câmpiei Bugeacului, situate la nord de brațul Chilia (de exemplu, Grindul Chilia, alcătuit din loess, care are o altitudine de 6,4 m). Clima Deltei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]