183 matches
-
95 Biblioteca Centrală de Stat: 126, 230 birourile primăriei Municipiului Bucu rești: 156 birtul: v. restaurantul biserica: Albă 116, 136; Crețulescu 115; Domnița Bălașa 5, 50, 147; Mavro gheni (Cișmeaua Mavrogheni) 196; Măgureanului 117, 146; Mihai-Vodă 215; RaduVodă 73, 258; Sărindar 114, 146, 148; Schitu Măgureanu 117; Sf. Con stantin 139; Sf. Gheorghe Nou 198; Sf. Ioan cel Mare 113, 146; Sf. Ionică 135, 378; Sava 124; Zlătari 54, 117, 118, 147 Blanduziei (grădina): 126, 143 blocul Comedia: 119 Bolintinul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea mare de lângă Curtea domnească) 98, 123, 127, 129, 133, 135, 146 149, 167, 184, 229, 358, 382, 394; Lipscanii Noi 114; general Gh. Manu (Verde) 117; Mă gureanu Râureanu 49; Mihai-Vodă 113, 149, 215, 222, 376; Constan tin Mille (Sărindar) 114; Ministerului 125; Mircea Vulcănescu 376; Modei (pictor Nicolae Grigorescu) 116, 397; NegruVodă 142; Nouă (Edgar Qui net) 124, 126, 167, 264; Paris (Mauriciu Blank; Doamnei) 124-126, 358; Patrie 130; Piața Amzei 122; Poetului (Ienă chiță Văcărescu) 130; Polonă 197
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gar Quinet (Nouă) 124, 126, 264; RaduVodă 258; Regală (Aristide Briand; 13 Decembrie) 125, 130, 134, 136, 398; Remus 258; Renașterii 394, 395; Râureanu (-Măgureanu) 49, 50, 113, 130, 134; Romană 122, 258; C.A. Rosetti (Clemenței) 121; Sapienței 215; Sărindar (Const. Mille) 114, 127; Scaune 322; Sevastopol 117, 369; Sf. Constantin 142; Sf. Ionică, 379, 419; Sf. Nicolaeșelari 135; Sf. Vineri, 95, 142; Sfinții Apostoli 142, 215; Sfinților 130; Smârdan (Germană) 49, 64, 123, 128, 129, 133, 146, 184, 357
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trei fire de păr din cap, că-ți trece. Naștere Se crede că dacă mănîncă o femeie culcată devine grea. Pentru a purcede grea, femeia face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci trage a sărăcie. Cînd sînt șobolani mulți, are să fie sărăcie. Cînd zvîrcolacii mănîncă soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd sînt șobolani mulți, are să fie sărăcie. Cînd zvîrcolacii mănîncă soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1929-1930), Institutul „Ronsard” din București (1930-1931) și din nou, în capitala Franței, Liceul „Victor Duruy” (1931-1932). Între 1935 și 1938, a frecventat cursurile de actorie ale Conservatorului de Artă Dramatică din București. După absolvire a fost angajată la Teatrul din Sărindar, la Comedia și Municipal, la Teatrul Poporului, precum și la Teatrul Național, până în 1953, fiind transferată apoi la Teatrul Tineretului (unde a rămas până în 1965). A. este autoarea unui singur volum de poeme, Zilele babii (1942), apărute aproape toate, mai întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia după Satan, pref. Matei Albastru [Matei Gavril], București, 1993. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244; Ștefănescu, Jurnal, 92-93; Radu G. Țeposu, „Lege și anexă”, 1983, 36; Raicu, Fragmente, 371-375; Dumitru Micu, „Sărindar”, CNT, 1985, 12; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 274-275; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Cosma, Romanul, I, 172-174; Miruna Barbu, Un posibil jurnal al ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
a căsătorit în 1952, având un singur copil - o fetiță. A decedat la 8 iulie în București, condus la locul de veci de toți cei care lau stimat și iubit pentru onestitatea, omenia și profesionalismul său. Se odihnește în cimitirul Sărindar din București. SAVIȚCHI MIHAIL - 1918 - 2005 Specialist de înaltă clasă în industria ușoară, ramura tricotajelor, o viață sa străduit să deservească sexul frumos cu produse de înaltă calitate, produse de întreprinderea „Adejgo” din orașul București. Produsele acestei renumite întreprinderi bucureștene
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răspundea niciodată, lăsând astfel să apară În revistă doar numai textul cu ceea ce este În el mai puțin trecător [...]. ÎNTR-O SÂMBĂTĂ MOHORÂTĂ DE FEBRUARIE 1924, IEȘISEM cu Cora din redacție ca s-o Însoțesc spre casă când, În dreptul străzii Sărindar, Îmi trecură prin minte insistențele fratelui ei, inginerul, care o Îndemna, după succesul primilor ei pași, să intre acum În marea presă de atunci, unde o disciplină - „mira culoasa disciplină“ sau „mecanizare“, În a căror putere de tămă duire scriitoarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plină zi, pe camaradul lor legionar, Stelescu, ciuruindu-l de gloanțe, în pat, la spitalul Brîncovenesc, unde se găsea bolnav. La Cluj, Ștefănescu Goangă, rectorul Universității, scăpase cu viață ca prin minune de gloanțele studenților legionari. La București, pe strada Sărindar, la ieșirea de la ziarul Dimineața, jurnalistul Blumenfeld-Scrutator fusese crunt bătut, încît a trebuit să fie transportat, cu coaste rupte, la spital. Într-una din zile, fostul meu coleg de liceu, Narcis Economu, m-a căutat la minister. Nu-l văzusem
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Datorită destoiniciei și culturii sale alese, Iosif Naniescu urcă treptele ierarhiei bisericești. După 1849 a servit ca ieromonah, protosinghel și arhimandrit la mănăstirile Șerbănești - Morunglavu din județul Vâlcea (18501857ă, apoi la mănăstirea Găiseni, din județul Dâmbovița (1857-1862ă și la mănăstirea Sărindar din București (1863ă. Din anul 1864 până în 1866 este profesor de religie la Gimnaziul Gh. Lazăr și apoi la Liceul Matei Basarab din București, unde va rămâne până în 1873. Începând cu anul 1867 este numit profesor și la Școala Normală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
celei mai crunte exploatări și umilințe, se trezeau cu greu la o viață liberă și demnă. Prima convocare pentru reconstituirea secțiunii București, a fost făcută la 17 septembrie 1944. Într-una din întunecoasele cămăruțe ale redacției ziarului Libertatea din str. Sărindar, nu ne găseam în după-amiaza acelei duminici însorite de toamnă decât 15 tovarășe: 9 gospodine, soții de tovarăși, 3 funcționare, 2 muncitoare, o profesoară. Nefiind în număr pentru a se putea constitui secțiunea, am amânat-o cu o săptămână - când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Protopopescu la Primărie. Fără nici o exagerare, Em. Pache Protopopescu a fost cel mai capabil și muncitor primar din câți i-a avut capitala României. Lui i se datorește sistematizarea multor cartiere, dărâmarea unui număr de biserici, printre care și biserica Sărindar. El a deschis piețe, a aliniat strade, a amenajat Cișmegiul - unde a introdus fântânele luminoase - a instalat lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Albă, Calea Victoriei; ” Antim, str. Antim; ” Batiștea, str. Batiștea; ” Cretzulescu, Calea Victoriei, 39; ” Colțea, str. Colței, 32; ” Curtea Veche, str. Carol I; ” Doamna-Bălașa, Calea Rahova; ” Icoanei, str. Icoanei, 2; ” Lucaci, str. Lucaci; ” Mihai-Vodă, str. Mihai-Vodă; Biserica Pitar-Moșu, str. Pitar-Moșu; ” Radu-Vodă, str. Radu-Vodă; ” Sărindar, Calea Victoriei, 21; ” Stavropoleos, str. Stavropoleos; ” Sfinților, Calea Victoriei, 21; ” Sf. Dumitru, Str. Carol I; ” Sf. Gheorghe Nou, Piața Sf. Gheorghe; ” Sf. Spiridon, Calea șerban-Vodă; ” Schitu Măgureanu, str. Schitu-Măgureanu; ” Zlătari, Calea Victoriei, 6; ” Catolică (catedrală), str. Fântânei, 7; Starea Civilă (ofițerul), str. Municipală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Zogru l-a pândit și în noaptea următoare, și în fiecare noapte după aceea, de fapt, se ținea non-stop după el, de parcă s-ar fi aflat în misiune. Viața lui Achile nu era cine știe ce, se scula pe la prânz, cobora în Sărindar, stătea cât stătea, se abătea puțin pe la Capșa și, cum dădea seara, colinda grădinile. Nu era nimic special, în afară de nopțile în care se furișa tiptil, întotdeauna în noaptea de joi spre vineri. După ce l-a pierdut în două rânduri, Zogru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
dincolo de mormânt. Nu era ea, ci mii de suflete atrase de emoția și de suferința lui. Zogru continua să fie îngrozit de acest om, deși, punând cap la cap informațiile pe care le culesese tot perindându-se prin gazetarii din Sărindar ori de pe la Capșa, știa că Achile era un bărbat taciturn și neprietenos, dar inofensiv. N-avea prieteni, dar știa să se descurce. Puțini știau că pentru el scrisul era mai mult o ambiție. Moștenise după moartea mamei lui o sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
șanț, pitindu- se bine, fiindcă detectivul Puarot (așa se va numi detectivul din filmul meu) deja plecase ca să amușineze cine a produs cele șase-șapte crime descrise până acum. Dar crimele vor continua, cu concursul total dezinteresat al recidivistului Gore din Sărindar, care pentru a completa tabloul dezastruos al capitalismului putred, descris de Marx și Lenin înainte de a deveni ei înșiși istorie, face și el ce poate pentru succesul filmului, adică o crimă după alta, care de care mai inventivă. De exemplu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu explozibil, după care, ca și cum și- ar aprinde o țigară, trece bricheta pe lângă fundul plin de volum și grăsime al victimei. Respectivul grăsan nu are încotro, explodează feeric și detectivul Puarot trebuie să găsească și aici vinovatul. Același Gore din Sărindar continuă seria de crime prin amenajarea într-o locuință oarecare, a unei ingenioase mașinării infernale, compusă dintr-o coajă de banană și un topor bine ascuțit. Apoi dă telefon la 112. De când cu reducerile din cadrul Poliției, intervențiile se fac de către
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
topor și dă vitejește colțul, spre imensa bucurie a ministrului de resort care jubilează că a mai scăpat de un salariat fără să-l concedieze. Și după cum spuneau cândva latinii, „Finalul încoronează opera”, sfârșitul trebuie să fie grandios. Gore din Sărindar într-o noapte neagră și adâncă, pe un întuneric deplin ca smoala iadului sau ca inima bancherului, punându-și un ciorap pe față și mănuși chirurgicale în mâini, fură lista cu întreținerea din avizierul unui bloc de pensionari. De ce de la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De după un colț apare și detectivul Puarot, care văzând atâția morți, nu mai rezistă, dă cuvios ochii peste cap și face la rândul său infarct. Un infarct din acela sănătos, la care doar popa îți mai găsește leacul. Gore din Sărindar simțind în partea dreaptă a conștiinței sale o garnitură completă de remușcări, merge spăsit la schitul Adâncata și se călugărește. Sfârșit! Presa și iar presa... Tare mai e și presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
înalte sunt întotdeauna precedate de o serată dansantă în ziua în care se semnează contractul. La trei zile după aceea se dă binecuvântarea nupțială, la ora nouă seara. Cea mai înaltă societate din cele două provincii era invitată în biserica Sărindar, bazilică cochetă, cu coloane torsadate, cu pereții împovărați de aur, de mulură, de bande, de flori, de sentințe evanghelice și de naive picturi bizantine. Această biserică are privilegiul de a primi nunțile de neam mare. În acea zi, arhiepiscopul coboară
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]