164 matches
-
a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de mirare că, de multe ori
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
mulțumindu-i că există și că trudește pentru tine și odraslele voastre. Numai femeia știe ce eforturi face ca sa-si mulțumească zilnic omul și să nu-i fugă ochii în altă parte... Greu de cântărit, însă, chifteluțele în sos picant, sărmăluțele în foi de vită și varză, ba chiar și-n ștevie ori frunză de tei crud, si fasoanele ori zâmbrele pe care bărbatul le are de înfruntat prin vecini, la serviciu, pe strada ori în alte locații destinate aceluiași scop
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
din Calea Victoriei a fost închisă mașinilor și oferită, sâmbătă, duminică și luni, pietonilor. Nu tu mici cu muștar plus mirosul de grătar aferent, nicio urmă de scrumbie afumată. Marea surpriză: nu s-a dat nimic, nu au fost nici măcar tradiționalele sărmăluțe cu mămăliguță sau fasole cu ciolan, așa cum se cuvine la evenimentele organizate de Primăria Capitalei. Am căutat degeaba cel mai lung cârnat din lume și nu l-am găsit nici pe cel mai mare din UE. Nu am auzit nicio
prima decizie a primarului Firea și pentru „ceilalți” bucureșteni () [Corola-blog/BlogPost/339227_a_340556]
-
ne-au asistat cca. 100 persoane cărora li s-a sugerat să vină la „gustarea” ocazionată. Prin această „gustare” se înțelegea masa întinsă în lungul curții foarte încăpătoare iar cele 6 elemente feminine din casă lucraseră toată noaptea la învelirea sărmăluțelor. Restul porcilor tăiați era pregătită de fript. Așa-i în mahala. Trebuie ținut rangul familiei. Întoarcerea de la primărie cu un autobuz închiriat care ne-a lăsat la limita satului unde am fost întâmpinați de lăutarii tocmiți care ne-au însoțit
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
cei prezenți erau și mai frumoși știind că poartă pe ei, si nu doar în suflet o bucățică de “acasă”. Restaurantul “Moldova” din Philadelphia, s-a dovedit o gazada bună și primitoare, și între un pahar de Cotnari și o sărmăluța, toții românii prezenți au întins o hora românească, o hora a bucuriei și a prieteniei, o hora ce le-a amintit tuturor că poți să te smulgi din locul natal, dar acesta nu te părăsește niciodată. Și pentru că această reuniune
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos parmezan Pui salsa Snițel parizian Piept pui cu brânză și mărar Somon la grătar în sos de capere PREPARATE DE POST: Varză Iahnie de fasole Sărmăluțe de post Dovlecei pane Parjolute GARNITURI: Cartofi la cuptor Orez cu legume Piure-5 lei Cartofi prăjiți Cartofi wedges Mămăligă GRĂTAR: Piept de pui Pulpa de pui Ceafa de porc Cotlet de porc Mici SALATE: Bulgăreasca Piept de pui Ton Ardei
Aroma Autoservire [Corola-blog/BlogPost/100117_a_101409]
-
verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos parmezan Pui salsa Snițel parizian Piept pui cu brânză și mărar Somon la grătar în sos de capere PREPARATE DE POST: Varză Iahnie de fasole Sărmăluțe de post Dovlecei pane Parjolute GARNITURI: Cartofi la cuptor Orez cu legume Piure-5 lei Cartofi prăjiți Cartofi wedges Mămăligă GRĂTAR: Piept de pui Pulpa de pui Ceafa de porc Cotlet de porc Mici SALATE: Bulgăreasca Piept de pui Ton Ardei
Aroma Autoservire [Corola-blog/BlogPost/100118_a_101410]
-
nu prea găsim, dar să alegem totuși unul din mulțimea bărbaților cu vărsta numai bună de încorporare. Acum, după cele povestite, vă rog să vă imaginați cum va reacționa acel bărbat când, la masa voastră de Crăciun, îl serviți cu sărmăluțe și răcituri! Brrr!!! Nici să nu îndrăzniți, sub aburii unei ulcele cu vin fiert, să îl îmbiați să guste o bucată de șoric proaspăt desprins de pe Ghiță, nu vă va mulțumi frumos! Să fie limpede, problema nu ține doar de
TOLERANŢĂ, TRADIŢIE, CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342970_a_344299]
-
frică să nu facă vreun stop respirator de la plâns. Andrei a scăpat prima dată atunci, de moarte. Dar au fost și situații hazlii acolo. Într-o seară m-am dus să alăptez băiatul și când mă uit pe "tava cu sărmăluțe", Andrei nu era. Mă uit în jur, nicăieri. Ascunsă după o perdea, o țigancă îl tot silea pe Andrei să-i primească sânul ca să-i desfunde canalele să-și poată alăpta plodul. Mă enervez în prima clipă dar ca să nu
VISUL DE A FI MAMĂ (FRAGMENT DIN ROMANUL FĂRÂMĂ DE PIATRĂ ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377525_a_378854]
-
am plecat ultima. Andrei mâncase laptele din doi sâni și a mai vrut o porție pe care Domnul i-o pregătise deja să țâșnească din pieptul mamei. Altă întâmplare a fost în altă zi, dimineața, tot la alăptat, când printre sărmăluțele de pe căruciorul cu bebeluși, lipsea tocmai Andrei. L-am căutat înnebunită deasupra, unde știam că-l puneau. Andrei, tăcut, era la "parterul" căruciorului și dormea pe rupte. Cum am pus mâna pe el, a căscat gura și a zâmbit. După
VISUL DE A FI MAMĂ (FRAGMENT DIN ROMANUL FĂRÂMĂ DE PIATRĂ ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377525_a_378854]
-
a făcut a fost să mă pună la masă și m-am ghiftuit, nu glumă. Mi-a fost un dor nebun după mâncarea românească și să știi că au occidentalii multe, dar nicăieri nu găsești o supă de tăiței și sărmăluțe ca ale noastre, iar mami le face ca nimeni altcineva, ea este o adevărată specialistă! Haide, mănâncă tu, până atunci eu mai stau de vorbă cu „șoimul” nostru, să vedem ce a uitat să-mi mai povestească. În timp ce Laura mânca
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
Publicat în: Ediția nr. 1316 din 08 august 2014 Toate Articolele Autorului (Din volumul "Gondola de Constanța - Cu inboxul la vedere", scris împreună cu scriitoarea din Veneția Ina-Simona Cîrlan) Dragă Ina, pentru început trebuie să-ți spun că epistola ta despre sărmăluțe mi-a plăcut - mă refer nu numai la umplutură, ci și la înveliș - și nu văd de ce nu ai continua sub formă de serial. Doar atât, am observat că nu prea are virgule suficiente... adaugă la sfârșit un rând plin
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
în afara granițelor perimetrului național românesc și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
prin experiența și ingeniozitatea gastronomică exersate în ultimii șase ani. Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor celor prezenți, spre bucuria și desfătarea gurmanzilor. Tombola organizată în cadrul concursului de gătit sarmale a avut un scop umanitar, fondurile strânse fiind direcționate spre două cazuri sociale deosebite aflate în
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
idee ca să nu-i scape, În timp ce soarbe pe nerăsuflate o gură de cafea. Cu ochii Încă pe hârtie, pune ceașca la locul ei ghicind de la distanță farfurioara de pe noptieră (iar aici scena imaginată se Încheie). „Haideți, mâncați, iată, aveți și sărmăluțe În foi de viță, În foi de varză, noi ne-am pregătit cu de toate. Ia, părinte, am auzit că pe la dumneavoastră, la Dorohoi, sarmalele se fac mari de tot.” „Uite, părintele de la Darabani a mai făcut un etaj la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pământ. Gligori știa toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul său de-a fi. După slujbă, Înjghebau și-un mic praznic de la care nu lipseau nici friptura, nici sărmăluțele, nici vinul. Sărmăluțele erau făcute din frunze, umplute cu fel de fel de fructe, iar vinul Îl preparau din căpșuni sau coacăze, care creșteau În grădină din belșug. La praznic, participau și enoriașii plămădiți din lut și câlți. În afară de enoriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul său de-a fi. După slujbă, Înjghebau și-un mic praznic de la care nu lipseau nici friptura, nici sărmăluțele, nici vinul. Sărmăluțele erau făcute din frunze, umplute cu fel de fel de fructe, iar vinul Îl preparau din căpșuni sau coacăze, care creșteau În grădină din belșug. La praznic, participau și enoriașii plămădiți din lut și câlți. În afară de enoriași, Mașa și Gligori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pentru că duminică aceasta fusese la țară de unde nu se întoarce niciodată cu mâna goală. O sticlă cu tărie, un puișor-doi, o canistruță de vin natural, un boț de brânză bună de vaci cu un borcănel de smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată: Nu mâncăm, nu bem
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
întreba. Păi românii, ajunși la sapă de lemn nu au sărbătorit, ci au mâncat, mai mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe ascuns o altă sărbătoare, măreața sărbătoare a fasolei cu ciolan, a sărmăluțelor și țuicii fierte, date în limita stocului disponibil amărăștenilor, care uită că mai au bătături la picioare și de aceea și le calcă în mod copios unii, altora, la înghesuială. Un celebru poet necunoscut, numit Dan Darie, a scris chiar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mă-sa, sărăcuța, ar mânca de toate, tot ce mișcă, da’ nici ea nu știe ce vrea. Numai ce-o auzi că dă comandă serioasă: din kilu’ ăla de carne să-i facă mărgăritaru’ mamii nește chefteluțe marinate și nește sărmăluțe-n foi de viță... Cu smântânică. Ba nu, cu iaurt, că-i mai ieftin și trebe să facem economii. Tot din economii te-am crescut mărgăritaru’ mamii, la care Rafael hi-hi-hi, mie-mi spui? Economiile și foamea ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit. Pentru clienți generoși. Îmi dau seama că se referă la Maiko. Pe ceardacul susținut de coloane de lemn sculptat suntem singurii vizitatori. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Anul Nou. Locuitorii comunei Lipovăț și-au păstrat din cele mai vechi timpuri obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E a comunei Lipovăț, unde organizează un
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
bloc. Deci, trebuia să fie pregătit, mai ales că soacra îi promisese un curcan ca pe un cadou de onomastica lui, plus niște slănină afumată, ceva mușchiuleț de porc și cârnați cum numai bătrânii știu să prepare asemenea delicatese. Pentru sărmăluțe avea să cumpere carne de la vreun supermarket din oraș, căci sunt așa de multe, că au răsărit ca ciupercile după ploaie. Cum ziua de Sfântul Ion a venit, petrecerea la sărbătoritul Ion, nume de botez, dar și de familie, Ion
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Irlandezii au rămas irlandezi, se îmbracă în verde, de ziua lor, se strâng, petrec împreună; italienii locuiesc, în majoritatea cazurilor, în "cartierul italian", îi vezi stând seara la poartă, ca în sudul Italiei; polonezii îl adoră pe Chopin; românii mănâncă sărmăluțe la Crăciun. Peste acest strat originar a apărut altul, comun tuturor populațiilor amestecate în acest imens creuzet care este America. Un irlandez rămâne irlandez, o generație, două, trei, un italian se consideră, mai departe italian, un polonez păstrează, fie și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]