14,917 matches
-
ultima seară Clavirul a murit și vioară cu-n țipat scurt. culorile s-au șters și seara nu a mai mers N-a mai fost ca-n tangoul albastru în care-a spart o clepsidra - când eu începusem s-o sărut pe sub piele pe sub noaptea din obrazul ei stâng pe - nu era dragoste era poezie de parca între noi era poemul pentru pian și-o altă seară A fost frumos cu tine i-am zis fiindcă a fost. Să scrii ceva despre
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
boțuri, Întind între cetăți poduri de-omidă Și te aștept să vii cîrlionțată, Impudică, cu țîța mică goală, Lin clătinată peste-un iad de smoală, De îngerii din rai blînd lăudată Și-adusă mînă-n mînă chiar de Domnul Ce ne sărută, a iertare, somnul. Mă-nsingur. Tot mai mult mă adîncesc. Mă-nsingur. Tot mai mult mă adîncesc În pîlnia sticloasă și subțire Ce-mi trece viața-n vis sau amintire. Alături mie îngerii mari cresc, Dar nu mai știu ce gînd să
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
legat de o lance (curia) și ținut astfel pînă se va tămădui (cura) de nărav. Hunarus, cam iritat, traduse dacilor sentința și condamnatul fugi, huiduit de toți. Iar tînăra daciță se apropie de cel ce-i făcuse dreptate și-i sărută genunchii. Prefectul, surprins de gest, simți deodată un lucru foarte curios pe care nu putea să și-l explice. Femeia nu mai isprăvea cu mulțumirile și Tiberius n-o oprea defel. Favoritul îl privea cu ochii holbați, nevenindu-i să
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
mai curme, A secat și-au sărăcit Armânii Zăcând cu buzele arse, pe gunoiul stânii. Până când, un grec din Gnosa lui Pitagora Și-un Vlah din Erezia lui Plato, Cercetând învățătura nouă prin Agora Au luat-o-n brațe, au sărutat-o și-au preschimbat-o. La Agapele Mielului pe Cruce Se tăiau berbecuți înfipți în frigări, La Cinele Adunaților Hekatei de pe răscruce Veneau, se ghiftuiau toți flămânzii Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
după mamă-sa. -E plecată, puiule, în lumea largă, da' ea te poartă, iubito, în suflet și uite ce ursuleț drăguț ți-a trimis de-acolo, uite ce girafă lungă sau ce cățel de pluș.... hai la tanti să te sărute și dormi, păsărică dulce, că mâine e școală. Cu vremea, se obișnuise Cristina și cu stilul inconfundabil al mamă-si, cu venirile și cu plecările intempestive, ai noroc, Violeta, că fetița asta e un înger și măcar pe față nu
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
care i-ai miluit! Dacă mă ierți, deci, promit că am să te iert și eu pe tine!- mai vorbi omul. - Fie, așa să facem, se învoi Dumnezeu. Și atunci cei doi se iertară unul pe altul, se îmbrățișară, se sărutară și plînseră, unul pe pieptul celuilalt... fiindcă era zi de sărbătoare. A doua zi însă, era o zi obișnuită... (fragment din volumul în pregătire la Editura Humanitas)
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
vedea, iar domnul Carsky a plîns. Mariana l-a luat de mînă și au coborît în curtea fabricii, în spatele unei hale, într-un loc mai izolat, ferit de priviri curioase, unde Mariana l-a lăsat pe domnul Carsky s-o sărute de rămas bun. Domnul Carsky nu îndrăzni să-i ceară mai mult decît acel sărut pătimaș, deși ea ar fi acceptat. O sfătui în schimb ca odată ajunsă în Austria să întrebe de lagărul Treiskirchen pentru transfugi, unde i se
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Horia Gârbea Sărută-mă cu sărutarea gurii tale! Căci sărutările tale mai dulci sînt decît vinul. Ei, cum să-i spui așa ceva unei tute ca asta? Nu mergea deloc. Altceva nu îi trecea prin minte. Dar de ce trebuia să-i spună ceva? Ea
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
vitralii. Fum ieșea. Vaiet. Mișcă buzele, dar nu se aude nimic, praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. o fatî bîtrânî, timpul Poemul fulgeră, aerul electrizat, umed, poemul se descompune în elemente, atinge suflarea atomului cu gură de iască, îmi sărută buzele cu iz de căpșună fragedă, se gudură pe lângă mine, se face praf pe oglinzile venețiene, îmi gustă beregata, îmi mănâncă merișorul, îmi bea neființa, mireasă, poemul zornăie bănuți de argint dintr-o salbă veche, strigă la pereți, face sluji
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
acest ghimpe de foc, acum în marele și Sfânt Post picură sânge. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova în voi răsună cântări bizantine mai vechi decât Bach Și timpul domol pe dealurile voastre scrie. Vecernii-magnolii scuturate în sufletul pribeag Și băiatul care sărută orice lingură căzută pe jos Și își închină seara perna Și ziua farfuria cu mâncare El care odinioară purta haine scumpe Acum urcă muntele desculț Și ridică la răscruci câte o troiță. Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova Și drumul iconarilor străbătându
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
cu mintea aiurea. De băut, nu băusem nimic, urma să cinăm cu acel misterios cumpărător. Domnul dădea ture prin locuința unde MD făcea pe gazda, eu m-am dus la toaletă și cînd am venit el, domnul în costum negru, săruta ceremonios mîna lui MD în fața tabloului cu nudul lui Van Dongen. Hait, e tare , mi-am zis eu în nebunia mea de moment, și am strigat la amîndoi, "Hei, puiule, ce te codești atît, curaj, îndrăznește... Toate piesele sunt originale
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
pe mine și-mi aranjam coafura într-o oglindă de Murano, pe care poate că altă dată aș fi spart-o de rușine și furie, dar atunci toată povestea m-a amuzat. A venit și MD lîngă mine, m-a sărutat pe obraz ca să mă liniștească, domnul Horasangian a mai dat mîna odată cu mine, i-am tras și eu un Kiki Iguazu, ca să nu știe chiar cine a făcut streep-tease în fața lui, și MD și Dl Haș, eu mă încurc mereu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
de lumină, pămîntească, Ce te așteptă, trist îngenunchind, S-o lauzi și s-o lași să-ți învelească Sufletul cald, în dulce năruire Spre puritatea din adolescența Cînd crinilor le învățai esența Și roua-abia-ncepuse să respire? Nu te sfii atunci, sărută-i sînii De carne la sfîrșitul săptămînii?
Ci îngerul de sâmbătă mi-a spus... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7845_a_9170]
-
afînează. Prin somn, moartea mea suspină. Că, deh, doar e și ea tot om. Femeie, ce-i drept, nu om. Și nici măcar tu femeie, ci fecioară. Moartea mea e pîn' la moarte fată. Vino, tu, fă, moarte, să te mai sărut o dată! Și vino, tu, fă, moarte, prințeso, vino să ne iubim. Să ne drăgostim cît cuprinde. Să ne sărutăm cu dor de buze de om. Cine te-a iubit așa mult? Cine-a mai vorbit așa de mult cu tine
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
om. Și nici măcar tu femeie, ci fecioară. Moartea mea e pîn' la moarte fată. Vino, tu, fă, moarte, să te mai sărut o dată! Și vino, tu, fă, moarte, prințeso, vino să ne iubim. Să ne drăgostim cît cuprinde. Să ne sărutăm cu dor de buze de om. Cine te-a iubit așa mult? Cine-a mai vorbit așa de mult cu tine? Cine te-a mai slăvit și în fața ta a îngenuncheat și ți-a cerut mîna? Și vino, tu, moarte
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
mai vorbit așa de mult cu tine? Cine te-a mai slăvit și în fața ta a îngenuncheat și ți-a cerut mîna? Și vino, tu, moarte, să ne iubim. Nici morți n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic ce sînt Sînt thanatic de erotic ce sînt. Moartea mea-i lascivă și năbădăioasă. Mă sărută și mă giugiulește. Mă mușcă de ceafă, ca o pisică pe puii ei. Apoi se joacă și ea cu mine. E ca o felină, care-mi taie felii de vînătăi pe pielea mea. Și carnea mi se strînge și mi
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
regrete, plăceri sau neliniști. Pe fețele lor nu văd, însă, decât zâmbetul copilăriei și adolescenței în care s-au cunoscut. O, nu! Nu sunt niște "preafericiți", seninătatea lor nu e beatitudinea desprinsă de lume a eremiților. I-am văzut bând, sărutându-se, dansând. Castitatea lor e naturală, inocența lor nu e ridicolă, deși viața lor amintește de vechi și frumoase povești edenice. Povești care, iată!, pot coexista cu lolitele, madonnele și pamelele vremilor noastre. Dragii mei prieteni ironici, blazați și cinici
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
descoperit sufletul și suflul bun(e) la toate - Mozart! Ca orice asta e... și nu e de azi nici de ieri... ca orice om trecu și el prin lume lăsă urme... ce mărime avea la încălțări?... Rechini îndrăgostiți îndrăgostiți rechinii sărută marea pe dinăuntru Cum? Cum să aflu eu?... Cum să aflu eu? Cum să aflu eu? Cum să aflu eu?... În fine se aude o voce: Ce anume? Ah, iată, vorbi Însuși Domnul-Dumnezeu eu umilul dorind de fapt să aflu
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
cîntarul Sau cu dantela de la gît, subțire. Eu te-am întors frumos din amintire, Punîndu-mi la bătaie întreg harul. Și te-am sfințit cu lacrima, și drumul }i l-am făcut curat, harnic deodată, Împrăștiind mireseme cu duiumul Ca să-ți sărute iar sînii de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
-le lor aripi de Zburător, Cere-i întreitei Erote a Troiei, Cetatea Celestă Cu Eroul-Zeu Bun Lumină pe Cer Lucind: Dă-mi, Colăcere, mâncarea de Colărezii Căii Cerului Pe Cal de Rege cu nimbul nopții călător, Pe cel bun îl sărută, pe cel rău îl arde șscrumeșteț: Iedera pe care să te urci în Eden, Laurul ce te-ncunună pe merit, Laptele ce-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
zâmbitori intră în retinele omenirii pentru fapte demne de reținut: au iubit, au ucis, au furat, au urinat pe Statuia Soldatului, au violat câțiva minori, au mâncat 36 de hotdogi, au făcut un tort cât Biserica Sfântul Petru, s-au sărutat 48 de ore, au dormit într-un borcan expus pe Turnul Eiffel. Iar sub apăsarea acestor gesturi memorabile, impulsurile și dorințele și visele lui cele mai dulci se strecoară pe sub borurile călduroase ale imensei pălării și plutesc dezamăgite peste acoperișurile
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
el nu era gelos. Celălalt era un bărbat atât de aprins, că, doar privindu-l, te-ai fi simțit imediat contaminat de dorința lui vanilată. Aștepta rezemat de trunchiul copacului, ținându-și un picior ridicat, încât părea că abia își sărutase genunchiul. Ea s-a aplecat, dând la o parte crengile curgătoare, și-a privit o clipă, zâmbind, cum zâmbea ea fără să-și miște buzele, înclinându-și doar capul, în timp ce șuvițele alunecau exact ca niște șerpișori de nisip. El s-
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Chopin, Edith Piaf și Jim Morrison; cel mai umil al lui Modigliani, cel mai înalt al lui Apollinaire, impozantul mormânt al lui Oscar Wilde, operă unui artist evreu, este acoperit de senzualele contururi roșii al sutelor de buze care au sărutat piatră funerară; * am văzut parcuri splendide (Jardins du Palais Royal sau cel din Place de Vosges) și cantități agricole de mizerii de la câinii de companie; * dacă cumva îți trece prin cap să mănânci un sandviș în Jardin du Luxembourg, trebuie
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
rîu și unde Nu înoți de două ori. Chiar și tu! Tot ce, de stîncă, îți sta-n față,dur și greu, Ziduri și palate încă, Cu alți ochi le vezi mereu. Unde-i gura ce-ntremare A găsit cîndva-n sărut? Dar, pe stînci, piciorul care Cu al caprei s-a-ntrecut? Mîna ce, să facă bine, Gingaș se mișca, molcům, Formă, mădulare fine, Toate-s altceva acum. Tot ce poartă al tău nume, într-un loc și un moment, A venit ca
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]