5,454 matches
-
și garderoba extrem de sărcăcioasă, un asemenea lux era o adevărată sfidare, o teribilă extravaganță. În Ineu nu puteam să le folosim, erau complet nepotrivite cu simplitatea rochiilor din stambă, obținută și așa cu mari eforturi, ori cu portul tradițional al sătenilor. Pentru mediul în care trăiam, îmbrăcămintea noastră se potrivea ca nuca în perete și s-au aprins comentarii, ieșisem din tiparele cunoscute de ei. Pe atunci la sate și în micile orașe, învățătorul, preotul și doctorul aveau un statut special
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Nebuniile_tineretii_elena_buica_1331019660.html [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
clasă era complet ocupat de bănci, așa că, am făcut balet... pe bănci. Muzica era...vocea mea. Mi-amintesc ce surprins a fost directorul școlii care m-a găsit la ora de curs făcând balet cu elevii pe bănci. După spectacol, sătenii care nu știau că există pe lume și baletul, având în fața ochilor fetițe cu piciorușele dezvelite până sus, îmbrăcate cu fustițe de-o palmă din hârtie creponată, făcând mișcări de care nu mai văzuseră, ce uimiți au fost și ce
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Nebuniile_tineretii_elena_buica_1331019660.html [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
și alinare a cântului! Școlăriță în primele clase, la Șicula, aici a sorbit în suflet primele farmece ale muzicii, auzite de la răpăiala ploii, de la sunetul frunzei, sufletul vântului, tunetul norilor, scârțîitul săniilor pe nămeți încremeniți de geruri, și de la gurile sătenilor, de la cântecele psaltice, în biserică, ori de la lăutarii horelor de altădată, din sat. A urcat de mică pe scenă, la serbări școlare și nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viață, cel spre splendoarea
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
fugit Ca să se bată cu zăpadă. Însă soarele la asfințit Coboară peste a lor ogradă. Și seara a venit grăbită, Dar copiii toți au obosit. Numai omul singur se uită Spre maidanul rămas liniștit. Când noaptea peste sat coboară Și sătenii toți au adormit, Trist,omul nostru stă afară, Privind luna ce a răsărit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: POVESTE DE IARNĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485014778.html [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din Glogova via și moșia sa din Podeni” . De asemenea, sătenii de la Podeni, țin sărbătoarea de Cârstov, (Cârstovul viilor) , iar pronosticul recoltei de struguri cu ajutorul florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
atragă în povestea ei și te trezești eroul, ori alături de eroul preferat. Poveștile ei din lumea satului, despre Archiudul natal au iz de legendă. Ținutul însuși este generator de legende, învăluit într-un aer mirific. Este locul unde locuiesc, alături de săteni obișnuiți și ființe paradigmatice pe care trebuie să le descifrezi și cărora e musai să le deslușești misterul. Și nu e o întreprindere lesnicioasă, trebuie să te implici. Ca să accepți, trebuie mai întâi să înțelegi. Melania Cuc este ghidul, interpretul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
un Muzeu țărănesc în satul Archiud. Menuț Maximinian îl numește: “Un muzeu ca o declarație de dragoste pentru tradițiile noastre”. Familia ei a dăruit țării personalități distincte în peisajul transilvan: pe bunicul Simion, o legendă locală la care se raportează sătenii și azi, pe unchiul ei care a fost profesor în sat și pe ea însăși, o personalitate covârșitoare a culturii românești. Aflată din totdeauna sub semnul cărții, Melania Cuc afirmă: “O carte este viață și ar merita să rămână ca
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
icoana Maicii Domnului și a grăit: „Sfântă născătoare de Dumnezu, mare e puterea Ta!”. Bucuria a fost imensă în familia preotului Murărescu. Fetița, așteptată ca un scump odor, venise pe lume după optsprezece ani de căsnicie. Maica preoteasă, recunoscută de săteni ca fiind o femeie foarte frumoasă, a plâns de bucurie și tot întreba pe coana moșe dacă părintele Murărescu știe că au un înger de fetiță: piersăcie la față precum zambilele din fața pridvorului. ¬Soarele începuse ca să-și stingă focul din
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
am crescut Cutreierând văi și coline, L-am îndrăgit atât de mult Că mă simt în el așa de bine. Satul meu cu dealuri și coline, Cu oameni harnici, de câmpeni, Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!... Să vă spun drept nu m-a mirat deloc invitația Directoarei Palatului de Cultură din Căzănești D-na Iulia Climentovschi, mai bine zis, fost Palat de Cultură, căci acum seamănă numai a cultură, nu și a Palat..., dar și cultura
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
Manifestării de către secretara Consiliului Primăriei Alina Murjac, cuvânt de felicitare i s-a oferit Primarului Vasile Sârbu, menționând, că: «primăria a hotărât să comaseze aceste două sărbători în una din motive bine cunoscute: și așa vine puțină lume, sunt indiferenți sătenii și că nu li-i a sărbătoare... dar noi am pregătit un concert, jocuri distractive, diferite concursuri etc». În discursul său publicistul și poetul Iacob Cazacu i-a felicitat pe cei prezenți cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
a renunța la sine de multe ori în folosul copiilor, calități care i-au asigurat eficiența muncii didactice. Câștigând venerația tuturor celor care îi cunosc activitatea, numele ei este rostit cu deosebită prețuire. Vorbindu-mi despre ea, în graiul lor, sătenii mei îmi spuneau “se-aruncă-n neam” Și atunci să nu cred că există predestinare? Prea seamană cu ceea ce am avut ca obiectiv in tmpul prfesoratului meu și prea seamănă cu cee ace văd că se conturează ca o promisiune în viitorul
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464272525.html [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
nu pleacă niciodată cu mâna goală. Nu mai vorbesc de gospodăriile despre care se află că au rămas nelocuite, fie și numai câteva zile, că atunci părinții lor sunt în stare să le golească una două, ca pentru văruit. Un sătean își cumpărase loc de casă pentru copii, ridicase acolo o locuință și până să-și dea seama ce și cum, i-au furat din vechea locuință și soba de teracotă, în timpul nopții desigur. Așa se face că tot ei își
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
rufe, prăpăditule și le-ai dat la fier vechi. Nu m-am dus eu să le caut și a trebuit să le mai plătesc o dată de parcă le-ași fi cumpărat de noi? Și de multe ori i-am auzit pe săteni plângându-se de ei: - Aveam spalieri de metal la vie și mi-au scos o groază din ei și i-au vândut. - Eu aveam o bucată de țeavă înfiptă la hotarul cu vecinul, să nu ne mai certăm unde se
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
luat și l-a așezat sub tejghea. - Vă salut domnilor! O zi bună în continuare... Acel mâine se făcură trei săptămâni. Sorin a trebuit să plece la țară să culeagă prunele de vară. Le-a vândut, mai pe nimic, unui sătean, vecin de livadă cu el. Întors în oraș într-o vineri, sâmbătă s-a dus la bar.Ușa era deschisă și fumul ieșea ca la un vulcan. Intrând, salută pe cei prezenți, șase la număr, și se îndreptă spre bar
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
Eugen David nu poartă aur interviu de Oana Moisil si Cristian Neagoe Eugen David este săteanul din Roșia Montană care s-a pus de-a curmezișul Corporației și Guvernului. Nu e singurul, dar e cel mai vocal dintre roșieni și fondatorul Asociației Alburnus Maior, care ține în șah exploatarea minieră de mai bine de 10 ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pro-si-contra-rosia-montana-2/ [Corola-blog/BlogPost/93024_a_94316]
-
impunătorul local ce adăpostește Școala generală, cu etaj, cu săli mari, luminoase, cu dotări de excepție . Această clădire se numără printre cele mai mari școli de la sate din țară. Până să se ridice acest local, școala funcționa cu chirie la săteanul Gheorghe Pușcariu, pe locul unde se află astăzi casa lui Nae Alexoi, aproape de vârsarea Râușorului în Dâmbovița, pe versantul stâng. A mai funcționat cu chirie în casele lui popa Nicolae, unde are case (și peste drum) Aurică Cristache, ca și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
ca și în casele căpitanului Ionescu. Școala din Suseniul Rucărului este așezată în mijlocul satului, pe malul stâng al Râușorului, afluent al Dâmboviței, la 800 de m depărtare de șoseaua națională Câmpulung-Brașov (D.N.73). Fundația acestui lăcaș a fost pusă de săteanul Niță al Popii, la inițiativa lui Nae A. Ghica, planul edificiului aparținând lui Vasile Talianul, tatăl ing. Prian, cunoscut rucărenilor la acea vreme. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VI)I / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor, și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_floarea_carbune_1393774125.html [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
că sistemele de irigație aparțin în egală măsură atât trecutului cât și unui viitor îndepărtat. Încă nu a crăpat de ciudă și de dorul apei întreaga suprafață agricolă a țării! Ici și colo a mai plouat, acolo unde au ieșit sătenii să ceară îndurarea Cerului printr-o procesiune străveche, cea... a Caloianului. În lipsa unui sistem de irigație bine pus la punct, în vremuri grele, obiceiurile ne-au scos din impas. De ce nu ar deveni „Caloianul” marcă înregistrată așa cum este magiunul de
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_bud_1449855333.html [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
o legendă (Ei și? Ce-i păsa ei de legende?) sau în Șerban, care își nesocotise jurământul făcut ei. Poate așa ar scăpa de sentimentul de vinovăție ce-i măcina sufletul. Era convinsă că o dată ce povestea va ajunge la urechile sătenilor, nimeni nu ar fi de partea ei, nimeni nu i-ar arăta nici cea mai mică urmă de compătimire. Nici măcar Sănica cu Ilie, care jucau întotdeauna cum zicea ea, nu pentru că acela era ritmul cântecului, ci pentru că interesele materiale așa
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
avea statut de comună, iar la conducere eraprimarul, numit birău; ajutorul primarului era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]