126 matches
-
Socialist Nation: The Society for the Dissemination of Culture and Science, 1949-1963", în Lucian Năstasă, Dragoș Sdrobiș (eds.), Politici culturale și modele intelectuale în România, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, pp. 120-153. 27 Jeni Zambrea, "Grupe de citit la Moroieni", în Săteanca, nr. 16, noiembrie 1949, p. 21. 28 "Superstițiile, rod al neștiinței", în Femeia, nr. 8, august 1951, p. 30; Sidonia Drăgușanu, "Să smulgem masca de pe fața dușmanului", în Săteanca, nr. 9, iulie 1949, p. 15. 29 Luiza Vlădescu, "Nida Omer
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pp. 120-153. 27 Jeni Zambrea, "Grupe de citit la Moroieni", în Săteanca, nr. 16, noiembrie 1949, p. 21. 28 "Superstițiile, rod al neștiinței", în Femeia, nr. 8, august 1951, p. 30; Sidonia Drăgușanu, "Să smulgem masca de pe fața dușmanului", în Săteanca, nr. 9, iulie 1949, p. 15. 29 Luiza Vlădescu, "Nida Omer", în Femeia, nr. 9, 1955, p. 8. 30 Lucia Godeanu, "23 August să ne găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 31 Ana Slav, "Plugărițele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Sidonia Drăgușanu, "Să smulgem masca de pe fața dușmanului", în Săteanca, nr. 9, iulie 1949, p. 15. 29 Luiza Vlădescu, "Nida Omer", în Femeia, nr. 9, 1955, p. 8. 30 Lucia Godeanu, "23 August să ne găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 31 Ana Slav, "Plugărițele musulmane din Valea Țapului sunt recunoscătoare Partidului clasei muncitoare", în Dobrogea nouă, 28 iulie 1949, p. 2. 32 Gevrie Memet, " Noi succese în munca comitetelor de femei din raionul Medgidia", în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dobrogea nouă, 28 iulie 1949, p. 2. 32 Gevrie Memet, " Noi succese în munca comitetelor de femei din raionul Medgidia", în Dobrogea nouă, 28 aprilie 1959, p. 3. 33 Lucia Godeanu, "23 August să ne găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 34 I. Stoicescu, "Oameni noi din rândul minorităților naționale", în Dobrogea nouă, 22 august 1953, p. 3. 35 A se vedea, de exemplu, "Medgidia, sărăcită și năpăstuită de lăcustele moșierești devine un important centru agricol
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
29 aprilie 1953, p. 2; N. Simion, "Întâlniri dintre candidați și alegători. Întâlnirea alegătorilor din circumscripția electorală regională nr. 67 cu candidata lor Aișe Abibula", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1958, p. 1; "Lisaveta a aflat de sfaturile populare", în Săteanca, nr. 1 1949, pp.1-2; Coca Ștefan, "Chemată la sfatul țării" și Nicoară Cosașu, "La Casa Alegătorului", în Săteanca, nr. 1, 1957, p. 10. 36 Săteanca, nr. 5, 1950, p. 15. 37 "Tair Cadrie este veselă", în Dobrogea nouă, 25
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
67 cu candidata lor Aișe Abibula", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1958, p. 1; "Lisaveta a aflat de sfaturile populare", în Săteanca, nr. 1 1949, pp.1-2; Coca Ștefan, "Chemată la sfatul țării" și Nicoară Cosașu, "La Casa Alegătorului", în Săteanca, nr. 1, 1957, p. 10. 36 Săteanca, nr. 5, 1950, p. 15. 37 "Tair Cadrie este veselă", în Dobrogea nouă, 25 martie 1958, p. 1. 38 "Alegerile din raionul proaspăt cooperativizat-Medgidia", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1957, p. 2. 39
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dobrogea nouă, 6 februarie 1958, p. 1; "Lisaveta a aflat de sfaturile populare", în Săteanca, nr. 1 1949, pp.1-2; Coca Ștefan, "Chemată la sfatul țării" și Nicoară Cosașu, "La Casa Alegătorului", în Săteanca, nr. 1, 1957, p. 10. 36 Săteanca, nr. 5, 1950, p. 15. 37 "Tair Cadrie este veselă", în Dobrogea nouă, 25 martie 1958, p. 1. 38 "Alegerile din raionul proaspăt cooperativizat-Medgidia", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1957, p. 2. 39 "Votează alegătorii de naționalitate turco-tătară", în Dobrogea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
veselă", în Dobrogea nouă, 25 martie 1958, p. 1. 38 "Alegerile din raionul proaspăt cooperativizat-Medgidia", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1957, p. 2. 39 "Votează alegătorii de naționalitate turco-tătară", în Dobrogea nouă, 4 martie 1958, p. 1. 40 Maria Bărbuț, "Sătencele despre deputatele lor. Ne mândrim cu deputata noastră", în Săteanca, nr. 10, 1951, pp. 12-13. 41 "Senia Idris", în Dobrogea nouă, 27 noiembrie 1950, p. 3. 42 Allan M. Winkler, The Cold War. A History in Documents, Oxford University Press
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Alegerile din raionul proaspăt cooperativizat-Medgidia", în Dobrogea nouă, 6 februarie 1957, p. 2. 39 "Votează alegătorii de naționalitate turco-tătară", în Dobrogea nouă, 4 martie 1958, p. 1. 40 Maria Bărbuț, "Sătencele despre deputatele lor. Ne mândrim cu deputata noastră", în Săteanca, nr. 10, 1951, pp. 12-13. 41 "Senia Idris", în Dobrogea nouă, 27 noiembrie 1950, p. 3. 42 Allan M. Winkler, The Cold War. A History in Documents, Oxford University Press, Oxford, 2000, pp. 20-23. 43 Ioan Vâlceanu, "Sovromtractor, o uzină
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
noiembrie 1950, p. 3. 42 Allan M. Winkler, The Cold War. A History in Documents, Oxford University Press, Oxford, 2000, pp. 20-23. 43 Ioan Vâlceanu, "Sovromtractor, o uzină în care zeci de femei luptă pentru pace și construirea socialismului", în Săteanca, nr. 3, 1950, p. 17. 44 Săteanca, nr. 1, 1950, p. 14. 45 "Oamenii muncii de pe ogoare întâmpină ziua de 1 Mai", în Dobrogea nouă, 30 aprilie 1951, p. 3. 46 "Pentru un Pact al Păcii, pentru viață", în Dobrogea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Winkler, The Cold War. A History in Documents, Oxford University Press, Oxford, 2000, pp. 20-23. 43 Ioan Vâlceanu, "Sovromtractor, o uzină în care zeci de femei luptă pentru pace și construirea socialismului", în Săteanca, nr. 3, 1950, p. 17. 44 Săteanca, nr. 1, 1950, p. 14. 45 "Oamenii muncii de pe ogoare întâmpină ziua de 1 Mai", în Dobrogea nouă, 30 aprilie 1951, p. 3. 46 "Pentru un Pact al Păcii, pentru viață", în Dobrogea nouă, 18 aprilie 1951, p. 1. 47
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ziua de 1 Mai", în Dobrogea nouă, 30 aprilie 1951, p. 3. 46 "Pentru un Pact al Păcii, pentru viață", în Dobrogea nouă, 18 aprilie 1951, p. 1. 47 Constantin Amărescu, "Din analfabetă, activistă de frunte a căminului cultural", în Săteanca, nr. 8, 1950, p. 23. 48 Petcu Petre, "Șefa de echipă Afizea Osman este femei", în Dobrogea nouă, 19 decembrie 1959, p. 2. 49 "Colectiviste fruntașe", în Dobrogea nouă, 30 decembrie 1951, p. 3. 50 "Corespondenți fruntași", în Dobrogea nouă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tehnician până în 1991. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul de poezie organizat de Editura Tineretului, dar prima carte, Baladă pe rug, îi apare abia în 1971. A mai fost prezent în „Săteanca”, „Femeia”, „Scânteia tineretului”, „Iașul literar”, „Columna” ș.a. Directivele Școlii de Literatură din Șoseaua Kiseleff, unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
cinstiți să intre în colectiv și să- și piardă pământurile. Mai mult decât atât, mai băgau și în pușcărie pe cei care nu voiau să intre în colectiv după cum se vede din finalul declarației. Autorul acestei declarații afirmă că o săteancă a aflat de la tatăl meu că el, Neculai Bejan și alții ca el, bagă oameni nevinovați în pușcărie; acest fapt îl aflase tatăl meu când asistase la un proces în Tecuci. Mai mult decât atât, Neculai Bejan declară că tatăl
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din Brașov, B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
realizarea adevăratei renașteri românești. În cuprinsul la numărul 1 întâlnim proză variată - pentru sfârșit de decembrie un „Hristos se naște, măriți-l popoare”, „Viața socială și familială” de prof. U. Gavrilescu, Alimentația rațională - de prof. V. Popescu, Sfaturi practice pentru sătence dar și pentru orășence - de Cornelia Vântu; Realizarea de jucării din restul de stofă - de prof. M. Botescu, dar și versuri, colinde culese din diferite localități de elevi, până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sălbatic” (În variantă feminină), menită să relativizeze avantajele vieții moderne și să Îi contrapună acesteia utopia unei vieți În afara civilizației, mai autentică și mai valoroasă sub aspect moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului „Zori Noi” - Suceava: 1. FILANTROPIE 2. ZESTREA Unei harnice sătence Simțind că inima-i tresaltă De așa lucruri frumoase De mila care-l copleșea, Uimit, admiri în sinea ta: Pomană începu să dea... Parc-ar țese, parc-ar coase, Din mâna dreaptă, în cealaltă. Cu fir din frumusețea sa. 3
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
gospodărie rurală. Una din consecințele cele mai grave ale stării culturale înapoiate a femeilor de la țară era natalitatea excesivă, depășind-o pe aceea a țărilor industriale dezvoltate, dar însoțită de o mortalitate infantilă dintre cele mai ridicate în Europa.3 „Săteanca suportă sarcina cu curaj. Ea naște aproape în fiecare an, fără gândul să-și păzească corpul de greutățile aduse de un nou copil”, observa dr. Eugenia Mateescu într-unul din articolele sale publicate în Cuvântul liber. „Sarcina pentru fata tânără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Uniunea Femeilor Muncitoare din România este mai necesară și mai puternică decât oricând, dovedindu-se a fi cel mai potrivit instrument de luptă pentru afirmarea drepturilor și năzuințelor femeilor muncitoare din această țară. Fie că sunt muncitoare de fabrică, intelectuale, sătence sau gospodine, toate femeile, găsesc în cadrele organizațiilor U.F.M. - exprimarea dreptelor lor revendicări. Conștiente că rezolvarea tuturor problemelor feminine se încadrează în rezolvarea problemelor sociale, femeile muncitoare din această țară se încadrează pe zi ce trece, tot mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și-a exprimat bucuria că poate procura ore de înălțare și destindere oamenilor din popor cu arta ei și, în sfârșit, Maria Crețu din Păltinești, Tecuci, care în graiul moldovenesc colorat și cu mintea-i sănătoasă povestește ceea ce au făcut sătencele ca să pună pe roate cooperativa și să meargă bine recensământul. ș...ț Nici una din problemele noastre de stat n-au fost scăpate cu vederea de către femeile adunate în Conferință. Spre prânz a avut loc alegerea Comitetului Central în aclamațiile nesfârșite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de dorit, cu cât ne dă prilejul să mobilizăm femeile de la țară, al căror număr este covârșitor și care nu au fost antrenate până acum suficient, în mișcarea democrată feminină. Experiența ne arată că sufletul mult încercat de dureri al sătencei noastre, s-a trezit și, lămurită asupra drepturilor și îndatoririlor ei, în noua democrație populară, muncitoarea de la țară va fi gata, împreună cu sora ei de la oraș, să lupte pentru consolidarea drepturilor ei, pentru îmbunătățirea și ridicarea standardului ei de viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
crucea de ghiață”, se adună apa necesară, se pregătesc de tragere vânătorii, iar când sosesc și slujesc preotul și dascălii este o reverie. O pioșenie care se mai păstrează. Se știe și se respectă ca în timpul cât apele rămân sfințite, sătencele nu spală rufe, mai ales în apele curgătoare, pentru că e păcat, iar dacă trebuințele cer, spălarea nu se face niciodată înainte de răsăritul soarelui. Ca să nu-l supere pe Dumnezeu! În unele locuri, bărbații mai ales, sunt și mai inventivi. Încă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
atmosfera (altfel decât în proză) și fixând cadrele miniaturizate în care dormea tânăra copilă. O realitate de basm cuprinde întregul tablou. Așa trebuie să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de etnie turcă și tătara și anume: participarea la cursurile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]