3,563 matches
-
tradițional creștinesc. Întreaga povestire este o baie de românism bucovinean cu tradițiile și superstițiile sale, cu obiceiuri de sărbători și mitologii rurale de un farmec incontestabil, dar și cu modernitatea unui limbaj cult glisat pe devenirea unui intelectual cu rădăcini sătești. C. T. Ciubotaru este un prozator efervescent, cu o cultură filologică care-i asigură verva unui narator captivant. Un Mario Vargas Llosa român. Cristina Ștefan, dec 2016 Referință Bibliografică: Constantin T. Ciubotaru- Dor de Bucovina / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
a stabilit definitiv în Ulmeni. De altfel, blocurile de locuințe au fost construite în totalitate în perioada comunistă. Concomitent cu extinderea rețelei de învățământ și cu generalizarea învățământului de 10 clase, s-a dezvoltat si activitatea de culturalizare a maselor sătești. Acest lucru s-a realizat cu mare succes in cadrul Căminului Cultural, construit in anul 1933, la inițiativa colonelului doctor Florian Ulmeanu, fiu al comunei,stabilit in București. Născut la Ulmeni, la 3 noiembrie 1903, doctor docent Florian Ulmeanu, a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955, în clădirea Căminului Cultural a funcționat, până în urmă cu mai mulți ani cinematograful sătesc și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut, astfel că la 1960, a ajuns la 5.500 de volume (cărți), în 1967-12.250. Acestea sunt
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
mamă a invatat primele legende, cântece și poezii despre Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Marea Unire din 1918 cât și despre tragicele evenimente ale anilor 1940-50... Tatăl său, Andrei a fost unul dintre cei mai activi membri ai filialei Asociației Sătești „Astra Basarabeana” din anii '30. După absolvirea școlii medii în 1973 susține cu succes examenele de admitere la facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Încă din anii studenției este suspectat de către organele securității de „naționalism”. În 1978
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
folosiți la lucrări necalificate ca încărcat-descărcat, curățat și stivuit cărămidă, la săpături, cernut pietriș sau nisip, la cărat apă, preparat și turnat beton ș.a. Seara, omul de serviciu al școlii, cu acceptul autorităților, aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La sfârșitul zilei de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
de drum. Văzând că nu se întoarce, ceilalți meșteri l-au urmat. - Tovarășe Păsat, du-te și adu-l pe Dinu Marinache ca să dea crucea asta jos! a dispus instructorul Rndașu. Desfășurarea programului a continuat, la școala veche cu hora sătească, la cea nouă cu ospățul autorităților. Pe mesele noi ale laboratorului se aflau castroane de porțelan cu diferite mâncăruri preparate sub supravegherea contabilei colectivului, Aneta Catrinescu, care o chemase în ajutor, ca pricepută, pe soția lui Prunaru. Avuseseră la dispoziție
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
legenda, în Vrancea. Câte mituri s-au făurit aici!... Puține sunt drumurile și așezările țării, care să amintească mai mult de istorie. Oricât sunt în măsură înnoirile structurale să înfățișeze totul schimbat, artiștii țin contra și nu lasă tradiția, cultura sătească, folclorul muzical, creația populară, portul popular să se prăbușească, ori să devieze și cu atât mai puțin, să fie atrase în haosul kitsch-ului. Între acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate, grație șiroaielor de lacrimi, somate să se ițească de rația spartană de pâine: una sau poate (salvator) două bucăți de aluat copt - revendicate săptămânal prin asaltarea brutăriei sătești - alocate unei familii patriotic dotate cu cinci stomacuri. Ar capitula în fața incursiunilor în oraș, inconfundabil sufocate de răul de mașină exacerbat de mirosul autobuzelor de stat, în care un loc adjudecat cu succes, fie și în picioare, cu o sacoșă
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1478509553.html [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
Linia telefonică de consiliere psihologică este întreținută de psihologi și consilieri din partea asociației partenere “AO Altruism”(telefonic și on-line de pe pagina www.ajutor@ pentruviata.md ) Împreună cu Fundația “Regina Pacis” și Misiunea Socială “Diaconia” am format consilieri ce acționează în școlile sătești implementând și desfășoară activități de prevenire, consiliere, informare prin încurajare și sensibilizarea comunității. Este un program de dezvoltare comunitară prin care se implementează idea, se cheamă comunitatea în jurul ei și se caută dezvoltarea forțelor proprii comunității, prin care există astfel
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1442220711.html [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
fata popii, pe nume Nina. Mai era și tare bună prietenă cu ea. Așa că dacă s-a născut o fată, soră-mea voia să i se zică Nina. Și toți au fost de acord... Tata s-a dus la Sovietul sătesc să mă declare, să-mi facă actul de naștere. În drum, i-a ieșit în cale rusoaica, moașa care, aflând ce treabă are, i-a zis: ” Ia vezi, Petru Gonța, numește-o mai bine Raisa, să fie ca și mine
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1454617072.html [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
orice e. Moscheile în care am intrat și în care am zăbovit din curiozitate, nu mi-au inspirat deloc sacralitate. Desigur pentru că m-am născut în altă lege sau pentru că adevărul e unul, cel instalat în oameni, de Iisus. Bisericile sătești, Doamne, cât spor îți dau să crezi că înăuntrul lor însuși Domnul îți pune mâna pe creștet. Ieși luminat de idee și de sigură tangență astrală. Torna, torna, fratre. Sunt cum bine se știe, cuvinte care atestă prezența limbii latine
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-puterea-exemplului-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
hotare, dotarea unor spitale și cămine, dezvoltarea unor programe educaționale, amenajări exterioare (parcuri pentru copii), înființarea de cantine sociale, colectare de fonduri pentru a interveni acolo unde este nevoie și este nevoie în foarte multe locuri, ajutorarea celor din mediul sătesc prin dezvoltarea unor ferme, încurajarea copiilor performanți dar și a performanței, ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale, ... Mai trebuie menționat faptul că din acest an 2013, Districtul 2241 trece la o nouă etapă, Future Vision Plan. Acesta va funcționa pe șase
Ziua Rotary International. Pacea prin serviciu… by http://uzp.org.ro/ziua-rotary-international-pacea-prin-serviciu/ [Corola-blog/BlogPost/94055_a_95347]
-
foloseau ca acum, covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spunea, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de 100%. Față de toate aceste realizări școlare și cultural-obștești, în anul 1959 Ministerul Învățământului și Culturii acorda colectivului didactic al școlii rucărene Diploma cu nr. 38 "pentru sprijinul deosebit dat de înfăptuirea procesului înstructiv-educativ ca și în răspândirea culturii maselor sătești". O serie întreagă de distincții, decorații, titluri și gratificații acordate membrilor colectivului didactic din Rucăr de până la începutul anulor'70, confirmă cu claritate sârguința și crezul în nobila meserie a dascălului dintotdeauna Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
copii: Noruca, Vasile, Maria și Florica toți căsătoriți și locuiesc în Zalău. Dintre cei 4, Maria s-a născut parcă pentru a fi bărbat, manager și bun comerciant. Aceasta și-a construit în satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
sunt scrise într-o atmosferă epică originală, psihologică, consumatoare de drame sufletești cosmetizate poetic. Între acțiune narată și sugestie, Sorin Coadă alege, rafinat, sugestia, proiect ambițios al imaginarului, rar în literatura de azi și prin intelectualizarea limbajului în redări spirituale sătești. Îi urmăresc evoluția prozatorului profesor de istorie, Sorin Coadă, prieten și “lirist” activ în Cenaclul Lira21 de ani și ani, un tânăr timid, modest dar cu valențe scriitoricești semnificative. Cristina Ștefan, 15 iunie 2015 Referință Bibliografică: SORIN COADĂ, proză / Cristina
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
fi rolul prezentatorului și cine sau ce nu ar avea nevoie de Octavian Ursulescu pe scenă, la radio, la televiziune sau în presă?! Vă propun să vă prezentați chiar pe dumneavoastră, copil, desculț și mistuit în frumusețea și puritatea vieții sătești... Părinții mei fiind ingineri silvici, colegi de facultate la București, au fost repartizați la ocolul silvic de la Câmpul Cetății, lângă Sovata, în județul Mureș, unde m-am născut. Aici și-au construit de curând două căsuțe Matilda Pascal Cojocărița și
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ÎN ȚARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEȘTI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ca să ajungem în Țara Almăjului, am fost binecuvântați de apele Mureșului , Timișului și Nerei, apoi ne-a botezat mirul Minișului și am devenit, pentru
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1459738747.html [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ca să ajungem în Țara Almăjului, am fost binecuvântați de apele Mureșului , Timișului și Nerei, apoi ne-a botezat mirul Minișului și am devenit, pentru o zi, gugulani. Aflată la a șapta ediție, Sărbătoarea Muzeelor sătești de la Bozovici , a reunit sub cupola exponatelor, colecționari din Covasna, Arad, Timiș, Caraș, Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1459738747.html [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
botezat mirul Minișului și am devenit, pentru o zi, gugulani. Aflată la a șapta ediție, Sărbătoarea Muzeelor sătești de la Bozovici , a reunit sub cupola exponatelor, colecționari din Covasna, Arad, Timiș, Caraș, Sibiu, Franța, Ungaria, Banatul sârbesc,București astfel că, Muzeul sătesc Almăj , vatră srămoșească a primit goști în cuina sa din prea multă dragoste ca organizator. Obiecte vechi, înscrisuri, icoane, obiecte de uz gospodăresc , reviste, degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1459738747.html [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
degustări au făcut deliciul vizitatorilor . Desigur, truditori au fost mulți, două nume se impun cu jertfelnicie, Gheorghe Fulga , Gheorghe Rancu, împătimiți ai locurilor minunate. Colecționarii prezenți au înțeles nobila misiune de comori. Referință Bibliografică: ÎN ȚARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEȘTI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎN ŢARA NEREI LA SĂRBĂTOAREA MUZEELOR SĂTEŞTI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1459738747.html [Corola-blog/BlogPost/381979_a_383308]
-
foloseau ca acum covoare persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Mihai LEONTE: Mulțumesc, dragul meu, pentru cuvinte prea mari..! Denumirea uliței pe care am copilărit a primit numele de Mihai LEONTE cu ceva ani în urmă printr-o hotărâre a Consiliului Local al comunei Bunești - Suceava. De asemenea numele bibliotecii sătești din Petia a primit numele de: Biblioteca Mihai LEONTE tot printr-o hotărâre a Consiliului Local, com. Bunești. Dintr-un consiliu local fac parte aleșii mai multor partide care analizează mai multe propuneri, după care iau o decizie finală. Nu
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421618979.html [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]