3,569 matches
-
comunist, Ernest Bernea nu a putut publica prea mult înainte de anul 1990. Abia după aceasta, o serie restitutivă ne-a adus în atenție un gânditor profund, de mare finețe. Una din lucrările postume este un mic “digest” intitulat “Civilizația română sătească”, în care Ernest Bernea sintetizează ideile sale despre unitățile de viață tradiționale ale poporului român, despre familie și viață socială, despre importanța datinii și a obiceiului în cultura tradițională, despre cântecul și poezia populară, arhitectură și multe altele. Un capitol
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
românesc. Ernest Bernea subliniază că “viața religioasă a satului capătă chip în primul rând în biserică. Biserica este așezământul tradițional, care organizează și îndrumă viața religioasă... Biserica răspunde religiozității, răspunde nevoilor interioare ale țăranului și dă rânduielile necesare promovării spiritualității sătești”. La biserică au loc două mari categorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care ritmează viața omului și care au adesea un caracter local, arhaic. La
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
deși nu au un caracter creștin, sunt apropiate ca natură. Este vorba de o întreagă serie de fapte religioase, mituri și practici trecute în folclor sub numele de credințe și superstiții populare... O credință neîntemeiată a făcut ca cercetătorii civilizației sătești să dea o atenție deosebită credințelor și superstițiilor ca fiind în afara bisericii oficiale, ca având un caracter cu adevărat popular. Cercetătorii folcloriști au ignorat în întregime rolul bisericii în viața religioasă a satului și țăranului român, așa cum, bunăoară, teologii înclină
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
taine ale existenței. Satul românesc poate supraviețui schimbului de generații și ordinii globale în care trăim, nu însă și cultura populară, care este o realitate spirituală, nu teritorială. Așa cum scria Ernest Bernea încă din anul 1942 în lucrarea „Civilizația română sătească“,„satul de azi nu mai este o realitate organică echilibrată, ci una intrată într-un puternic proces de destrămare (...). Vechea așezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
intrată într-un puternic proces de destrămare (...). Vechea așezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o așezare de tip modern. Activitățile, formele, întreaga structură socială a satului iau o altă înfățișare. Sensul colectiv al vieții sătești dispare, pentru a-i lua locul unul individual“. Fiecare poate constata această evoluție. În satul bunicilor mei, de exemplu, Fundeni (situat la 25 km de Bacău), depopularea a început în anii ‘80, când generația tânără a plecat în masă la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
și etnograful român, individul este văzut ca „o unitate existențială“, neputând fi redus nici la natura sa biologică, nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar prezența unei puteri spirituale ordonatoare - credința sau tradiția - oferă sens și plenitudine vieții. „Omul este spirit întrupat“ scrie de nenumărate ori Ernest Bernea, iar religia creștină este o „revelație a spiritului“. În eseul „Crist și condiția umană“, faptul întrupării
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
și în cele mai umile aspecte: „Țăranii vechiului sat când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată“ (Ernest Bernea, 2008, 72). Asemenea vechii civilizații sătești, modul în care ne apropiem timpul ne arată adevăratul chip. Am văzut că țăranul român nu se despărțea niciodată de permanențe, depășind înțelesul fizic și social al timpului printr-o participare mistică la eternitate. Timpul avea un sens spiritual, apropiind
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura Cartea Românească, București, 1996. Bernea, Ernest, Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
în apărarea României”, care a avut loc în perioada 12-14 iunie 2015. A fost al doilea an consecutiv când această manifestare de prestigiu s-a desfășurat sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România (A.O.Ș.R.), la Ateneul Sătesc din comuna Prundeni (Zăvideni), județul Vâlcea, astfel că - într-un cadru deosebit, asigurat de organizatori: Societatea culturală ART-EMIS, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere S.R.I. - Sucursala Vâlcea și Primăria comunei Prundeni - personalități academice, istorici, cercetători sau militari de
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
și am citit detaliile organizării, dar mai ales numele marilor personalități care vor veni în Prundeni, nu prea am reușit să-mi imaginez cum ar putea distinși generali ai României și remarcabili doctori în istorie să conferențieze într-un mediu sătesc, la o asemenea manifestare de înaltă ținută educativă. Dar am ajuns acolo și mi-am dat seama că avea perfectă dreptate primarul comunei Prundeni, Ion Horăscu - de altfel, o gazdă desăvârșită - când îmi mărturisea că omul de la țară nu mai
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
Ion Horăscu - de altfel, o gazdă desăvârșită - când îmi mărturisea că omul de la țară nu mai este cel din urmă cu 20-30 de ani și nici satul românesc nu mai este la fel. Acum, există un alt concept al vieții sătești. Omul de la țară își lucrează acum pământul cu alte unelte și are capacitatea de a le manevra; omul de la țară are acum internet; omul de la țară este bine informat și știe să evalueze calitatea unei informații. Iar tinerii de la țară
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
manifestat pentru această dezbatere este o dovadă că orice om, indiferent unde se află, simte nevoia să primească informații de calitate. Iar faptul că specialiști în istorie de o asemenea valoare au venit să-și susțină lucrările științifice în mediul sătesc arată dedicația lor și dorința de a contribui la dezvoltarea interesului pentru istoria adevărată a neamului nostru! Nicolae Iorga spunea ca „un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, în vreme ce Nicolae Bălcescu
Cât de adevărată este istoria pe care o cunoaștem? [Corola-blog/BlogPost/94079_a_95371]
-
român din Vârșeț, cu care am colaborat foarte bine la rubrica culturală. Aș mai adauga că în prima perioadă am scris la pagina sportivă, fiind, timp de mai mulți ani, împreună cu redactorul acestei rubrici, Gheorghe Bosioc, organizator al Jocurilor Sportive Sătești „Cupa Libertății”. Noi doi am fost și autorii primei cărți cu tematică sportivă apărută la Editura „Libertatea” - „Cupa Libertății - jocuri sportive sătești”. Dintre colegii de redacție de mai târziu aparte i-aș menționa pe Costa Roșu și Florin Țăran, ambii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94155_a_95447]
-
pagina sportivă, fiind, timp de mai mulți ani, împreună cu redactorul acestei rubrici, Gheorghe Bosioc, organizator al Jocurilor Sportive Sătești „Cupa Libertății”. Noi doi am fost și autorii primei cărți cu tematică sportivă apărută la Editura „Libertatea” - „Cupa Libertății - jocuri sportive sătești”. Dintre colegii de redacție de mai târziu aparte i-aș menționa pe Costa Roșu și Florin Țăran, ambii gazetari foarte apropiați care în anumite perioade au fost și redactori-șefi și responsabili ai ziarului. Merită să o amintesc și pe Anuica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94155_a_95447]
-
să redea specificul așezării noastre. Dar toate eforturile noastre s-au ciocnit de diferite pretenții și neacceptări din partea unor membrii (specialiști) ai centrului de heraldică - cică, e prea mult românism și prea puțină actualitate, câte și mai câte. Sesiunea Consiliului sătesc Suceveni a adoptat un proiect, dar el n-a fost aprobat de specialiști. E o situație exact ca și cu limba română - ba este, ba nu este. N-ași fi scris aceste rânduri, dacă nu vedeam o nouă stemă a
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Ședința semestrială a Comitetului Director, desfășurată la Ateneul sătesc din Prundeni/Zăvideni - Vâlcea, a debutat cu un cuvânt de bun venit, rostit de primarul Ion Horia Horăscu, cel care are la activ mulți ani de presă, în urmă cu câteva decenii, dar și în prezent un apropiat om față de
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
Ce-i drept, decizia hotărâtoare de a-și pune Graiul Matern la loc de cinste pentru a se bucura de aceleași drepturi ca și limba de stat, ucraineana, a fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală, din cei 16 existenți, au votat „pentru” acordarea Limbii Române a statutului de limbă regională. Astfel, această veche vatră străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
românii, Româna a obținut statut de limbă regională, conform Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”. Am rămas plăcut surprinsă că mai sunt români iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
ajuta la alcătuirea unui model referitor la hotărârea de a implementa și în satul său natal, Cupca, Legea privind funcționarea limbilor în Ucraina. Și anume grație Domniei Sale, care a dus lucrul început la bun sfârșit, la sesiunea ordinară a Consiliului Sătesc Cupca, din 7 iunie curent, la propunerea și tot din inițiativa dlui Iancu POPESCU, care a fost susținut de colegii săi, pe ordinea de zi a fost propusă și votată în unanimitate de către cei 11 deputați prezenți în sală, chestiunea
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
violentate de câteva pete de negru, efectul fiind acela al unor picturi în ulei; chipurile de copii și maturi surprinse de Gyuri Ilinca se manifestă deschis, în natura mediului rural, cântând chiar la diferite instrumente, ce compun în genere tarafurile sătești de lăutari; Cornel Brad a expus un grupaj de peisaje reflectate, simetric, în apă, iar Cristina Irian a preferat să confere un aer fantomatic siluetelor și obiectelor prezentate. Exponatele au reflectat doza de sensibilitate, simțul de observație a mediului înconjurător
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
audiție până la pierderea respirației, și asta într-o incintă de 4000 de locuri, cum este Sala Mare a Palatului de la București. Concertul a avut loc miercuri 4 septembrie 2013, în program figurând ,,Suita nr.3 pentru orchestră” în Re Major, “Săteasca” de George Enescu, “Poemul pentru vioară și orchestră” de Ernest Chausson și ,,Introducere și rondo capriccioso pentru vioară și orchestră“ de Camille de Saint Saens, avându-l ca solist concertist pe Serghei Dogadin, și ,,Simfonia I în re minor“ de
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
versul de mijloc): Voinicii cai spumau în salt; și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vântul viu vuia, Vrun prinț mai tânăr când trecea C-un braț în șold și pe prăsea Cu celălalt. Coșbuc nu se limitează la civilizația sătească a copilăriei și întâiei sale tinereți în Bistrița-Năsăud, nici doar la Transilvania; cum o face în multe alte poeme, el extinde "teatrul" de localizare a poveștii la întreaga românitate. În "Nunta Zamfirei", nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
sedus ambițiile sale de-a deschide în fiecare sat dacă nu o librărie, măcar un punct de vânzare a cărții. Nu cred că în felul acela se răspundea unei nevoi culturale: tot de ideologie era vorba. Am vizitat suficiente librării sătești pentru a ști despre ce vorbesc. Cărțile cu adevărat bune erau de negăsit, iar titlurile de succes înlocuite de cărțile servitorilor regimului. Era cu totul improbabil ca intrând într-o astfel de librărie să dai peste altceva decât romanele indigeste
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
Componența Filarmonicii ruse este una de cea mai bună calitate, fiecare instrumentist fiind un adevărat solist, toți alcătuind însă o echipă sudată la perfecțiune. Repertoriul a fost pe măsură; au fost redate cu aplomb și siguranță sonoritățile Suitei nr.3 „Săteasca” de Enescu, iar pentru cea de a doua parte Simfonia I-a de Rahmaninov. Totul a inspirat măreție, iar bisurile au fost și ele generoase: Hora Staccato de Dinicu - interpretată de un excelent trompetist al orchestrei, plasat imediat după Suita
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]