169 matches
-
majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (37,61%), ortodocși (32,06%), reformați (18,25%), penticostali (5,27%) și creștini după evanghelie (1,46%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. • Ghițescu, L. (martie 1972) Județul Satu Mare - condiții naturale, Pagini Sătmărene • Memoriu tehnic pentru Avizul Natura 2000- “ Parcul Balnear în Regiunea de Nord-Vest - localitățiile Tășnad, Beltiug și Marghita”, locația Beltiug
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
memoria comunității române a unei istorii a conviețuirii cu alte etnii în același teritoriu. Printre aceste măsuri s-au numărat cererea de compensații financiare (școlare) pentru a permite emigrarea a peste 200.000 de sași și de șvabi (bănățeni și sătmăreni) către RFG, compensații cerute și în cazul emigrării evreilor supraviețuitori ai războiului mondial către Israel și reluarea politicilor de schimbare a toponimelor românești de origine turcă, tătară, maghiară, germană etc. din Dobrogea, Banat și Ardeal (spre comparație, în zonele în
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
1990-2000 și pentru întreaga activitate. a început să joace fotbal la echipa-fanion a orașului său natal, Olimpia Satu Mare. În anul 1991, Prodan și-a făcut debutul la echipa mare a Olimpiei. După două sezoane în care a evoluat pentru echipa sătmăreană, a făcut cel mai important pas al carierei sale, prin venirea la Steaua. Din anul 1993 și până în 1997, el a evoluat la formația militară. A câștigat nu mai puțin de cinci titluri de Campion al României cu Steaua, reușind
Daniel Prodan () [Corola-website/Science/307879_a_309208]
-
dar există și mici grupuri de ceangăi (moldoveni). O mare parte a comunității maghiaro-americane este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și mari comunități hasidice sătmărene în Brooklyn și Kiryas Yoel ("Orașul lui Joel Teitelbaum"), care sau de origine maghiară. Comunitatea maghiară a dat societății americane numeroși actori, jurnaliști și scriitori precum și politicieni ca George Pataki (fost guvernator al Statului New York ), Peter R. Orszag (directorul Oficiului
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
sâmbotași maghiari), socialiști și liberali maghiari. Ei s-au stabilit mai ales în Statul New York, în Brooklyn, Boro Park, Kiryas Yoel, etc. și sosirea lor a continuat până la sfârșitul anilor '40. Cel mai renumit grup al lor este comunitatea hasidilor sătmăreni care trăiesc și azi în Brooklyn și în localitățile înconjurătoare, fiind și azi vorbitori de limba idiș sau maghiară. Primul lor conducător era prim-rabinul hasidic de la Satu Mare, Joel Teitelbaum, fondatorul orașului hasid Kiryas Yoel ("Orașul lui Joel"). Astăzi în
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
maghiar) iar comunitățile neologi s-au alăturat ori la curentul conservativ ori cel de reform al iudaismului american. În mod neobișnuit o parte dintre ortodocșii din SUA, originari în mare parte de la Satu Mare și Sighetul Marmației (credincioșii si lideri Hasidismului Sătmărean) au o identitate maghiarofonă. Această comunitate (a doua ca mărime dintre comunitățile hasidice din lume), încă din timpul prim-rabinului și primului rebbe Joel Teitelbaum, este antisionist, refuză folosirea limbei ivrit și nu recunoaște statul contemporan Israel (considărând că statul
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
vorbesc doar limba Idiș și cea maghiară între ei (în slujbă numai idiș și ebraică veche). O mare parte dintre ei se declară ca fiind maghiari sau de origine maghiară. Cea mai mare pondere a maghiaro-americanilor este în orașul hasidic sătmărean Kiryas Joel. După alegerea ca prim rabin și rebbe al prim-rabinului sighetean Moses Teitelbaum curentele hasidice sătmărene și sighetene s-au unit, el fiind urmașul tatălui său în scaunul de rebbe al Sighetului. Din cauza testamentului său echivoc s-a
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
parte dintre ei se declară ca fiind maghiari sau de origine maghiară. Cea mai mare pondere a maghiaro-americanilor este în orașul hasidic sătmărean Kiryas Joel. După alegerea ca prim rabin și rebbe al prim-rabinului sighetean Moses Teitelbaum curentele hasidice sătmărene și sighetene s-au unit, el fiind urmașul tatălui său în scaunul de rebbe al Sighetului. Din cauza testamentului său echivoc s-a produs o schizmă în hasidismul sătmărean: azi două dintre fii lui se consideră "satmarer rebbe" și ca urmare
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
prim rabin și rebbe al prim-rabinului sighetean Moses Teitelbaum curentele hasidice sătmărene și sighetene s-au unit, el fiind urmașul tatălui său în scaunul de rebbe al Sighetului. Din cauza testamentului său echivoc s-a produs o schizmă în hasidismul sătmărean: azi două dintre fii lui se consideră "satmarer rebbe" și ca urmare azi sunt două comunități separete sătmărene în SUA (având sinagogi și în Canada, Anglia, Israel și Budapesta), una cu reședința la Kiryas Joel, al cărei rebbe este rav
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
el fiind urmașul tatălui său în scaunul de rebbe al Sighetului. Din cauza testamentului său echivoc s-a produs o schizmă în hasidismul sătmărean: azi două dintre fii lui se consideră "satmarer rebbe" și ca urmare azi sunt două comunități separete sătmărene în SUA (având sinagogi și în Canada, Anglia, Israel și Budapesta), una cu reședința la Kiryas Joel, al cărei rebbe este rav Aaron Teitelbaum și celălalt cu reședința la Brooklyn al cărei rebbe este rav Zalman Leib Teitelbaum. Prim-rabinii
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
pentru echipa mare a Jiului, el trecând în 1997 la formația Olimpia Satu Mare. La Olimpia Satu Mare, echipă care evolua la venirea lui Tudor în Liga 2, portarul originar din Avrig a evoluat constant în primul sezon, reușind promovarea cu echipa sătmăreană după ce a apărat poarta acesteia în 20 de meciuri. Sezonul în care a apărat pentru Olimpia Satu Mare în Liga 1 a fost unul nu prea reușit, Martin Tudor bifând destule prezențe în prima echipă, 26, însă terminând pe ultimul loc
Martin Tudor () [Corola-website/Science/308004_a_309333]
-
transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz, publică în Poesis din iulie-august-septembrie dl George Vulturescu, rămas, după dispariția lui Al. Pintescu, singurul redactor al revistei sătmărene (și director executiv, alături de alți doi directori, unul general, altul, editor). Editorialul e prilejuit de faptul că numărul triplu de față este al 150-lea al revistei (de fapt, 150-153). Scrie dl Vulturescu: „... 150 nu înseamnă nici mult, nici puțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
ei, da, ar fi un eveniment. Însă cît înseamnă acest număr pe o scară a eforturilor culturale, într-o societate a unei tranziții fără sfîrșit, o știu doar cei care sînt oameni ai faptelor: Poesis este o investiție în cultura sătmăreană”. Domnule Vulturescu, investiți în continuare în poezie și nu vă preocupați de picioarele doamnelor Esca sau Rădulescu! Cititorii de la noi, așa puțini cum sînt, așteaptă de la dv. picioare de vers, cu sau fără cizmulițe. Cosmin Gușă contra Ion Iliescu Decizia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
preoți și diaconi, oficialități din partea statului, a instalat primul preot ortodox, în persoana ieromonarhului Valeriu Serafim Adam. În perioada interbelică învățătorul Dariu Pop din Măgura Ilvei (1877-1965) a efectuat o cercetare privind existența înscrisurilor românești în peste 50 de biserici sătmărene. Cu această ocazie și vizitând mănăstirea Bixad amintește de existența unui vechi tablou înfățișând uciderea preotului Carol Isaia de la mănăstire de către doi bărbați din Cicârlău. Tabloul menționa printr-o inscripție în limba maghiară acest fapt precum și anul 1700. După revoluția
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
45] COTEANU, I., Căi și perspective de dezvoltare a studiilor umaniste, AUBLLR, 29, 1980, 3-10. [46] COTEANU, ION, Conversație cu literatura [despre a XXIII-a ediție a Concursului de limbă și literatură română „M. Eminescu” Satu Mare, apr. 1980], în „Cronica sătmăreană”. Organ al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. și al Consiliului popular județean, 13, nr. 3230, 13,apr.1980, 2. [47] COTEANU, ION, Importanța studiului limbii și literaturii române în școală [convorbire consemnată de Ioana Blidaru], în „Speranțe”, Revista Liceului „Gheorge
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Școlar al județului Arad. Arad. ȘG = Școala gălățeană. Publicație de opinie pedagogică, Galați. ȘM = Școala Mehedințiului. Drobeta - Turnu - Severin. ȘN = Școala noastră. Revistă pentru educație și cultură pedagogică editată de către Inspectoratul școlar și Casa Corpului Didactic Sălaj, Zalău. ȘS = Școala sătmăreană. Culegere de studii metodico-didactice, de cercetare științifică și creații literar-artistice. [Satu-Mare], [f.e.]. ȘSăl = Școala sălăjeană în actualitate. (Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice). Zalău. T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. TIMFB = Tipografia Institutului de medicină și farmacie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aparținând lui Ovidiu, Horațiu, Marțial, Vergiliu, Terențiu, Tibul, Juvenal, Cicero ș.a. Distihurile sale, fluente, îmbină totuși nefericit neologismul și regionalismul, în alăturări improprii. SCRIERI: Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice, I, Satu Mare, 1874. Repere bibliografice: V. Scurtu, Un precursor al românismului sătmărean: Petru Bran, F, 1939, 2-3; Dicț. lit. 1900, 122. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
Univesității din Cluj, Academia de Înalte Studii Economice din București. A funcționat ca profesor de limbă și literatură română la Școala generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial cu Scriitori uitați (1980). A colaborat la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu Alexe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Frontiera Poesis (2007), Cronicar pe Frontiera Poesis, II (2012); Satu Mare/ Szatmárnémeti/ SathmarPoezie și arhitectură, postfață, antologie realizată de George Vulturescu, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 2014; Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni. Documente de istorie literară Studii critice, Editura Școala Ardeleană, 2015, Cluj-Napoca (Coordonator ediție) interviuri: Poesis. Conturul secret al literei (2009); ediții bilingve: Augenlieder, gedichte, (trad. de Christian W. Schenk și Simone Reicherts-Schenk), Germania (1996); Traite sur l'Oeil Aveugle (trad
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
simboluri inconfundabile, semn al puterii de creație a celor doi autori. Iată cum, într-o carte "transinfinită", ca și la Borges, în care sunt cuprinse toate cărțile, este la loc sigur, și cartea adevărurilor eterne a lui Eminescu. 3. Scriitorii sătmăreni și Mihai Eminescu Prezența aproape constantă a toponimicului Sătmar (cu variantele Satmaru, Satmar) în publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui Arune Pumnul, Diorile Bihorului, Aurora, Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură, Familia); întâlniri posibile cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan Al. Grama ale preoților greco-catolici din Sătmar; apoi se adaugă traducători ai poeziei sale (în lb. maghiară și engleză), lingviști și cercetători ai operei eminesciene. O "repede ochire" cronicărească, pe harta locurilor sătmărene, ne dezvăluie nu întâmplător că obârșia autorilor este în zona "Careii Mari" (Careiul de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Patcașiu, Fényi István prof. de limba maghiară, Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Glodeanu). Spuneam că nu ni se pare întâmplător pentru că această zonă etnolingvistică este mai apropiată de Bihor, de "Oradea Mare", iar revista Familia avea frecvent însemnări cu titlul "Din părțile sătmărene". Conștiința românească în satele din jurul Careiului are aceste două influențe: Bihorul și apartenența la fostul județ Soloncul de mijloc, cu capitala în Sălaj. Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici În 1869 Ioan Slavici își susține examenul de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
17 Sau: "...În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindenea: același port la Sătmar ca și-n Moldova.18 Toate aceste consemnări, de geografie și istorie, conduc spre imaginea unitară a teritoriului românesc în care promontoriul sătmărean este borna "mult periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea lui Dragoș, românii rămași acolo sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]