169 matches
-
Anghel și St. O. Iosif ori de Elena Farago, Perpessicius remarcă „distanța între diletantismul, oricât de prestigios” al celor dintâi și „opera de inițiere și asimilare, metodic urmărită, în universul liric al lui Paul Verlaine”, pe care o realizează poetul sătmărean. SCRIERI: Poemul fără flăcări, București, 1934; Poemul fără flăcări, București, 1969; Versuri, pref. Gheorghe Grigurcu, Satu Mare, 1996. Traduceri: Ady Endre, Scăpărătorul focului, Cluj, 1948 (în colaborare cu V. Herman), Spre mâine, Cluj, 1970; Paul Verlaine, Versuri, București, 1967; Charles Baudelaire
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
la Câmpanii de Sus, liceul la Beiuș (1956-1960) și Facultatea de Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la Casa Raională de Creație (1966-1968), ziarist la „Cronica sătmăreană”, director la Centrul de Librării (1982-1986), redactor la „Gazeta de Nord-Vest” (1987-1999), apoi ca redactor-șef la săptămânalul „Accent”. Debutează la revista „Steaua” în 1965, iar editorial în 1986 cu volumul Cercuri de aur. Publică poezie și proză în „Steaua
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Sibiu, iar în 1992 cadru didactic (profesor din 1998) la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității sibiene „Lucian Blaga”. A fost soția scriitorului Radu Selejan. Debutează cu critică literară în 1970, la „Cuvântul nou”, colaborând apoi la „Cronica sătmăreană”, „Tribuna Sibiului”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Transilvania”, „Colocviile de critică literară ale revistei «Transilvania»”, „Biblioteca și cercetarea”, „Valori bibliofile”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Arhipelag”, „Adevărul literar și artistic”, „Luceafărul” ș.a. După o utilă lucrare bibliografică intitulată
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
școala generală (1952-1959) și liceul (1959-1963) la Satu Mare, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1963- 1965), pe care o continuă la Iași (1965-1968); revine la Cluj, unde își trece licența în 1975. Intră în jurnalistică la „Cronica sătmăreană” în 1968 și concomitent în învățământ, ca profesor în județele Cluj și Satu Mare, iar din 1975 la o școală generală din orașul Satu Mare. După 1989 este director al Studioului de Radio și Televiziune Samtel din Satu Mare, director-fondator al Casei de
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
aproape de torță, RMB, 1979, 10 864; Adrian Popescu, Ipostaze lirice, ST, 1979, 6; Laurențiu Ulici, Un poet..., RL, 1979, 25; Eugen Simion, Tineri poeți, RL, 1979, 33; George Vulturescu, Radu Ulmeanu, „Geneze”, 1980, august; [Ion Bledea], Starea de poezie, „Cronica sătmăreană”, 1982, 3 836; George Alboiu, Un domeniu poetic, LCF, 1982, 25; Radu Săplăcan, „Un domeniu al meu”, TR, 1982, 27; Nae Antonescu, Moment literar sătmărean, TR, 1982, 29; V. Fanache, „Un domeniu al meu”, ST, 1982, 7; Nae Antonescu, „Un
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
1979, 33; George Vulturescu, Radu Ulmeanu, „Geneze”, 1980, august; [Ion Bledea], Starea de poezie, „Cronica sătmăreană”, 1982, 3 836; George Alboiu, Un domeniu poetic, LCF, 1982, 25; Radu Săplăcan, „Un domeniu al meu”, TR, 1982, 27; Nae Antonescu, Moment literar sătmărean, TR, 1982, 29; V. Fanache, „Un domeniu al meu”, ST, 1982, 7; Nae Antonescu, „Un domeniu al meu”, RL, 1982, 37; Constant Călinescu, „Un domeniu al meu”, LCF, 1983, 6; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, FLC, 1984, 3; Cristian
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
RL, 1982, 37; Constant Călinescu, „Un domeniu al meu”, LCF, 1983, 6; Victor Niță, Trei poeți din Satu Mare, FLC, 1984, 3; Cristian Livescu, „Astrele negre”, CL, 1984, 4; Ștefan Melancu, „Astrele negre”, ST, 1984, 7; Alexandru Zotta, O eropoetică, „Cronica sătmăreană”, 1984, 4 489; Miron Blaga, „Astrele negre”, F, 1985, 1; Marian Papahagi, O cale a poeziei, TR, 1987, 32; Constant Călinescu, La „cumpăna apelor”, LCF, 1987, 40; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1987, 43; Valentin F. Mihăescu, „Sintagmele nopții”, LCF
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
culturii țărănești, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2000; Introducere în sociologia rurală, Iași, 2001. Ediții: I.L. Caragiale, Politice, introd. V. Fanache, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Eugen Evu, „Onisifor Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 333; Petraș, Panorama, 638-639. M. A.
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
și secretar al filialei Bihor a aceleiași asociații. Debutează în 1948 la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj cu o cronică de film, iar editorial în 1970 cu monografia etnofolclorică Nunta în Bihor. Mai e prezent în „Tribuna”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Cronica sătmăreană”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, uneori iscălind cu pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul rând publicist, V. s-
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
traducătoare. Este fiica Ilenei Pop (n. Böjthe), învățătoare, și a lui Gheorghe Pop, profesor. Gimnaziul și liceul le-a făcut la Turda, absolvind apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979). Lucrează ca ziaristă la „Cronica sătmăreană” din Satu Mare, apoi la „Gazeta de Nord”, din 1991 fiind manager la o agenție de publicitate, ulterior realizator de programe la Radio Transilvania (1996), consultant pentru programe Phare al Comisiei Europene (1996-1998), director al Centrului Cultural al României la Budapesta
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991; Despre societatea vitelor eroine, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, Istorie contemporană și romanesc, ST, 1982, 12; Ioana Bot, Tineri prozatori, TR, 1986, 37; Cornel Munteanu, Topos sătmărean, LCF, 1988, 21; Ulici, Lit. rom., I, 421-423; Popa, Ist. lit., II, 749-750. Ct.C.
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
aparținând lui Ovidiu, Horațiu, Marțial, Vergiliu, Terențiu, Tibul, Juvenal, Cicero ș.a. Distihurile sale, fluente, îmbină totuși nefericit neologismul și regionalismul, în alăturări improprii. SCRIERI: Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice, I, Satu Mare, 1874. Repere bibliografice: V. Scurtu, Un precursor al românismului sătmărean: Petru Bran, F, 1939, 2-3; Dicț. lit. 1900, 122. D.M.
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
Timișoara, sau a familiei Petrache actori la Arad. Nu mai insist nici asupra unei frumoase actrițe de pe scena Armatei bucureștene (Paula Chiuaru) care a ars în desuurile de nailon, carbonizate. Vă mai dau un ultim exemplu: Cazimir Tănase, un actor sătmărean care, la bătrînețe, făcuse cîteva roluri apreciate în film, a murit chiar în timpul reprezentației cu piesa lui Sorescu A treia țeapă. Colegii de scenă au fost siliți să joace pînă la capăt fără nea Cazimir, care a fost luat de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe loc o numeroasă populație puternic romanizată. Dacii liberi Sub acest nume este cunoscută acea parte a poporului dac, care n-a ajuns sub stăpânire romană. În Moldova sunt cunoscute triburile costobocilor și ale carpilor, iar prin Maramureș și părțile sătmărene. Dacii liberi, au atacat În repetate rânduri teritoriile romane, dar În cea mai mare parte a timpului relațiile au fost pașnice., și s-au caracterizat printr-un comerț intens. Cu timpul și ei vor fi supuși procesului de romanizare. Daco
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
principatul Transilvaniei, intervenția nobilimii În problematica sărbătorilor țărănești prilejuiește afirmarea alterității, legitimarea distanței și dominației sociale, prin sublinierea diferenței culturale care separă cele două clase. După cum scrie Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" : În afara diversității prolixe a obiceiurilor festive ale uniților, autoritățile sătmărene mai remarcară un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor de rit grec sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kelet - Noul Orient - redactat la Cluj), în schimb nu s-au prea atins de presa minorității germane, nici când conținutul ei era în totală contrazicere cu ideile de politică națională ale guvernului ungar. Așa a rezistat, de pildă, ziarul șvabilor sătmăreni, disimilați de maghiari, Sathmarer Schwabenpost, săptămânal redactat la Carei. (Abia în anul următor a fost interzis pentru o perioadă, atunci când se scrisese că Mein Kampf trebuia să-și găsească loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
un an la altul rezistă sub formă de fructificații de rezistență (cleistotecii). Prevenire și combatare Se recomandă cosirea înainte de formarea fructificațiilor de rezistență. Cea mai eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
45] COTEANU, I., Căi și perspective de dezvoltare a studiilor umaniste, AUBLLR, 29, 1980, 3-10. [46] COTEANU, ION, Conversație cu literatura [despre a XXIII-a ediție a Concursului de limbă și literatură română „M. Eminescu” Satu Mare, apr. 1980], în „Cronica sătmăreană”. Organ al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. și al Consiliului popular județean, 13, nr. 3230, 13,apr.1980, 2. [47] COTEANU, ION, Importanța studiului limbii și literaturii române în școală [convorbire consemnată de Ioana Blidaru], în „Speranțe”, Revista Liceului „Gheorge
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Școlar al județului Arad. Arad. ȘG = Școala gălățeană. Publicație de opinie pedagogică, Galați. ȘM = Școala Mehedințiului. Drobeta - Turnu - Severin. ȘN = Școala noastră. Revistă pentru educație și cultură pedagogică editată de către Inspectoratul școlar și Casa Corpului Didactic Sălaj, Zalău. ȘS = Școala sătmăreană. Culegere de studii metodico-didactice, de cercetare științifică și creații literar-artistice. [Satu-Mare], [f.e.]. ȘSăl = Școala sălăjeană în actualitate. (Buletin de informare și documentare a cadrelor didactice). Zalău. T = Tribuna. Săptămînal de cultură. Cluj. TIMFB = Tipografia Institutului de medicină și farmacie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Kelet - Noul Orient - redactat la Cluj), în schimb nu s-au prea atins de presa minorității germane, nici când conținutul ei era în totală contrazicere cu ideile de politică națională ale guvernului ungar. Așa a rezistat, de pildă, ziarul șvabilor sătmăreni, disimilați de maghiari, Sathmarer Schwabenpost, săptămânal redactat la Carei. (Abia în anul următor a fost interzis pentru o perioadă, atunci când se scrisese că Mein Kampf trebuia să-și găsească loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
excelente, a îndreptat atenția, printre primii, asupra caracteristicilor politicii sociale ungare din nordul transilvan ("Încercări ungurești de organizare socială în Transilvania de Nord, 1938-1944, în Korall, 2004. [18], pp .65-97, respectiv "Modificare de frontieră și memorie pe baza unor interviuri sătmărene și maramureșene, Transilvania de Nord în 1940-1944", în Structurile memoriei. Exemple din istoria ungară și central europeană din secolele 19-20, ed. de Czoch Gábor-Ferdinec Csilla. Fundația Teleki László, Budapesta, 2006, pp. 209-218.). De conexiunile dureroase dintre politica socială, transferul de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Nae Antonescu, Radu Enescu, Gheorghe Bugăr, Ion Baias, Andrei Bodiu... Programul "Zilelor Culturale Poesis 25" se va deschide în Holul Casei de cultură "N. Porumbescu" cu o expoziție retrospectivă reviste editate, imagini de la edițiile "Poesis" anterioare , o evocare a scriitorilor sătmăreni decedați în cei 25 de ani (dintre fondatorii revistei: Al. Pintescu, Emil Matei), lansări de carte și recitaluri de poezie la Castelul "Karoly" din Carei, unde se vor înmâna premiile și medalia jubiliară "Poesis 25 de ani". Nu va lipsi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost o corespondență cu Doinaș, care a durat până la moartea poetului. Ulterior, i-am mai întâlnit prin ani, pe cei care publicau atunci, care erau în redacție: Stelian Vasilescu, Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Dumitru Chirilă. Radu Enescu era de origine sătmărean (n. în Satu Mare la 12 iulie 1925), a venit la Satu Mare până înainte de moarte și a participat la Zilele culturale "Poesis" cu diverse comunicări, cu materiale în paginile revistei. De Gh. Grigurcu am fost foarte atașat, l-am prețuit foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iași, Deva, Cluj, Oradea, Sighetu Marmației. La Cluj l-am însoțit, depănând amintiri, pe drumul său de student cu L. Blaga. Am amintiri/întâmplări de neuitat cu Grigurcu legate de Mircea Zaciu, Marin Sorescu, Ion Antoniu (poet, pictor de origine sătmăreană, prieten al său din tinerețea clujeană). La Turnu Severin l-am însoțit într-o croazieră pe Dunăre cu Șerban Foarță, Marius Tupan, Robert Șerban și alții. Din păcate n-am sesizat că se dorea director de revistă. Radu Ulmeanu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poezia D-voastră? Până în 1990 nu am fost decât un sporadic nume "din provincie". Cu puține poezii publicate în Vatra, Flacăra, Luceafărul, sau în revistele clujene Steaua și Tribuna. În revista Tribuna, noi sătmărenii am avut un supliment lunar, Pagini sătmărene (8 numere, între 1984-1986, finanțat din veniturile Casei de cultură a municipiului unde eram director) prin grija lui Vasile Sălăjan, sătmărean și el, din satul Tătărești de care aparținea cătunul meu. Pentru tinerii "condeieri" de atunci (Ion Vădan, Al. Pintescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]