108 matches
-
în vigoare a prezentei hotărâri. ... Articolul 8 Imobilele, anexele și terenul aferent, situate în municipiul București, Splaiul Independenței nr. 294, sectorul 6, în care a funcționat Institutul de Cercetări și Ingineria Mediului București, stația experimentală ICIM, situată în comuna Glina, sătul Bobești, sos. Libertății nr. 154, județul Ilfov, precum și cele în care funcționează Laboratorul de aparatură de mediu, cu sediul în municipiul Sibiu, Str. Autogării nr. 14, județul Sibiu, trec în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București
HOTĂRÂRE nr. 337 din 29 aprilie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului-ICIM Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124211_a_125540]
-
județul Maramureș, România, fiul lui Nicolae și Reghina, cu domiciliul actual în Austria, 8054 Seiesberger, Alleegasse 5, cu ultimul domiciliu din România, comuna Târgu Lapus, sătul Rohia, județul Maramureș. 581. Podszklan Ferenc, născut la 12 ianuarie 1945 în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi, județul Bihor, România, fiul lui Jozsef și Anna, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 34024 Strazov, Opalka 22, cu ultimul domiciliu din România, comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 58, județul Bihor. 582. Podszklan Ileana, născută la 10
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Maramureș. 581. Podszklan Ferenc, născut la 12 ianuarie 1945 în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi, județul Bihor, România, fiul lui Jozsef și Anna, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 34024 Strazov, Opalka 22, cu ultimul domiciliu din România, comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 58, județul Bihor. 582. Podszklan Ileana, născută la 10 februarie 1954 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Ianostyak Matei și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 34024 Strazov, Opalka 22, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
58, județul Bihor. 582. Podszklan Ileana, născută la 10 februarie 1954 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Ianostyak Matei și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 34024 Strazov, Opalka 22, cu ultimul domiciliu din România, comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 58, județul Bihor. 583. Bongert Cristina Ana, născută la 6 ianuarie 1952 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Sebastian Leopold și Nina, cu domiciliul actual în Germania, 50733 Koln, Wilhelmstr. 63, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
nr. 23, județul Arad. 45. Polacec Ioan, născut la 5 octombrie 1965 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Gheorghe și Etelca, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 99001 Velky Krtis, Hviezdoslavovag, cu ultimul domiciliu din România, comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi, județul Bihor. 46. Rus Sanda, născută la 11 decembrie 1977 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Floruta Vasile și Raveca, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Jadengasse 12/26, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
65/16, județul Maramureș. 123. Lasac Martin, născut la 7 octombrie 1956 în localitatea Țigănești, județul Bihor, România, fiul lui Ștefan și Șarlota, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
103, județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 125. Bischof Consuela, născută la 26 iunie 1976 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Marcu Itic și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 6804 Feldkirch, Josef-Herburgerstr. 37/2, cu ultimul domiciliu
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
sectorul 2. 133. Csernota Iosif, născut la 19 iulie 1975 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Csernota Antal și Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, 98504 Poltar, Zlatno nr. 26, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 37, județul Bihor. 134. Ianosteac Ioan, născut la 10 mai 1975 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ianosteac Iosif și Antonia, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 391/11, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
Bihor. 134. Ianosteac Ioan, născut la 10 mai 1975 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Ianosteac Iosif și Antonia, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 391/11, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 60, județul Bihor. 135. Ianosteac Elisabeta, născută la 24 octombrie 1974 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiica lui Iurec Benedict și Etelca, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 391/11, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
Bihor. 135. Ianosteac Elisabeta, născută la 24 octombrie 1974 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiica lui Iurec Benedict și Etelca, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 391/11, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 60, județul Bihor. 136. Csernota Ioan, născut la 9 noiembrie 1972 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Csernota Antal și Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 390/7, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
Bihor. 136. Csernota Ioan, născut la 9 noiembrie 1972 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Csernota Antal și Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, Lucenec, 98556 Tomasovce, Druzstevna 390/7, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sinteu, sătul Huța Voivozi nr. 37, județul Bihor. 137. Roncsak Ioan, născut la 8 iulie 1969 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Roncsak Karoly și Elisabeta, cu domiciliul actual în Slovacia, Nitra, 95173 Jelenec nr. 51, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
intereselor lor imunde. Să nu-i lăsăm să uite că ne-au promis justiție, modernizare și prosperitate, iar nu promiscuitate și nepotism. Să fim pregătiți să-i decimăm, simbolic și mediatic! Să nu-i lăsăm să uite! 14 ianuarie 2010 Sătul de circul politic pe care televiziunile nu mai obosesc să ni-l tot bage pe gât, am așteptat, cu sufletul la gură, premiera la HBO a filmului, multpremiat și aclamat în cor de critică, semnat de domnul Corneliu Porumboiu. Eram
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
etc.; * cuvinte compuse semianalizabile (cu o singură componentă ușor de reperat): cineva (< cine vrea), undeva (< unde vrea) etc.; * cuvinte compuse neanalizabile (ale căror componente nu sunt identificabile, în limba română actuală, de către vorbitorul nespecialist): mujdei (< must de ai), destul (< de sătul) etc. (c) Conversiunea constă în formarea de cuvinte noi prin schimbarea clasei sau a valorii gramaticale, adică prin încadrarea unor cuvinte deja existente în limbă în alte clase semantico-gramaticale decât cea de origine (conversiune intermorfologică) sau în alte diviziuni ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Canal și-și vede părinții Întorcându-se Încet de la mormântul său, ,,Înfrigurați În haine cenușii”, prinde o idee Într-o groapă cu lei și o aruncă Într-o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, sătul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: Învălurau cu chiot băutură/ Holtei pizmași albiți În țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin”. Sarabanda versurilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nemembri ai acesteia, selectați după nu știu care criterii. Ca redactor al Gazetei literare, am fost și eu repartizat la unul dintre aceste cercuri, unde m-am prezentat fără urmă de entuziasm. De unde să fi avut? Terminasem de curând facultatea și eram sătul de socialism științific, sătul până la sastisire, iar acum aflam că voi avea din nou parte de el, ca „materie de studiu“. Cu aceeași rea dispoziție veneau însă la cerc și ceilalți participanți (participanți de nevoie!), cu excepția câtorva scriitori vârstnici brusc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ȚARĂ BOGATĂ Frunză verde foaie lată săracă țară bogată! Neam pribeag, nu undevaemigrant în țara ta! Tot ai zis c-așa ți-i scris: să fii liber doar închis! Necăjitul meu popor, 117 95 că ți mai arde deumor! Of, sătulule flămând lângă ape însetând! Cum cerșim cu gura mută pâinea tot de noi crescută. Țara mea de oameni triști, mult mă mir că mai exiști, ciopârțită în bucăți că te mai găsesc pe hărți. Tot mai tristă te apuc de când
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
două variante, trecutul și viitorul. Trecutul este mai accesibil pentru că lasă amintiri, urme, mărturii concrete. Trăirea sau retrăirea trecutului constituie un fond sufletesc extraordinar și nu îți trebuie chiar talentul lui Proust pentru a te delecta căutând timpul pierdut. Cineva sătul de prezent va putea să se extragă din mizantropia actuală, îndreptându-și obiectivul propriului aparat de visare către trecut. Răsfoind albume cu vechi fotografii, cu tonalitate "sepia", atenuată de trecerea timpului, alteori cu nuanțe albastre, ca pozele revistelor de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
frecventează ședințele cenaclului Sburătorul, unde citește, cu succes, din propria producție literară. Debutează editorial în 1938, cu volumul de proză scurtă Republica Barbă-Rasă (cu o copertă ilustrată de Perahim), semnat Paul I. Daniel, căruia i se adaugă, în 1945, Un sătul de viață. Autor de schițe și mici povestiri, D. e un umorist din a doua generație postcaragialiană. E comparabil - deși le rămâne inferior ca nivel estetic - cu predecesori mai vârstnici, precum I. A. Bassarabescu și G. Brăescu, scriitori față de care
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
scade, textele sunt fără poantă ori cu poantă slabă. Scriitorul rămâne interesant și lizibil în posteritate mai ales prin primele două volume. E notabil și rolul său de editor al poeziei lui B. Fundoianu. SCRIERI: Republica Barbă-Rasă, București, 1938; Un sătul de viață, București, 1945; Stradă liniștită, București, 1958; Borsalino-veritabil, pref. autorului, București, 1969; Strada sabiei de lemn, București 1980. Ediții: B. Fundoianu, Priveliști și inedite, introd. edit., București, 1974, Poezii, introd. Mircea Martin, postfața edit., București, 1978, Poezii, I-II
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
volum de schițe umoristice. Paul Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, „România”, 1939, 240, 257; Emil Gulian, Paul I. Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, FCL, 1939, 2195; Al. A. Philippide, „Republica Barbă-Rasă”, VR, 1939, 6; Mircea Pavelescu, „Republica Barbă-Rasă”, JL, 1939, 10; Dan Petrașincu, „Un sătul de viață” de Paul Daniel, „Dreptatea nouă”, 1945, 128; N. Papatanasiu, Paul I. Daniel, „Un sătul de viață”, „Drapelul”, 1945, 285; Al. Raicu, Paul Daniel-70, RL, 1980, 7; I. Cremer, „Strada sabiei de lemn”, F, 1981, 9; Dicț. scriit. rom
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Daniel, „Republica Barbă-Rasă”, FCL, 1939, 2195; Al. A. Philippide, „Republica Barbă-Rasă”, VR, 1939, 6; Mircea Pavelescu, „Republica Barbă-Rasă”, JL, 1939, 10; Dan Petrașincu, „Un sătul de viață” de Paul Daniel, „Dreptatea nouă”, 1945, 128; N. Papatanasiu, Paul I. Daniel, „Un sătul de viață”, „Drapelul”, 1945, 285; Al. Raicu, Paul Daniel-70, RL, 1980, 7; I. Cremer, „Strada sabiei de lemn”, F, 1981, 9; Dicț. scriit. rom., II, 22-24. N.Bc.
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
rămânea la urmă, zeama mai groasă, 5-10 polonice, ălea erau ale brigadierului. C. I.: Așadar poziția de brigadier îți asigura supraviețuirea. S. Ț.: Am putea zice și așa, dar e cert că brigadierul nu răbda de foame și era singurul sătul din brigadă, pentru că el își reținea atât cât își dorea să aibă. Nimeni nu avea curajul să-i reproșeze ceva, pentru că mergea la Poartă și te raporta, te chemau ăia și te distrugeau în bătaie. C. I.: Un sistem infernal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detenție în dimensiunile sale proprii. D.V.: Se poate. Eu, datorită vârstei, am uitat multe nume, am uitat, dacă vreți, uneori și cum mă cheamă. C.I.: Aveți o autoironie admirabilă! D.V.: Se poate, numiți-o cum vreți! Dar sunt atât de sătul de răutatea omenească și de fățărnicie, poate mai mult decât de răutate mă doare fățărnicia, ipocrizia semenilor mei: nu pot concepe că cineva vine, îți strânge mâna, te îmbrățișează, te sărută... În cartea 12 pe care v-am oferit-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zone de referință în cauză: Pe malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare: Rezervatia naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
zone de referință în cauză: Pe malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare: Rezervatia naturală "Pădurea Hagieni", sătul Albești; "Pădurea Dumbrăveni", sătul Dumbrăveni; "Pădurea Canaraua Fetei", sătul Băneasa; "Pădurea Esechioi", sătul Ostrov; "Fântânița - pădurea Murfatlar", orașul Basarabi. În paralel, Direcția Silvica Dobrogea-Constanta va finanța activitățile de reîmpădurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva deșertificării și a climei uscate prin reîmpădurirea noilor zone (min. 300 ha). Pe
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]