80 matches
-
frumoasă limbă românească ce a răsunat vreodată urechilor mele... JACKIE Eram obosită. Pentru prima dată, după atîtea zile minunate, simțeam oboseala nopților petrecute în gări sau în vagoane de clasa a II-a și a drumeției fără sfîrșit și fără saț. Cu două zile înainte, mă aflam la Capri și furtuna cumplită care se abătuse asupra insulei mă făcuse să-mi pierd drumul spre port și mă udase pînă la piele. Țin minte că am ajuns la Napoli abia după ce un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Umanitate sau pentru Națiune, adică), rămâne un caz neobișnuit Între „tovarășii” săi de drum revoluționar. Himera literaturii, compensând banalitatea și vidul cotidianului, ar fi trebuit să-i ajungă... Este nevoia de „altceva”, mai mult decât literatura Însăși, parte din ne-sațul dezechilibrului din care țâșnește și creația? „Logica” explicație sporește, mai curând, Întrebările. Citatul din Lacou-Labarthe și Jean-Luc Nancy (Mitul Nazist), livrat În mult hulitul meu eseu Felix Culpa despre angajarea politică a lui Mircea Eliade, ar trebui urmat de semnul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
timp cum și scrisul în singurătate ca și cititul în tihnă de mai târziu ce scriam sfârșea prin a fi citit și recitit și ce citeam intra în memorie ca într-o sărbătorească transcriere totul se făcea în folosul fără saț al unei secrete autocontemplări în oglindă eu în fotografii mama dar în ipostaze ce nu mai aveau echivalent în realitate identice fiind sorbindu-ne din imagine restul una din alta sufletul în jocul memoriei am crezut și cred cu și
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
roata morii, de se satură toată calicimea din cuprins. Se ridicase în acel an, la ospățul de la bisericuță, un moș mai vechi dintre neamuri, și a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte: „Cum înghit fără saț sărmanii ghițomancele de la praznicul nostru, așa ne-au înghițit pe noi ciocoii și lingăii domnești. Blăstămați să fie până într-al nouăzeci și nouălea neam. Mâncați și beți dumneavoastră întru pomenirea acelora care s-au prăpădit pentru dreptatea noastră”. Iar
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]