199 matches
-
o voce slabă. —Of, bine atunci. Cuvintele îi ieșiseră din gură înainte să le poată opri. Dar ce mama naibii? Întârziase deja destul de mult. Măcar s-o facă lată. În plus, era obligat față de ea. Datorită nenorocitului ăluia de cărucior sabotor. Iar dacă bea acum o cafea cu ea, însemna că nu mai trebuia să bea una în viitor. Dar numai una foarte mică. Trebuie să ajung la birou. —Te-ai întors la agenția imobiliară? l-a întrebat Laura în timp ce coborau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul documentului, laolaltă cu criza materiei prime, care făcea imposibilă creșterea cu 50% a producției, așa cum preconizase Partidul. La 13 august, o altă ședință, un nou proces-verbal. Aflăm
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la ore imposibile, de genul 02-04, pentru a putea citi și a nu fi deranjat. Cu ce voluptate, cu ce satisfacție a rezistenței intelectuale se poate citi atunci când ești de planton! Imposibil de descris în cuvinte, mă simt ca un sabotor al sistemului. Remember: prostie organizată, prostie cu metodă. S dă "alarma" în unitate, către ora 5 dimineață, ca să apuce să doarmă totuși puțin domnii ofițeri. Ieșim îmbrăcați în grabă și nespălați pe betonul din curtea unității. Suntem obligați să întindem
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu cei care ocupaseră aceste funcții până atunci. O idee cu privire la dezastrul provocat de Marea Epurare din 1936-1937 ne dă faptul că atunci a fost Încurajată, pentru puțin timp, criticarea funcționarilor din colhozuri de către țărani, pentru a se putea identifica „sabotorii”. Un colhoz a primit ordinul să are pajiștile și câmpurile deschise, fără de care oamenii nu ar fi putut să-și hrănească animalele. Altul a primit instrucțiuni să dubleze suprafața alocată anterior fânețelor, prin transformarea parcelelor private și a zonelor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
controlul subsemnatului sau a ofițerului însărcinat cu aceasta. Cererile de acest fel se vor face companiei prin comandantul plutonului respectiv. 8) Fiecare lucrător evreu răspunde de unealta sau uneltele date în primire fiecăruia pentru lucru și va fi considerat ca sabotor, acela care intențio nat le va ascunde, pierde sau strica. 9) Până la noi dispozițiuni se interzice corespondența de orice fel. 10) Fiecare lucrător evreu este obligat ca să poarte în mod vizibil pe haină, în partea stângă a pieptului, o insignă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ar fi încălcat o dispoziție a legii de stabilizare monetară. Era legat de mâini, l-au purtat pe străzi, l-au hăituit și bătut, îi agățaseră două pancarte, prinse de umeri, una în față, cealaltă în spate, pe fiecare scria „Sabotor” cu litere mari, și când trecură prin piață începură să-l lovească cu ce apucau de pe tarabele țăranilor rămași înmărmuriți. Un abuz terorist al puterii, în chiar ordinea de drept ce o instaura, pentru că înainte de toate trebuia instaurată frica, teroarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
opriseră, așa că nici unul nu auzise ce-și vorbeau inginerul și Primul de la județ. L-au văzut pe șeful lor urcând În aparat și gata. Peste câteva zile În ziare se scria despre arestarea și punerea sub acuzare a unui groaznic sabotor al economiei naționale. La proces avocatul arătase că acei știuleți căzuseră la pământ din pricina combinelor vechi, cârpite cu te miri ce. Procurorul a răspuns că nu l-a Împiedicat nimeni pe acuzat să facă cereri pentru piese de schimb ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
noapte veniră mașinile de la garnizoană. Cătănuță fu Încătușat, cu toate că avea un braț frânt. Ancheta la fața locului n-a durat cine știe cât și, la destul de puțină vreme, Întâmplarea nu mai păru așa de Însemnată. Despre soldatul Cătănuță, În calitatea lui de sabotor al economiei și al securității alimentare a poporului, nu s-a scris În ziare și nu s-a vorbit la apelurile de seară. Nici unul dintre camarazii său n-a aflat - și n-a ținut cu tot dinadinsul să afle - dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu știau unul de iubirea celuilalt, așa că nu se dușmăniseră. Educatoarea cea frumoasă plecase din sat și În locul ei se Întorsese vestea că născuse un copil din flori despre care se bănuia, cu temei, c-ar fi fost făcut cu sabotorul economiei naționale. Deși copilul apăruse pe lume cu destule săptămâni Înainte de execuție, condamnatul auzise bubuitul armelor fără să fi aflat că era tată. Ectoraș, care ani buni nu știuse că neîmpăcatul său rival fusese Împăcat cu de-a sila și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
excepții care mi se par uimitoare, literatura care se publica nu reușea să transmită, dacă vreți, păstrând sintagma pe care am folosit-o Înainte, alte valori comunitare decât cele ale ideologiei oficiale. Literatura aceea cu colectivizări, cu proletari buni și sabotori răi, acea literatură era covârșitoare. În anii ’50, ideologia feroce, de tip stalinist, obliga literatura să promoveze valorile susținute de documentele oficiale, adică ura de clasă, denunțul, antioccidentalismul, atașamentul față de partid și toate celelalte. Nu știu dacă ați cercetat vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fumez alta", ci spunându-ți, „Doamne! M-am eliberat! Nu mai sunt sclavul nicotinei! Nu mai trebuie să-mi bag vreodată în gură porcăriile astea!" patru. Fii conștient că, vreme de câteva zile, în viscerele tale va exista un mic sabotor. S-ar putea să cunoști doar senzația de „vreau o țigară". M-am referit de multe ori la „micul monstru" cu sensul de ușoară dorință fizică de nicotină. Riguros vorbind, nu este așa - și e important să știi de ce. Pentru că
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mărturii că Ceaușescu, care a dirijat personal aceste represiuni, trăgea el Însuși „cu pistolul În țărani”. În 1962, țărănimea a fost total subordonată. S-au folosit tehnici de persuasiune diverse: controlul aprovizionării cu alimente și criminalizarea comerțului privat, etichetarea ca „sabotori” a celor care nu reușeau să-și achite cotele obligatorii și pedepsirea lor, demascarea „ticăloșiilor chiaburești” și condamnarea acestora ca „dușmani ai socialismului”. Etichetarea lua forme halucinante, chiaburii erau nu doar „dușmani”, ci și „vicleni”, „hrăpăreți”, „ciuperci otrăvite”. Într-un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de copii, fără pământ, cumpărase o „căldare”, un fel de treierătoare care consuma paie, veche, depășită, peticită, dar - spera el - aducătoare de oarece câștig. Ei bine, a devenit chiabur de râdea satul de această etichetă. Intrase În rândul exploatatorilor și sabotorilor! Nu era familie mai săracă În sat. Al doilea mare dușman al regimului comunist era calul. Da, calul, tovarășul, prietenul de totdeauna al țăranului. Calul era simbolul independenței, tichetul de supraviețuire. Avea nu numai valoare economică, ci și socioafectivă, o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ori acest roman de mai bine de șase sute de pagini, pesemne una dintre cele mai ticăloase dintre toate abdicările scriitoricești, pe măsura celei sovietice a lui Gorki, unde lupta cu elementele se confundă cu aceea Împotriva adversarului politic, burghezia ostilă, sabotorii și diversioniștii. Un document relativ recent, din arhivele Securității, demonstrează că scopul acestei cărți - comandată de partid - fusese acela de a pregăti opinia publică pentru marile expediții de pedepsire și procesele politice care au urmat 6. Vedetă a regimului, Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pare să fie posibil să avansăm. Dimpotrivă, expedițiile de pedepsire menite să mențină În populație conștiința luptei de clasă ca motor al istoriei au punctat „la vedere” cei trei ani și jumătate, culminând cu o serie de procese publice intentate sabotorilor și diversioniștilor din vara-toamna anului 1952. Cel mai important dintre ele, un proces public care a avut loc Între 29 august și 1 septembrie 1952, la Poarta Albă, s-a soldat cu cinci condamnări la moarte și cinci condamnări Între
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
jos. În această stare ea nu folosește la nimic. Trebuie ca cineva să monteze fiecare piesă la locul ei, pentru ca mașinăria să folosească scopului pentru care a fost creată. Și aici trebuie atenție mare pentru că știm foarte bine, există un ... „sabotor!” În afară de calitatea mesajului, o altă greșeal ă p e care o face Biserica este legat de un amănunt de prezentare în fața societății. Preoții sunt îmbrăcați în negru. Negru nici nu poate fi socotită o culoare pentru că reprezintă absența luminii. Negrul
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Calloc’h Îl numește și „puțin vrăjitor”, este În asentimentul lui Jalla Pandit care, foarte suspicios cu privire la puterile lui Honigberger, s-a temut, Într-un moment delicat pentru călător (iunie 1844), că acesta ar putea produce un praf de pușcă sabotor, care să nu explodeze... Degeaba i-a explicat divanul că Honigberger nu poate face asta, dovezile lui de sinceritate fiind numeroase, căci construise din fondurile sale o rezidență În Lahore, a cărei valoare se ridica la 6.000 de rupii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau Contraspionaj, Insula spionilor, Șantaj, Regele pungașilor, Cercul morții, Pisica sălbatică, Halucinația și alte câteva, toate puse în scenă la diferite teatre din țară). Potrivit „mitologiei” caricaturale a epocii, tenebroșii infractori sunt trădători de țară, agenți ai spionajului străin, șantajiști, sabotori atentând la avutul obștesc. Urmăritorii, în schimb, lucrătorii Securității în speță, sunt blagosloviți cu sumedenie de calități, între care nu lipsesc umorul și spiritul de omenie. Perindarea martorilor și a suspecților oferă prilejul unor schițe de portret, într-o creionare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
să vadă. Într-o gară, într-o noapte orbită de reflectoare, mulțimea de femei și de copii pe care soldații îi împingeau spre vagoanele pentru transportul vitelor, agitând patul puștilor. „Cine-s oamenii ăștia?“, întrebă Marelst din cușetă. „Culaci și sabotori“, răspunse iute tatăl și coborî pe peron, pentru a-l amenința pe șeful de gară, care îndrăznea să rețină trenul în situația aceea ideologic îndoielnică. Mama acoperi cu mâna ochii lui Marelst. Iar el simți o plăcere complexă, asemănătoare gustului
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și inovației s-a transformat în profesionalism plin de abnegație („Uzina mai presus de orice!”). Și cum acțiunea e plasată la Reșița, se exploatează conform politicii din epocă ideea că în Munții Semenicului există o „bandă” de „dușmani ai poporului”, sabotori, reacționari care vor să oprească mersul înainte al societății și economiei, depășirea producției de oțel etc., ceea ce amintește de niște întâmplări de pe aceleași locuri, cu aceiași „bandiți”, din Lazăr de la Rusca (1949) a lui Dan Deșliu. În contextul anilor ’60
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
artă [...]. Noi trebuie să dirijăm producția artistică, adică să impunem subiectele care ne interesează”. Afirmându-și dreptul de „a pilota procesul de creație”, responsabilii „culturali” din democrațiile populare pretind acum „trecerea la realismul socialist”: apologia miracolelor promise de comunism, denunțarea „sabotorilor”, maneiheism simplificator, pe scurt o literatură și o artă de propagandă servite de tehnici amintind de naturalismul secolului al XIX-lea. „Romanul producției îi înalță în slăvi pe muncitorii stahanoviști. Culegerile de poezii de circumstanță în cinstea sărbătorilor comuniste sau
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai larg. Membrii familiilor „dușmanilor poporului” - părinți, soție, copii - calificați ca „elemente socialmente periculoase” sunt arestați la rândul lor și merg să îngroașe efectivele Gulagului*. Provinciile și republicile organizează, după modelul centrului, vânătoare de „naționaliști burghezi”, de spioni și de sabotori. Totuși, zelul agenților NKVD va fi prost răsplătit: cea mai mare parte dintre ei vor fi lichidați la rândul lor, iar călăii vor merge să se alăture victimelor în gropile comune. Cele trei orientări ale Marii Terori Ordinele operaționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numită „complotul halatelor albe”: medici evrei, sunt acuzați de a fi otrăvit doi conducători sovietici: pe șcerbakov, în 1945, și pe Jdanov în 1948. Moartea lui Stalin, pe 5 martie 1953, pune brusc capăt unei extraordinare dezlănțuiri de șovinism. „Medicii sabotori” sunt eliberați și repuși în funcții. Dar va trebui să se aștepte anul 1961 pentru ca poetul Evtușenko să-și poată publica poemul său Babi Yar. Perioada poststalinistă se caracterizează printr-o politică oficioasă de discriminare în sânul cadrelor superioare din
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu obiective precise. Dacă cele mai multe lagăre sunt închise în Europa de Est în 1950 și în URSS după 1956, polițiile politice practică o represiune numită concentrică, ce atinge fragmente din ce în ce mai mari ale populației. Toate formele de rezistență - politică, culturală, economică - sunt urmărite. „Sabotorii” și alți „trădători” ai „construirii socialismului” sunt arestați și condamnați la grele pedepse cu închisoarea, pedeapsa cu moartea devenind mai rară și slujind drept „exemplu”. Intensitatea represiunii variază atunci în funcție de contextul geografic. RDG, care nu este încă izolată de Zidul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nenorocire să nu se mai întâmple. și în 1930, „procesul menșevicilor”, „procesul partidului țărănesc”, „procesul consiliului suprem al economiei” și „procesul partidului industrial” se desfășoară fără incidente, desemnând întru vindictă publică - după vechiul principiu al țapului ispășitor - categorii întregi de „sabotori”, cu, pe deasupra, zeci de împușcați. Asasinarea lui Kirov, conducătorul Leningradului, la 1 decembrie 1934, îi permite lui Stalin să extindă procesele de la societate la PCUS*. O lege reduce la zece zile instrumentarea în caz de „terorism”, autorizează judecarea în lipsa acuzaților
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]