192 matches
-
nimic serios. (Funia cade de aproape cinci minute; evident, din punct de vedere tehnic se va realiza un circuit închis cu viteză reglabilă.) BRUNO: Asta-i culmea! (Se apropie și se uită în sus de-a lungul funiei.) OMUL CU SACAUA: Ei? Vine? VIZITATORUL: Se vede ceva? BRUNO: Nimic! (Brusc funia își încetinește mișcarea; personajele reacționează cu o undă de speranță.) TOȚI: — Ce e? — S-a rupt? — Cade? — Da? S-a agățat de ceva? (Funia își reia căderea rapidă, dar, timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
au înțeles? FETIȘCANA: Vezi.... vezi... Ei nu înțeleg niciodată... când trebuie să plece... Stau întotdeauna până la sfârșit... Înțelegi? Da’ la sfârșit nu se mai întâmplă nimic... (Scena arată ca după o bătălie; personajele s-au grupat aparent întâmplător; OMUL CU SACAUA e mai aproape de groapă și de BĂRBATUL CU TOMBERONUL; MAJORDOMUL e mai aproape de BRUNO; PRIMUL BĂRBAT și AL DOILEA BĂRBAT formează un grup împreună cu ORBUL; MAMA stă stingheră; VIZITATORUL rămâne lângă FETIȘCANĂ.) BRUNO (Către MAJORDOM.): Eu nu înțeleg cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
covorul roșu și dispare în adâncul gropii.) BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Și eu plec. Nu mai are nici un haz. Iese înghițit de groapă.) PRIMUL BĂRBAT: Nu puteți fi serioși nici măcar o clipă? ( Iese împreună cu AL DOILEA BĂRBAT și cu OMUL CU SACAUA; ieșire prin groapă.) FETIȘCANA (Împreună cu vizitatorul.): Salut, provincia! (Iese.) CĂLĂTORUL GRĂBIT ( Se apropie de MAJORDOM, îl privește, vrea să spună ceva, dă din cap și dispare în groapă.) (Orchestra mai dă o dată semnalul; apoi, la ordinele MAESTRULUI, se aliniază și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ceata se strângea și câinii se vânzoleau a joacă. Cățelele o luau înainte și dulăii după ele, tîrîndu-și limbile prin praf. O apucau spre șina Constanței, unde erau dughenile cu zarzavat. Drumul îl știau. Se lăsa amurgul și se întorceau sacalele primăriei. Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb. Piața mirosea a resturi. Deasupra, plutea o duhoare stătută de ceapă stricată. Negustorii udau salata și pepenii cu căldări mari de apă. Javrele dădeau roata pe la grămezile de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
faptelor. Admit, acuzatul e un spirit mobil, plin de elan și nestatornicie, toți românii care s-au ilustrat în viața publică au fost astfel, ajungând până la bizarerie. C. A. Rosetti mergea cu sanie de os vara și încăleca de-a-ndoaselea pe saca, ceea ce nu l-a împiedicat a deveni unul din marii noștri bărbați. Nimic din toate acestea la împricinatul nostru, poate numai impetuos în vorbire și înflăcărat în idei. Așa este tineretul pe care noi, oamenii mai maturi, din generația părinților
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
munca din cadrul școlii nu prezenta dificultăți de familiarizare pentru elevi și nu era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de foarte bună calitate, captată și distribuită prin cădere, printr-un sistem primitiv și ineficient nu satisfăcea, nici pe departe, nevoile consumului zilnic. O bună parte din apa necesară la bucătărie, spălătorie și alte utilități o căram de la cișmea cu sacaua noi, elevii. Curentul electric, oferit doar câteva ore seara, produs de un grup electrogen propriu, pe care îl porneau prin impuls de mișcare elevii, era nesatisfăcător. Baia corporală se făcea în mare viteză din cauza rezervei mici de apă caldă (uneori
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai mare și deplină dacă toți colegii care mai fac umbră pământului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru ieșeni, grație acelor "cișmele cu havuzuri din piatră cioplită" instalate de Hodocin, el remarca distribuția înțeleaptă a surselor de apă "în toate cvartalurile orașului, spre înlesnire la întâmplări de foc, ca să nu mai fie siliți pompierii a alerga cu sacalele după apă la fântâni și la Bahlui, de multe ori, precum se obișnuia până la domnia Sturdzei, din care pricină se topeau multe case până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlesnire la întâmplări de foc, ca să nu mai fie siliți pompierii a alerga cu sacalele după apă la fântâni și la Bahlui, de multe ori, precum se obișnuia până la domnia Sturdzei, din care pricină se topeau multe case până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a noilor surse de aprovizionare cu apă pentru un oraș-capitală des încercat cu astfel de evenimente. Nu este mai puțin adevărat faptul că sperata trăinicie sau rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fost doar nucleul Marelui Incendiu. Situată la o distanță apreciabilă față de locul catastrofei, unitatea de pompieri din localitate a fost anunțată cu o considerabilă întârziere, prin intermediul „unui băiat călare”. Operațiunile de echipare pentru intervenție - înhămarea cailor, pregătirea trăsurilor și a sacalelor vechi, aflate în folosință din anul 1884 etc. - au întârziat suplimentar operațiunile de stingere a incendiului. La momentul sosirii pompierilor băcăuani în zona incendiată (ora 13,15 P. M.), focul era întins pe o lungime de un kilometru. Aproape jumătate din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
incendiată (ora 13,15 P. M.), focul era întins pe o lungime de un kilometru. Aproape jumătate din casele și unitățile industriale din zona de Nord a orașului erau cuprinse de flăcări. „Intervenția” pompierilor din Bacău - ce aveau în dotare trei sacale și dou) furtunuri - a fost aproape inutilă. Amploarea deosebită a incendiului, precum și rapiditatea cu care acesta se extindea, au determinat pe prefectul Petru G. Polțer să solicite ajutorul omologilor săi din județele aflate în apropierea Bacăului. În sprijinul colegilor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dezvoltării ce impresionează și azi, contrastează flagrant cu starea materială jalnică în care a fost abandonată „unitatea de luptă contra focului”. După cum am precizat mai sus, în momentul izbucnirii incendiului din 16 mai pompierii băcăuani aveau în dotare numai trei sacale, vechi din 1884, și dou) furtunuri. Având în vedere faptul că din inventarul de ustensile lipsea până și scara de incendiu, putem afirma că unitatea de pompieri din Bacău era cea mai prost echipată unitate din toată Moldova. Cu ocazia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din septembrie 1923, reprezentanții Inspectoratului Pompierilor Militari au constatat faptul că bugetul alocat de Primărie pentru „întreținerea pompierilor băcăuani era același ca în urmă cu 40 de ani”. Orașul era lipsit până și de „gurile de apă împotriva focului”, alimentarea sacalelor realizându-se direct din râul Bistrița. Nici după producerea „marelui incendiu” Primăria orașului nu a fost suficient de convinsă de utilitatea investițiilor pentru dotarea pompierilor cu echipament modern. A fost nevoie de emiterea unui ordin al ministrului de Interne, pentru ca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1926 „o motopompă tip <<Magirus>>, cu un motor de 20 C. P. și un debit de 600 litri pe minut”, o scară metalică și patru extinctoare marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui [...]. Își lasă plete lungi, face fel-de-fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgînd în năbădăi pe îsnafi și mahalagii; încalecă de-a-ndărătele pe o saca și se plimbă pe podul Mogoșoaii, escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii, cari îl aclamează strigînd: "Ura! vivat musiu Berlicoco!". Se duce vestea pîn la vodă de isprăvile bandei [...]. Ca să scape tîrgul și marginile de ceata derbedeilor, Vodă începe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-l auzirăm spunând: „Eu când o să ajung vodă o să mut de tot cetatea de scaun la Târgoviște. Și o să aduc apă din Ialomița și din Dâmbovița pe canale ca împăratul Constantin, ca să nu mă mai trezească în zori oltenii cu sacalele: sacagiuu... Auzi, neică Mihai, la ce-i umblă mintea și e doar copil de zece ani.” — Cum adică, tot neamul lor visează să ajungă vodă? — Păi, nu ai văzut cu ce nume i-au botezat, tot nume domnești, Constantin, Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înțelegea că în inima inimii lui arde un chin și o întrebare, și a înțeles ca vorba lui trebuie să-i stingă focul de acolo. Cum spune o vorbă din bătrâni: „o vorbă bună stinge focul, mai curând decât o saca de apă“. ...Nu te lăsa, dragu‟ moșului, doborât de gânduri otrăvite. Acelea‟s ca fumu‟ măi, șî râdi dracu‟ di cini șî li faci... Iar Dumnezău se‟ntristează, că omu‟ nu-și găsăști distulî tărie, într-însul.. Viața asta‟i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pârlit. Din colțul încăperii văd ochii ei fără umbra grijilor, reflectați în oglinda toaletei. Surâde așezată pe scaun, după greaua bătălie care, în sfârșit, o transformă din fată trecută în femeie tânără. Astăzi mă opintesc în căsnicie, ca la o saca, până când năravul fără leac mă turbă. Abur și ceață îmi suie din trup în creier. Atunci galopez pe șoseaua mocirloasă, hurducând sacaua până când rup șleaurile. Încep să zbor, lăsând în urmă lut crăpat de secetă, bălți pestilențiale, munți de gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în sfârșit, o transformă din fată trecută în femeie tânără. Astăzi mă opintesc în căsnicie, ca la o saca, până când năravul fără leac mă turbă. Abur și ceață îmi suie din trup în creier. Atunci galopez pe șoseaua mocirloasă, hurducând sacaua până când rup șleaurile. Încep să zbor, lăsând în urmă lut crăpat de secetă, bălți pestilențiale, munți de gunoi. Între toate acestea, Gloria rămâne un punct de pământ. Iapă cuminte, sau izbită de isterie, atunci când primește armăsar în loc. Iar eu, ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bună parte din an, iar orașul se dezvolta rapid, pe măsură ce bucureștenii descopereau încântătoarea vale a Prahovei. A fi primarul Capitalei, în timpul copilăriei și anilor de formație ai lui Mateiu, era, totuși, un post rezervat elitelor, chiar dacă problemele țineau de gunoi, sacale de apă, inundații, incendii, ordinea la manifestații politice de câte trei sute de participanți. Unui primar energic i se mai spunea și "cneaz"! Ce e drept, postul nu era învăluit în nici o aură de ritual și ceremonie. N-avea mister... Iubitor
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
p. 358. 130 Maciej Kazimierz Sarbiewski, De perfectă poesia, I. 1. Apud Wladyslaw Tatarkiewicz, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997, p. 283. 131 Baltasar Gracián, El criticón [Criticantul]. Apud ibidem. 132 "Al artista, que saca de sí constantemente un mundo en pequeño y lo coloca delante de sí en șu concreción objetiva, se le convierte por primera vez el universo en algo comprensible, como producto de las mișmaș fuerzas que él experimenta en șu interior
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
se vale pară obtener șu resultado, a saber: las palabras." Laocoonte, p. 140. 227 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 228 CJ, § 49, p. 373. Kritik der Urteilskraft, p. 168. 229 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 230 "El poeta saca de la humillación del no ser a lo que en él gime, saca de la nada la nada misma y le dă nombre y rostro." Ibid., pp. 22-23. -----------------------------------------------------------------------4 1 IMMANUEL KANT. POEZIE ȘI CUNOAȘTERE Aspecte introductive 8 Teze de poetica Note
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
140. 227 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 228 CJ, § 49, p. 373. Kritik der Urteilskraft, p. 168. 229 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 230 "El poeta saca de la humillación del no ser a lo que en él gime, saca de la nada la nada misma y le dă nombre y rostro." Ibid., pp. 22-23. -----------------------------------------------------------------------4 1 IMMANUEL KANT. POEZIE ȘI CUNOAȘTERE Aspecte introductive 8 Teze de poetica Note finale Bibliografie
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]