192 matches
-
să se facă din cărămidă, nu din nuiele împletite și cu pământ etc. S-a propus punerea la punct a normelor pentru prevenirea incendiilor; după incendiul devastator de la București din noaptea de 23 martie 1847, la Călărași s-au înființat sacalele pentru apă. În anul 1852 în Călărași, pe timp de noapte, funcționa un număr de 24 de felinare cu scopul iluminării, ceea ce costa Comisia orașului suma de 1260 de lei. În 19 ani, între 1833 și 1852, au fost patru
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial. În 1896 s-a construit calea ferata Dorohoi-Iași. În 1959 orașul este alimentat cu energie electrică furnizată de uzina proprie iar în 1962 apă a fost adusă cu sacalele. Dintre monumentele istorice se remarcă: biserică Sf.Nicolae din 1495, biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită din bârne de stejar pe temelie de piatră în zilele lui Constantin Moruzi Voevod. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Dorohoi
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
în prima rundă de ofițer. El se echipează în training și, cu ajutorul permisului oferit de Gebauer, iese din lagăr pe poartă, pretextând că aleargă pentru a-și menține condiția fizică. În același timp, Tom evadează și el ascunzându-se în sacaua cu rahat a lui Byron, care a fost vărsată într-un râu din apropierea lagărului. După război, Andrei a devenit boxer profesionist, el fiind antrenat de Tom. El a luptat la categoriile semigrea și grea, purtând în ring numele de 1013
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
Pirgu, plănuindu-și căpătuială prin însurătoare, ori supremația față de ceilalți, recurgând la retorica lui 'nveninat frivolă, își construiește alaiurile întoarcerilor acasă, pe măsura perspectivei sale valorice, voit apăsate de batjocură, umilire și ricanare: flașnete, urși, călușari, paparude. Pe targă, pe saca, pe dric. O văduvă, și după șaptezeci și doi de ani de singurătate, continuă să pună pe masă tacâmuri alese, întotdeauna douăsprezece, credincioasă "până la habotnicie" prejudecăților nobiliare în care s-a încăpățânat să se păstreze. Sau la care nu se gândise că
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
localitate: - nume care descriu pozitia, aspectul sau particularitățile locului: Dealul Mare, Măgura Mare, Râpa Morii, Măguricea etc. - denumiri care vin de la diferite întâmplări din viața comunei și a comunității: Gloduri, Valea Hotarului, Izvorul Negru. - denumiri care păstrează amintiri din trecut: Saca (Seaca), Valea Secăturii, Valea Rea. - denumiri derivate de la numele unor persoane: Podul lui Ciuban, Valea Undiului, Valea Pleșii. - denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-un angrenaj social rigid, supus presiunii "totalitare" de "jos" și de "sus", trebuind să fie mereu atent și să manevreze între turbulența histrionică a unui Esinencu ori Saca, de pildă, și năbădăile lui Bodiul, "heracliteanismul" lui Victor Teleucă trecea ușor fie complex psihologic, fie insuficientă călire ideologică sau chiar, boje upasi, naționalism. Căderea din rolul social a însemnat, de fapt, urcarea omului și poetului pe un suport ontologic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
munca din cadrul școlii nu prezenta dificultăți de familiarizare pentru elevi și nu era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de foarte bună calitate, captată și distribuită prin cădere, printr-un sistem primitiv și ineficient nu satisfăcea, nici pe departe, nevoile consumului zilnic. O bună parte din apa necesară la bucătărie, spălătorie și alte utilități o căram de la cișmea cu sacaua noi, elevii. Curentul electric, oferit doar câteva ore seara, produs de un grup electrogen propriu, pe care îl porneau prin impuls de mișcare elevii, era nesatisfăcător. Baia corporală se făcea în mare viteză din cauza rezervei mici de apă caldă (uneori
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai mare și deplină dacă toți colegii care mai fac umbră pământului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
La începutul secolului aprovizionarea cu apă potabilă a orașelor românești încă mai constituia o problemă. Oamenii se aprovizionau direct de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și în spitale se execută instalații interioare de alimentare cu apă potabilă, la început din ceramică. Conductele metalice apar în jur
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
orășenești erau creația Regulamentului Organic, bugetul eforiei Vaslui pe anul 1842 fiind la venituri de 1687 lei, iar pe 1843 de 4585 lei, cu cheltuieli anuale de 1524 lei pentru plata a 2 fanaragii care lucrau cu „lumânările lor", cercuitul sacalelor, cumpărarea a patru fanare din nou și a patru căzi de fier. În 1856 suma veniturilor se ridica la 9314 lei iar a cheltuielilor 8486 lei, „cu un escendent la venituri 825 lei". În anul 1860, în septembrie, cu raportul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asupra cărora s-au plătit dăjdii mai întâi, plata asupra boilor și a cailor intrând în amenzile judecătorești, pentru că în Moldova amenzile aplicate se plăteau atunci în capete de boi, în timp ce în Muntenia se plăteau în capete de cai. „Oaia saca" era numele unei dări, din care se înțelege că oile sterpe sau săci, care nu erau ținute pentru prăsilă, erau tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru ieșeni, grație acelor "cișmele cu havuzuri din piatră cioplită" instalate de Hodocin, el remarca distribuția înțeleaptă a surselor de apă "în toate cvartalurile orașului, spre înlesnire la întâmplări de foc, ca să nu mai fie siliți pompierii a alerga cu sacalele după apă la fântâni și la Bahlui, de multe ori, precum se obișnuia până la domnia Sturdzei, din care pricină se topeau multe case până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlesnire la întâmplări de foc, ca să nu mai fie siliți pompierii a alerga cu sacalele după apă la fântâni și la Bahlui, de multe ori, precum se obișnuia până la domnia Sturdzei, din care pricină se topeau multe case până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a noilor surse de aprovizionare cu apă pentru un oraș-capitală des încercat cu astfel de evenimente. Nu este mai puțin adevărat faptul că sperata trăinicie sau rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adevăratului învățător sau luminii harice (căci și diavolul poate lua chipul îngerului de lumină) s-a gândit să-l pună la o probă și să verifice condiția lui. Aveau un măgăruș pe care ucenicii micii comunități îl înhămau la o saca pentru a aduce apa dintr-o oază din apropiere. Într-o zi Bătrânul îl duse pe ucenic în fața grajdului: Fiule, vezi tu cățelușul acesta? Îl văd, Părinte, răspunse ucenicul. Fiule, vezi și cornițele lui? Le văd, Părinte! Fiule, auzi și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.: Nu, nu! Toți erau deja acolo. S. B.: Erau acolo, dar practic erau cel puțin de un grad cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
bulgari, 855 evrei, 559 armeni, 512 germani, 109 italieni, 51 francezi, 45 englezi și 47 locuitori de alte naționalități 1959. În același an, în orașul Constanța existau 15 pompieri, serviciul de pompieri având 26 de cai, 4 pompe și 13 sacale. Ordinea și liniștea publică în oraș era asigurată de către 56 de sergenți aflați în subordinea unui comandant 1960. Până în anul 1893 spitalul orașului Constanța fucționase într-o clădire închiriată, fiind "lipsit de toate cele necesare"1961, iar în anul 1893
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.: Nu, nu! Toți erau deja acolo. S. B.: Erau acolo, dar practic erau cel puțin de un grad cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
munca din cadrul școlii nu prezenta dificultăți de familiarizare pentru elevi și nu era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai mare și deplină dacă toți colegii care mai fac umbră pământului
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în 1871 Hotel de Englitera (Hôtel d
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]