936 matches
-
Muzeul de Istorie al României. Pulsul ei este posibil să mai bată încă în mica bisericuță, în fiecare copac, floare sau cișmea de la castel și din grădini. Două cruci, una în fața Capelei și alta în spate dispuse în diagonală, fortifică sacralitatea locului. În fața bisericii turiștii îmbrățișează un arbore despre care aflăm că este arborele de hârtie pe care, conform unei credințe bulgărești străvechi, dacă îl îmbrățișezi, îți aduce bogăție. Pe laterala dinspre mare a Capelei în beton este decupată o cruce
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pentru anumite valori și să-ți deschidă poarta către acele lumi care s-ar pierde cu desăvârșire în cotidian și cu care nu ai reuși altfel să creezi nici o legătură. Un astfel de loc, strălucitor și ademenitor prin propria lui sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
ea tremură ca flacăra când o aplaudă pulsul/ în reverență/ râsul ei cristalin îi apleacă sângelui umbra/ totdeauna cerul îi va fi însorit/ ca și în zilele de aleasă chemare (p.154). Descifrând valoarea simbolică a cerului, ca manifestare a sacralității pe care nici o ființă pământească nu o poate atinge, cerul - o corolă a iubirii, ca o manifestare a puterii, în sensul religios al cuvântului este simbolul complex al ordinii sacre din univers iar pentru autor : ”cerul poate deveni timpanul imens
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1467540886.html [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
cred că aș reuși. Și, (îi lăcrimează ochii), cânt pentru mama care mă aude din ceruri. Cânt și pentru cei din cer, cânt și pentru cei de-aici, de pe pământ. Iubesc priceasna mai mult decât muzica populară. Versul inspirat din sacralitate te răscolește și te face să fii mai sensibil, măcar pentru câteva momente dinviață. Îți trebuie o anumită pregătire sufletească, aș adăuga. Cânt pentru mama și pentru toate mamele din lume. Și-acum lăsați-mă să spun câteva versuri dintr-
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rafila_barbos_mesager_al_sp_vasile_bele_1366361108.html [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
vestită, ce-i a Maicii Preacurată, prin vreme e prăznuită de cei ce numele-i poartă. Rude și prieteni cheamă să serbeze împreună, Adormirea Sfintei Mamă, ce la credință îndeamnă. Prin ritualuri păstrate de străbuni pe-a vieții cale, abundă sacralitate și mituri proverbiale. Despre Maică Preacurată, născând Fiul Mântuirii, se spune că-i așezată la dreapta dumnezeirii. Că așteptându-și sfârșitul, în timp ce i-a fost prevestit, a zărit cum venea Fiul, de Sfinți Arhangheli însoțit. Puțin din pat s-a
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439532216.html [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
Vlad Pohilă. I-am întâlnit la malul Mării Negre, în vechea Cetate a Callatisului (tot la un eveniment ce își propunea să-i aducă unii lângă ceilalți pe românii din toate colțurile lumii). De la Vlad am învățat dragostea pentru frumusețea și sacralitatea Limbii Române, aveam să aflu în chiar primele momente că este dedicat trup și suflet limbii române; celălalt, „un șoim cu privirea ageră”, în căutare de cuiburi românești (tocmai apăruse albumul monografic Românii din jurul României în imagini - „carte pentru suflet
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” by http://uzp.org.ro/de-romanismul-si-de-romania-de-dincolo-de-prut-nu-m-am-indoit-niciodata/ [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
venire a lui Iisus Hristos, „țara locuită de pelerini”. Prin el se arată umanității dimensiunea eshatologică a istoriei. Nicăieri în Țara Sfântă geografia spirituală nu se impune cu atâta măreție și grandoare ca în Ierusalim, iar în acest duh de sacralitate și sfințenie îi conferă un caracter central. Istoria Țării Sfinte se confundă și se contopește cu cea a Ierusalimului, dând prilej pelerinilor la o întâlnire personală cu istoricitatea geografică a locurilor străbătute de pașii Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos. Prin
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
dezvoltat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, puterea, instrumental politicii, a conservat, în societățile moderne, trăsăturile sacrului. Acestea apar mai ales prin intermediul „liturghiilor politice”, pe care le observăm chiar și în societățile politice ce proclamă separația puterilor civile și religioase. Sacralitatea puterii politice nu este în mod necesar legată de originea ei divină, nici de formele ei specifice din societățile tradiției. E. Durkheim amintește că trăsătura distinctivă a gândirii religioase, care se află la fundamentul oricărei vieți sociale, constă în principal
UN URCUS AL CUNOASTERII SINELUI de GEORGE FILIP, POET – CANADA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_urcus_al_cunoasterii_sinelui.html [Corola-blog/BlogPost/340767_a_342096]
-
Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, Artemis, București, 1995). Dar, pentru a se putea naște Pruncul-Inorog, DOMNIȚA NEAGRĂ pune condiția ca toate culorile din PĂDUREA FERMECATĂ să fie predate MOȘIEI ÎNTUNERICULUI! Și Părinții-Inorogi, dimpreună cu DOMNIȚA CURCUBEU, sacrifică, pentru sacralitatea hierofanică a Pruncului-Inorog, însăși logica (de bun-simț comun...) a CURCUBEULUI: MOȘIEI ÎNTUNERICULUI va deveni...”colorată”, pe când PĂDUREA FERMECATĂ va deveni, pur și simplu...”albă”! De observat că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
Părinții-Inorogi, dimpreună cu DOMNIȚA CURCUBEU, sacrifică, pentru sacralitatea hierofanică a Pruncului-Inorog, însăși logica (de bun-simț comun...) a CURCUBEULUI: MOȘIEI ÎNTUNERICULUI va deveni...”colorată”, pe când PĂDUREA FERMECATĂ va deveni, pur și simplu...”albă”! De observat că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial, autoarea precizează: “Ființele de dincolo [din PĂDUREA FERMECATĂ ] nu trăiesc, ele doar există”. Ființarea neînsemnând, deci, și acțiune sacră, (auto)regeneratoare. Pruncul-Inorog, devenit copil, află de la CIOCĂNITOARE că singurul leac contra inactivității/parliziei
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1484374343.html [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
avut dragostea, disponibilitatea și generozitatea să ne răspundă Sfinția Sa la câteva întrebări ... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit, Stareț și Exarh, ca orice pelerin care ajunge la Mănăstirea Cozia, aș vrea să știu dacă involuntar de voința noastră nu tulburăm în vreun fel sacralitatea mănăstirilor? - Nu trebuie să vă faceți atâtea griji, toate cu rânduiala lor. Majoritatea celor care ajung la Cozia sunt atrași de această oază de frumusețe și spiritualitate, dar fiecare își are propria trăire, propria chemare. Cu toții trăiesc bucuria de a
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
exprimarea în limba română corectă e mai simplă și confortabilă decât în limba neromână, devastată atât de către cei care nu o cunosc și o mutilează cât și de cei care o cunosc dar o infectează. Dacă scribii Bibliei atenționează în legătură cu sacralitatea cuvântului, „Cuvântul” fiind, de altfel, începutul, despiritualizarea lui nu poate fi decât culpă. De la autorii Sfintelor Scripturi până la vorbitorii pestrițului areal media, cuvântul tinde nu să ajungă ultimul, ci să nu mai fie decât argument al neînfrânării prostiei! De unde nu
ADRIAN URSU. TRECE DE LA NOBLEŢEA UMANĂ LA CUVÂNTUL OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443244412.html [Corola-blog/BlogPost/378216_a_379545]
-
care valorile autentice sunt anulate, iar miturile naționale dezrădăcinate, într-o societate în care kitsch-ul și nonvaloarea primează, în detrimentul culturii și al educației, ne simțim datori să-l redescoperim pe Eminescu - scânteia divină care ne-a înnobilat identitatea națională. Sacralitatea lui Eminescu rezidă în fiecare suflet încolțit de dor, în fiecare crâmpei de stea ce-și scaldă fața în undele lacului albastru. Aflat „pretutindeni și nicăieri”, Din valurile vremii..., suntem cu toții conștienți că Numai poetul ne luminează calea. De aceea
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
aparțin domeniului artelor vizuale. Prefața este semnată de scriitoarea Emilia Țuțuianu Dospinescu, care, încă de la începutul lucrării, desconspiră tema centrală a acesteia, satul românesc, și ține să evidențieze valoarea incomensurabilă a sa și a tradițiilor sale perene: ,,Satul este elementul sacralității românești și ca un ultim avanpost împotriva mondializări se cere păstrat cu tot ceea ce are definitoriu și arhetipal pentru pecetea neamului românesc”( p. 3). Urmează apoi în ordine, poeții, prozatorii, dramaturgii și pictorii. Demn de remarcat este faptul că selecția
ANTOLOGIA DOR DE DOR LA A PATRA EDIŢIE, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/_antologia_dor_de_dor_la_a_pat_al_florin_tene_1361897562.html [Corola-blog/BlogPost/352063_a_353392]
-
de la numele Domnului Iisus Hristos. Profesorul Paula Popoiu predă astfel noii generații această zestre cu icoane, o colectia inestimabilă - memorie a timpului - scoțând la lumină acest patrimoniu, ce include și izvoare iconografice de sorginte bizantină, ofrande și obiecte încărcate de sacralitate. CRĂCIUNUL Taină și miracol - copilăria este mereu însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la schimb de daruri:...”Îngerii se uită-n casă/ Văd
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_romanilor_elisabeta_iosif_1385656373.html [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
printre oamenii de rând / avea un singur gând / Să mai trăiască viața o dată / Îmbrăcat la patru ace și cravată. Ideea renunțării este una esențială și atent surprinsă în versurile poeziei: se renunță la condiția superioară, la bogățiile acesteia, la nemurire. Sacralitatea este înșirată pe cearșaful omenirii, fiind întărită de aluzia biblică a pruncilor uciși de Irod, ca imagine a suferinței eterne. Tenta sublimă a imaginarului este amplificată de imaginea alăptării ca simbol al fertilității, al reîntregirii ființei: M-a sărutat pe
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447747397.html [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
o smerenie vădită în orișicare participant. Vin cu mașinile încărcate, ei care de regulă nu călătoresc în mașină mai mult de doi și atunci destul de rar, cu copilași în cărucioare sau în brațe care culmea, parcă își dau seama de sacralitatea momentului și nu le auzi glăsciorul, de joacă nici nu putea fi vorba, de plâns mai mult câte-un sughiț. În schimb, “biberoanele” se lungesc ca niște gumilastice și se “înroșesc” la efort susținut și interesat! Bătrâni aduși în cărucioare
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
referitoare la chipuri, expresii, atitudini, decizii arbitrare sau capricioase. Fie că ele erau ale călăilor, fie că aparțineau victimelor. Toate cărțile lui Oliver Lustig sunt despre viață, despre miracolul ei, despre demnitatea ei intrinsecă, despre moralitatea ei prezumată și despre sacralitatea ei necesară salvgardării condiției umane. Ajungând la Auschwitz la 18 ani, a ajuns însă să înțeleagă limbajul morții: cu suferințele și umilințele îngrozitoare de dinainte de moartea propriu-zisă. Sunt sute de pagini nu numai în cartea cu titlul explicit, Limbajul morții
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]
-
supererou în brațele rutinei ideologice (Dan Crețu, Pietà). Iată câteva dintre operele propuse: Sorin Ilfoveanu, Florăreasă Florăreasă, lucrare în tempera pe hârtie, din 1983 a pictorului Sorin Ilvoveanu (n. 1946, Câmpulung Muscel) Suntem din nou în lumea cu aură de sacralitate oarecum păgână a artistului, cu personajele ei hieratice și stranii, cu păsările și animalele prinse într-o relație consubstanțială cu umanitatea. Și unele, și altele, devenind elementele unei simbolistici personale. Un univers personal, populat de personaje mitice, de păuni, de
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
înrudiri simbolice și metaforice între Edenul biblic și paradisul terestru nipon (descris de Șei Shōnagon) devin izbitoare și ele se cuvin a fi semnalate. Autoarea decretează perfecțiunea paradisiacă prin intermediul grădinii; aceasta este marcată de grație supremă, estetică desăvârșită, conținând o sacralitate internalizată. Luxurianta nipona (și teatralitatea ei) constă în variatele maniere de a combina spectaculos și delicat, în același timp, florile și arborii. Dacă Paradisul biblic este veșnic verde și înflorit (niciodată fanat), iar Părinții Bisericii îl descriu și analizează că
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
mai aplicată, conține rețete pentru diferite probleme intime, iar partea a doua descrie tipurile de iubire. Cartea este o pledoarie pentru întoarcerea la iubire. Conține și multe elemente de educație. M-am gândit că trebuie să ne întoarcem puțin la sacralitatea în acest domeniu", ne-a spus Maria Timuc. În rândurile de mai jos vă prezentăm un scurt fragment din cartea semnată de Maria Timuc și Ovidiu Bojor: Tăierea legăturilor toxice prin iertare Cuplurile și noi, cu toții, ar trebui să facem
Nouă perspectivă asupra iubirii. Practici despre care nu știați by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105956_a_107248]
-
Dumnezeul meu!”, „Nu, domnule, nu am bani!”, „Am bătut la ușa ta!”, „Fiecare din noi avem Golgota noastră” stau mărturie, în acest sens. Necredința pe care autorul o întâlnește la tot pasul, răutatea oamenilor, degenerarea ființei umane prin îndepărtarea de sacralitate, îl constrâng pe poet, în aparență, să nu mai respecte nici el legile sfinte, vizibil înlocuite, în viața de zi cu zi, cu acelea ale junglei. Indivizii care trăiesc din nelegiuiri sunt văzuți bine și dețin poziții cheie în societate
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1486097268.html [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
cunoscută reprezentare a Cinei cea de Taină este cea realizată de Leonardo Da Vinci, însă această reprezentare nu este corectă din punct de vedere istoric, conform lui Urciuoli. "Pictura lui Leonardo își are originile în secole de coduri iconografice. Reprezentând sacralitatea euharistiei, Cina cea de Taină are un puternic substrat simbolic care nu ajută la reconstituirea istorică a momentului", a mai comentat Urciuoli. Adunând date istorice și indicii din opere de artă paleocreștine, așa cum sunt picturile murale din catacombe datând din
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
se oferă tuturor celor osteniți, capabil, de aceea, să frângă „grumazul lung al setei”. Din alegoria metaforelor se desprinde clar sensul: poetul își oferă creația tuturor celor însetați de puritate, de absolut, tuturor celor capabili să înțeleagă, să îngenuncheze în fața sacralității creației. În „Poetul și floarea”, ideea voltaireană referitoare la îndemnul ca fiecare să-și îngrijească grădina, apare în simbolul relației dintre uman și vegetal, liantul fiind fragilitatea, efemeritatea. Nostalgia creatorului se insinuează „când steaua nordului/ îți apare noapte de noapte
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/ana_dobre_1469078248.html [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
obscenității și rușinii de a dezvălui pielea secretă, semn că mitul ascunderii face parte din strategia abilă și voluntară a cuceririi Celuilalt. La fel și tatuajul care, în locuri intime și doar în dragoste arătate, conferă pielii nevăzute ceva din sacralitatea originară a goliciunii edenice. Să abordăm acum problema machiajului și a măștii. Freud spunea că omul are două fețe: una individuală și o alta construită social. Jung, mergea mai departe, aducând în vocabularul de bază al psihanalizei, termenul latinesc „persona
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]