209 matches
-
ziua de Crăciun, din același an 1886, face o nouă și mare descoperire, care și ea îi va marca întrega viață: religia catolică: „Eram și eu în picioare, în mulțime, lângă al doilea pilon, la intrarea în cor, în dreapta dinspre sacristie. Și atunci s-a produs evenimentul care domină toată viața mea. Într-o clipă, inima mea fu atinsă și crezui. Crezui cu o asemenea forță de adeziune, cu o asemenenea înălțare a întregii mele ființe, cu o convingere și o
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
în biserică se află pe latura de sud și a fost împodobită cu o cornișă cu denticuli și cu baghete încrucișate pe colțuri. Toate aceste elemente sunt specifice Renașterii și stilului goticului târziu. De latura nordică a fost alipită o sacristie ce este inclusă în navă prin demolarea peretelui despărțitor. Sacristia avea o boltă în cruce pe ogive cu nervuri. Dubla incintă ce include drumul de strajă al curtinelor exterioare, prezintă o formă dreptunghiulară ce este o caracteristică a fortificaților ridicate
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
fost împodobită cu o cornișă cu denticuli și cu baghete încrucișate pe colțuri. Toate aceste elemente sunt specifice Renașterii și stilului goticului târziu. De latura nordică a fost alipită o sacristie ce este inclusă în navă prin demolarea peretelui despărțitor. Sacristia avea o boltă în cruce pe ogive cu nervuri. Dubla incintă ce include drumul de strajă al curtinelor exterioare, prezintă o formă dreptunghiulară ce este o caracteristică a fortificaților ridicate în secolul al XVI-lea. Cele nouă turnuri au fost
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
Ea a înlocuit o lucrare anterioară, care a fost considerată inadecvată. Al treilea altar conține o pictură a "Răstignirii" de Tintoretto (1518-1584). Aceasta a fost, probabil, pictată pe la 1560 și este cea mai veche pictură din biserică (cu excepția celor din sacristie). Ea a fost adusă în noua biserică de la Biserica Vizitării. Se afla într-o stare proastă și dominicanii au dispus restaurarea ei de către Piazzetta în 1743. Există o reproducere în Web Gallery of Art [14] în Tintoretto/Paintings of Religious
I Gesuati () [Corola-website/Science/333513_a_334842]
-
cinstea Sf.Ladislau, în stil gotic timpuriu. În conscrierea dijmei papale din 1332-1337, Turda Nouă figură că parohie romano-catolică cu biserică. Cu ocazia lucrărilor de restaurare a bisericii din 1504, stilul gotic timpuriu a fost modificat (la sanctuar și la sacristie) în stil gotic târziu, care se păstrează și astăzi. Consolele de azi sunt în stil Empire, iar clopotnița în stil baroc. Pe contrafortul de sud al corului stă inscripția 1504 (cu cifre gotice), anul finisării noii biserici. Biserică a fost
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
Biserică a fost ridicată de aceași echipa de constructori, care a lucrat și la Biserică Romano-Catolică din Turda Veche. Edificiul se prezintă că o biserică de tip sală (lungime 28 m, lățime 8 m, înălțime 11 m), cu altar poligonal, sacristie (pe latura de nord), un pridvor în fațadă de sud și un turn-clopotniță în cea de vest. Fațadele de nord și de sud, precum și corul, sunt sprijinite de contraforturi masive. Fațadele navei și ale corului sunt lipsite de elemente decorative
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
corului este construită o boltă-n cruce cu absidă pentagonală, bolta fiind lucrată rudimentar în rețea. Toate aceste caracteristici tind să antedateze nava și corul față de restul edificiului. În frenezia lor pentru siguranță, locuitorii Iacobeniului au ridicat turn și peste sacristie, acesta având cinci etaje, cu drum de strajă placat cu scânduri. Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
rudimentar în rețea. Toate aceste caracteristici tind să antedateze nava și corul față de restul edificiului. În frenezia lor pentru siguranță, locuitorii Iacobeniului au ridicat turn și peste sacristie, acesta având cinci etaje, cu drum de strajă placat cu scânduri. Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al doilea, interiorul său fiind construit în întregime din lemn. Pe peretele nordic au
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
de Parohia "Sf. Dumitru", și în cele din urmă biserică misionară dependentă de Mitropolia din Iași (1951-1956). Începând din anul 1957 ea a devenit biserică parohială. În 1957 au fost efectuate o serie de restaurări, cu această ocazie fiind demolată sacristia construită de catolici. Lucrările de restaurare și conservare din anii 1982-1989 au avut ca scop readucerea bisericii la forma inițială, fiind demolat un fronton în stil baroc amplasat pe acoperișul bisericii, deasupra intrării. Lipsită de pictură până atunci, biserica a
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
pe fragmente ale zidului cetății medievale clujene (pe strada Republicii; Bastionul Croitorilor), pe clădirea Primăriei din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina și în Biserica Sf. Mihail în partea stânga inferioară a portalului sacristiei, aflat pe latura nordică a corului. Stema tradițională sau elemente ale ei au fost preluate de-a lungul timpului și de alte instituții clujene: Începând cu anul 1999 primăria municipiului folosește o nouă stemă în actele oficiale. Aceasta a fost
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
de epidemiile de holeră și de ciumă. Au urmat patru alte epidemii în 1706 și1755. În 16 septembrie 1599 biserica fortificată a fost cucerită și prădată de Mihai Viteazul. Cu această ocazie, preotul Heintzius a fost torturat și spânzurat în sacristie. În 1658 a avut loc prima invadare a localității de către tătarii care au asediat în Sibiul. Satul a fost din nou incendiat. În 1690 se ține în biserica fortificată o adunare a Dietei Transilvaniei, ocazie cu care nobilul Emerich Tököly
Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/300159_a_301488]
-
sub codul LMI: . Biserica Reformată-Calvină (inițial romano-catolică, cu hramul „Sf. Petru”) a fost construită după anul 1241 de către episcopul Petrus, în stil romanic. Din construcția romanică originală s-au mai păstrat numai portalurile de sud și de vest, precum și portalul sacristiei. Decorațiunile interioare din lemn sunt opera lui János Asztalos din Gilău (1699). Cele 120 casete din lemn de pe tavan și de pe amvon au fost realizate de maestrul sas clujean Lorenz Umling cel Bătrân (1765-1767). Clopotnița de lemn este din 1760
Biserica reformată din Viștea () [Corola-website/Science/323239_a_324568]
-
cristelniță. Misionarul sus-amintit menționează că biserica avea în proprietate o casă cu pivniță și cinci vii. În afară de aceasta, se mai afla în afara orașului o altă biserică de zid, închinată sfântului Petru; aceasta fusese ruinată din vechime și se slujea în sacristie. Comunitatea catolică din Baia era formată la acea dată din 44 de case cu 215 credincioși și era păstorită de preotul Gheorghe Gross. Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), a vizitat și el
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
26 august 1671 la un chestionar al Congregației De Propaganda Fide, intitulat "Despre misiunea din Moldova" că ""la Baia, biserica principală care este în mijlocul orașului, este de piatră, alta de cărămidă a fost arsă de tătari și a rămas doar sacristia care e de piatră și s-a făcut o capelă și se slujește a doua zi de Paște, la Sf. Marcu și de rogațiuni"". Comunitatea catolică din Baia s-a redus tot mai mult, iar misionarul Giovanni Ausilia scria într-
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
și mai ieftină. A fost o idee revoluționară: o sală gigantică cu un tavan casetat, în al cărei interior puteau fi amenajate mai târziu mai multe altare. Biserica urma să aibă un turn clopotniță extrem de larg plasat între navă și sacristie. Înălțimea turnului corespundea lungimii navei. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă la 28 octombrie 1928, cu ocazia celei de a 10-a aniversări a înființării Republicii. Plečnik a proiectat o sală vastă, care părea că arată ca o
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
anul 1939. La începutul anilor 1940, Otto Rothmayer a proiectat și a adăugat altarele laterale ale prezbiteriului, dedicate Sf. Anton și Sf. Teresa, folosind unele elemente din proiectul lui Plečnik. Realizarea ornamentațiilor de pe fațadă și mobilarea interioară a navei și sacristiei au fost începute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar lucrările nu au fost niciodată finalizate în totalitate. Planurile lui Plečnik ce prevedeau o reamenajare a spațiului Pieței George de Poděbrady au rămas neterminate, iar anumite elemente ale bisericii
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
Sixtine din Palatul Vatican, proiect gigantic la care Michelangelo va lucra timp de patru ani. În anii următori Michelangelo s-a dedicat realizării decorațiilor pentru fațada bisericii "San Lorenzo" din Florența, rămase însă în stare de proiect, și construirii unei sacristii cu mormântul ducelui Lorenzo de Urbino. Cunoscut deja sub numele de "Il Divino", începe în anul 1521 lucrările la cavoul familiei de Medici. Între timp Florența devine din nou republică, însă va fi curând asediată de detașamentele papale și imperiale
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția ""O rex glorie Jesu Christi veni cum pace"". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. Sacristia, transeptul și rezalitul au fost ridicate în anul 1429. Renumit pentru lucrările sale din Valea Târnavei, Andrei Pietrarul a refăcut bolta la sfârșitul secolului al XV-lea. Tot în aceeași perioadă a mai fost ridicat un etaj de apărare al
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
a fost realizat printr-o scară spiralată. Clopotnița a fost restructurată prin adăugarea a încă două caturi din cărămidă, deasupra lor fiind construit nivelul de apărare din lemn care a dispărut probabil în incendiul din 1658. Decorul portalului de pe ușa sacristiei este atribuit aceluiași Andreas Lapicida. Cea mai frumoasă lucrare din biserică este un fleuron aflat deasupra stranelor. În interiorul bisericii mai există încă strane din lemn datate din anul 1516 care sunt împodobite cu ornamente în relief precum și intarsii similare cu
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
însă, la aceste planuri după ce Papa Urban al VIII-lea și nepotul său, Cardinalul Francesco Barberini, au protestat. El a fost îngropat într-o mică încăpere de lângă capela ucenicilor la capătul unui coridor de la transeptul de sud al basilicii la sacristie. El a fost reînhumat în basilică în 1737 după ce s-a construit acolo un monument în memoria sa. Interdicția Inchiziției asupra retipăririi lucrărilor lui Galileo a fost ridicată în 1718 când s-a acordat permisiunea de a publica o ediție
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
prin etajul al doilea al turnului. Ulterior a fost construit, deasupra, încă un cat defensiv scos în consolă. După anul 1500 corul a fost fortificat și întărit cu trei niveluri din piatra ce erau susținute de către contraforturi în retragere. Deasupra sacristiei au fost adăugate două etaje de apărare. Curtina a fost ridicată în apropierea anului 1500, ea are o formă ovală cu o înățime de circa 8 metri. Are drum de strajă care se sprijină pe arcade și este acoperită de
Biserica fortificată din Șeica Mică () [Corola-website/Science/326888_a_328217]
-
o pălărie încununată cu frunze de laur, în rest este complet gol, ceea ce nu se mai văzuse de la maeștrii antichității greco-romane. Tot din această perioadă datează "Ușa Apostolilor", realizată în bronz de-o parte și de alta a altarului vechii sacristii a bisericii "Sân Lorenzo". "Cantoria" - balconul cântareților din Domul din Florența, realizat între anii 1433-1438 - este ilustrata cu un șir de amorași dansând, care vor devenii foarte populari în arta Renașterii. Scenele în relief sunt încadrate de decorații bogate, care
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
din Sibiu, pe două rute: La Richiș există o foarte interesanta basilica gotica veche de peste 500 de ani. Inițial actuala biserică a fost o mănăstire cisterciana transformată în 1400 în biserică catolică. Monumentul este compus dintr-un cor poligonal, cu sacristie în nord și un altar pe latura din sud, în partea de vest ridicîndu-se corpul bazilical, compus din trei nave, despărțite de stîlpi masivi octogonali. Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserică are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
scenă răstignirii. Este construit la 1775 de un artist sighișorean, Johann Folbarth. Deasupra lui suntem supravegheați de un înalt prelat ce ține în mînă două cruci și ne scrutează cu o privire severă. În stînga se află frumoasă ușa a sacristiei, sculptata în lemn și ogiva în care este încorporată. Această pare a fi sora cu ușa scristiei din Biertan, pe ea apare anul 1516 și are ea un complex mecanism de închidere. În vîrful ogivei există o floare sculptata în
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș, el fiind o rezultantă directă a operelor goticului popular transilvănean. Peste altar poate fi observat blazonul familiei Apafi de pe cheia de boltă, blazon înconjurat de inscripția "GENTILE SCUTUM APPAE". Spre nord se vede intrarea către sacristie prin intermediul unui arc frânt, după care urmează intrarea spre turnul de scară al cărui acces este dus prin exterior către podul corului. Sub sacristie se află mormântul prințului Mihai Apafi al II-lea, a cărei criptă este opera sculptorului transilvănean
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]