169 matches
-
flaxului (fascia de acoperire) rămas pe mușchi. Prezintă extremitățile drepte și este bine fasonat, fără tăieturi in masa musculară, franjuri sau resturi de oase; 10. pulpa cu os - musculatură și suportul osos din regiunea bazinului (ilium, ischium și pubis), oasele sacrum, două vertebre codale, femurul și rotula. Este delimitata anterior de ultimă vertebra lombara (exclusiv), la linia de separare de fleica, iar posterior de articulația femurotibiorotuliana (ce separă pulpa de rasolul din spate). Se prezintă cu sau fără slănina, șoriciul de
NORMA din 19 noiembrie 2002 cu privire la comercializarea carnii de porc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
metacarpiene (5 oase) și falange. Membrele inferioare se leagă de coloană vertebrală prin centura pelviana formată din cele două oase coxale care se articulează între ele anterior pe linia mediana, la nivelul simfizei pubiene, iar posterior se articulează cu osul sacrum, formând scheletul bazinului (pelvisul), care la femei este mai larg și mai scund. Scheletul membrului inferior este format din scheletul coapsei, scheletul gambei și scheletul piciorului. Scheletul coapsei este reprezentat prin femur ,iar la genunchi se află un os mic
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
imperiale moniste despre putere, pe care o stabilește în 337 împăratul Constantin și conform căreia autoritatea religioasă a patriarhilor se subordonează autorității politice a unui împărat devenit astfel omnipotent. Confirmat și de către Justinian în 532, acest ordin imperial subordonează Jus sacrum dreptul Bisericii lui Jus publicum dreptul statului, redu-cînd poziția patriarhului Constantinopolului la rangul de ca-pelan al împăratului. Însăși teologia este astfel supusă rațiunilor statului. Dincolo de acestea, puterea bizantină este patrimonială în sensul că-și subordonează aparatul administrativ și militar, resursele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
descrie corpul osului, lateral sunt coarnele mari și cele mici ale osului. La nivelul osului hiod se inseră mușchii supra- și infrahioidieni. SCHELETUL TRUNCHIULUI Scheletul trunchiului este format din: - coloana vertebrală - stern - coaste - bazin format la rândul său din osul sacrum și oasele coxale. COLOANA VERTEBRALĂ Coloana vertebrală este o tijă osoasă situată în partea dorsală și mediană a trunchiului; este formată dintr-o serie de elemente discoidale suprapuse denumite vertebre. Coloana vertebrală îndeplinește trei roluri majore: 1. de protecția măduvei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre ce formează regiunile: 1. cervicală: conține 7 vertebre; 2. toracală: formată din 12 vertebre; 3. lombară: alcătuită din 5 vertebre; 4. sacrată: unde se descriu 5 vertebre sudate între ele ce alcătuiesc osul sacrum; 5. coccigiană, formată din 3-4 vertebre care se sudează și formează coccisul. VERTEBRELE ADEVĂRATE Vertebrele din regiunea cervicală, dorsală și lombară sunt oase mobile, independente de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare. Caracterele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
spinali ies din canalul medular. Între arcul vertebral, pediculii vertebrali și corpul vertebrei se formează un orificiu vertebral. Prin suprapunerea orificiilor vertebrale de la toate vertebrele coloanei rezultă canalul medular în care este adăpostită măduva spinării. Caracterele particulare ale vertebrelor OSUL SACRUM Sacrum este un os median, situat posterior, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. În poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ies din canalul medular. Între arcul vertebral, pediculii vertebrali și corpul vertebrei se formează un orificiu vertebral. Prin suprapunerea orificiilor vertebrale de la toate vertebrele coloanei rezultă canalul medular în care este adăpostită măduva spinării. Caracterele particulare ale vertebrelor OSUL SACRUM Sacrum este un os median, situat posterior, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. În poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică: reprezintă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
o suprafață auriculară anterior și superior prin care se realizează articularea cu osul coxal - gropița ciuruită posterioară pentru vasele sanguine - tuberozitatea sacrală, rugoasă pentru inserția ligamentelor sacro-iliace posterioare - șanțul preauricular, anterior în care se vor insera ligamentele sacro-iliace anterioare. Baza sacrumului prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se află corpul vertebrei sacrate cu axul orientat transversal; - median: aripioarele sacrumului sub formă triunghiulară; - posterior: se distinge orificiul superior al canalului sacrat și extremitatea superioară a crestei sacrate; - apofizele articulare superioare sunt sub
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vasele sanguine - tuberozitatea sacrală, rugoasă pentru inserția ligamentelor sacro-iliace posterioare - șanțul preauricular, anterior în care se vor insera ligamentele sacro-iliace anterioare. Baza sacrumului prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se află corpul vertebrei sacrate cu axul orientat transversal; - median: aripioarele sacrumului sub formă triunghiulară; - posterior: se distinge orificiul superior al canalului sacrat și extremitatea superioară a crestei sacrate; - apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului este format : - în partea anterioară de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu axul orientat transversal; - median: aripioarele sacrumului sub formă triunghiulară; - posterior: se distinge orificiul superior al canalului sacrat și extremitatea superioară a crestei sacrate; - apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; - în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. OSUL COCCIS Coccisul este un os median, nepereche, simetric, situat dedesubtul osului sacrum; la om este un os rudimentar. Osul are forma unui triunghi cu baza în sus, vârful în jos, prezentând două fețe și două margini. Atât la nivelul feței anterioare, care este concavă, cât și la nivelul celei posterioare, convexe, se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
celei posterioare, convexe, se disting o serie de linii transversale care reprezintă locul de sudură a celor patru sau cinci vertebre care formează coccisul. Baza coccisului prezintă pe linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. Înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânga liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului, precum și două prelungiri laterale - unghiurile laterale ale coccisului. TORACELE OSOS Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, grilajul costal
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
următoarele elemente anatomic, prezentate de sus în jos: * tuberozitatea iliacă suprafață patrulateră neregulată pe care se inseră ligamentele sacro-coxale; * suprafață auriculară în formă de pavilion de ureche, care se articulează cu o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; * suprafață plană patrulateră pe care se inseră mușchiul obturator intern; * suprafață plană patrulateră orientată intern și puțin în jos care împreună cu cea precedentă formează o creastă ce participă la formarea strâmtorii mijlocii a bazinului; * gaura obturatorie care este acoperită de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
iliacă postero-superioară. Unghiul postero-inferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică, pe care se inseră mușchii: ischio-cavernoși, transversul perineului, marele adductor, gemenul inferior, pătratul crural, bicepsul crural, semitendinosul și semimembranosul. BAZINUL ÎN GENERAL Bazinul este porțiunea circumscrisă de cele două oase coxale, sacrum și coccis care împreună protejează organele pelvine, realizează, în același timp, susținerea segmentelor superioare, precum și transmiterea greutății membrelor inferioare. Planul circumferinței superioare este oblic, înainte și în jos și este format din: articulația lombo-sacrată, marginile posterioare ale aripioarelor sacrate, creasta
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară): simfiza pubiană, corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și gaura obturatoare. Înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Regiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Regiunile laterale sunt formate din: gropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața endopelvină este împărțită, de către strâmtoarea superioară a bazinului, într-o regiune
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
la eminența ilio-pectinee, de 12 cm. Dezvoltarea bazinului are loc mai târziu decât celelalte piese osoase. La nou-născut se remarcă: - cele trei oase care formează osul coxal nu sunt sudate între ele; - absența concavității sacrate și poziția lor verticală; - baza sacrumului este înaltă; - nu există promontoriu; - vertebrele sacrate nu sunt sudate; - aripile iliace sunt verticalizate; - ischioanele sunt apropiate de linia mediană. FEMURUL Femurul este un os lung, pereche care formează singur scheletul coapsei. În poziția anatomică este orientat oblic, de sus
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
dispusă în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi acoperă sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: * la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; * pe creasta sacrată mediană și pe fața posterioară a sacrumului; * pe creasta iliacă și pe fascia toraco-lombară. Inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: 4. coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul ilio-costal; 5. coloana mijlocie: leagă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cealaltă a coloanei vertebrale descrise ca fiind: 1. mușchiul semispinal (toracic, cervical și al capului) este cel mai superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre; 2. mușchii multifizi au aceeași direcție ca și precedenții; acoperă șanțurile vertebrale de la nivelul sacrumului și până la nivelul axisului; 3. mușchii rotatori sunt situați în planul cel mai profund; ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră. Planul muscular V: Este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
capului, întoarce fața de aceeași parte cu mușchiul care a realizat contracția oblic superior al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, rotește capul și duce fața de partea care a intrat în contracție) mușchii sacro-coccigieni: se dispun de la osul sacrum la coccis. MUȘCHII TORACELUI Mușchii peretelui antero-lateral al toracelui sunt reprezentați de: mușchii intrinseci, proprii ai peretelui toracic și de mușchii extrinseci prin care membrul superior este legat la torace. Mușchii proprii ai toracelui sunt dispuși la nivelul coastelor. MUȘCHII
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MUȘCHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, * porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, * tuberozitatea gluteală a femurului, * fascia lata. Cel mai superficial si mai voluminos mușchi al regiunii fesiere prin nervul gluteu inferior din plexul sacrat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic extensor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
bazin, 2. abductor al coapsei, 3. fixează genunchiul aflat în extensie, 4. continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. MUȘCHIUL PIRIFORM Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Pe marele trohanter femural. Cu musculatura profundă a bazinului. Plexul sacral Acțiunea: 1. rotator în afară al coapsei, 2. abductor al coapsei, 3. extensor al coapsei pe bazin. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ad?, ca ?i �n interior, volumetria, materialele, str?pungerile ?i ornamentele compun figuri noi, derivate din arhitectura tradi?ional? ?i din lumea vegetal? sau animal?. �n 1897, �ntemeierea cercului Secession la ini?iativa pictorului G. Klimt ?i publicarea revistei �Ver Sacrum� (1898) fac din Viena al treilea pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ca analizatori senzitivi, cât și ca aparate de prehensiune; b) verticalizarea coloanei vertebrale, care atrage modificarea numărului de vertebre mobile (la om sunt 24: 7 cervicale, 12 toracale sau dorsale, 5 lombare), precum și apariția unor elemente de susținere solide (osul sacrum rezultat prin sudarea celor 5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre ce formează mai multe regiuni: - cervicală: ce prezintă 7 vertebre; -toracală: formată din 12 vertebre; - lombară: alcătuită din 5 vertebre; - sacrată: unde se descriu 5 vertebre sudate între ele și care formează osul sacrum; -coccigiană, formată din 3-4 vertebre care se sudează și formează coccisul. VERTEBRELE ADEVĂRATE Vertebrele din regiunea cervicală, dorsală și lombară sunt oase mobile, independente de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare (2, 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață articulară costală superioară 6. Corpul vertebral 7. Suprafața articulară costală inferioară 8. Incizură vertebrală inferioară 9. Proces articular inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]