KorAP: Find »[drukola/base=sadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

229 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574

a lichida unele obstacole din calea lui. L-a însărcinat cu Castelul Nagoya pe unchiul său, Nobumitsu, însă acesta a căzut curând victimă unui asasin. — Du-te tu, Sado, Ești singurul care poate guverna Castelul Nagoya în locul meu. Când Hayashi Sado a primit numirea, unii dintre servitorii lui Nobunaga au oftat: — Tot prost e, la urma urmei. Tocmai când îți zici că a arătat o scânteie de talent, îl apucă și face o neghiobie, ca încrederea pe care i-o acordă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
prost e, la urma urmei. Tocmai când îți zici că a arătat o scânteie de talent, îl apucă și face o neghiobie, ca încrederea pe care i-o acordă lui Hayashi! Aveau motive întemeiate de a-l suspecta pe Hayashi Sado. Pe vremea când tatăl lui Nobunaga trăia, nu existase vasal mai credincios. Iar din acest motiv, Nobuhide îi numise pe el și pe Hirate Nakatsukasa tutori ai fiului său după moartea lui. Dar, întrucât Nobunaga se arătase răsfățat și imposibil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
pentru stăpânul său. Se întreba cum avea să rezolve acesta problema. Se părea că singurii cu mutre încântate de la Kiyosu erau Nobunaga și unul dintre tinerii săi purtători de sandale. Un grup dintre vasalii superiori ai lui Nobunaga, inclusiv Hayashi Sado, fratele său mai mic Mimasaka și Shibata Katsuie, continuau să-l considere pe stăpânul lor un nătărău fără speranță. — Recunosc că felul cum s-a purtat Seniorul Nobunaga la acea primă întâlnire cu socrul său a fost diferit de obișnuitul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
are leac”. Și nu există nici o scuză pentru conduita lui din continuare, oricum ai lua-o. Shibata Katsuie și ceilalți se convinseseră că nu era nici o speranță de viitor, iar opiniile lor au ajuns curând la cunoștința tuturor. Când Hayashi Sado a devenit guvernator al Castelului Nagoya, a început să fie vizitat adesea de Shibata Katsuie, iar castelul s-a transformat în leagănul unui complot trădător. — E plăcută ploaia, nu-i așa? — Da, găsesc că sporește farmecul ceaiului. Sado și Katsuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
Când Hayashi Sado a devenit guvernator al Castelului Nagoya, a început să fie vizitat adesea de Shibata Katsuie, iar castelul s-a transformat în leagănul unui complot trădător. — E plăcută ploaia, nu-i așa? — Da, găsesc că sporește farmecul ceaiului. Sado și Katsuie stăteau așezați față în față într-o mică ceainărie, la adăpostul unui pâlc de copaci, în curtea castelului. Anotimpul ploios trecuse, dar din cerul înnorat continua să plouă, iar prunele verzi cădeau la pământ. — Probabil că mâine se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
o mică ceainărie, la adăpostul unui pâlc de copaci, în curtea castelului. Anotimpul ploios trecuse, dar din cerul înnorat continua să plouă, iar prunele verzi cădeau la pământ. — Probabil că mâine se va însenina, spuse de unul singur fratele lui Sado, Mimasaka, stând adăpostit sub ramurile prunilor. Ieșise să aprindă lampionul din grădină. După aceea, mai zăbovise un timp, privind în jur. În sfârșit, reîntors la ceainărie, spuse cu glas scăzut: — Nimic neobișnuit de raportat. Nu e nimeni prin preajmă, așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
planurile noastre. Acum, decizia îți aparține. — Ce-a spus mama lui? — E de aceeași părere și n-a avut nici o obiecție. Îl preferă pe Nobuyuki în locul lui Nobunaga, orice-ar fi. — Bun. Și Nobuyuki? — El a spus că dacă Hayashi Sado și Shibata Katsuie s-ar ridica împotriva lui Nobunaga, firește că li s-ar alătura, pentru binele clanului. — I-ai convins, cred. Mă rog, mama lui e implicată, iar Nobuyuki are o voință slabă. Dacă nu-i îndemnam eu, n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
nimeni nu știa ce se putea întâmpla. Nici c-ar fi putut exista o inițiativă mai periculoasă, iar Ganmaku și Tokichiro se temeau ca stăpânul lor să nu pățească ceva. Dar cel mai surprinși de această vizită neașteptată fură Hayashi Sado, guvernatorul Castelului Nagoya, și fratele lui mai mic. Un slujitor intră în camera din fort, cuprins de panică: — Stăpâne! Stăpâne! Vino repede! A sosit Seniorul Nobunaga! — Cum? Ce tot îndrugi? Neîncrezându-se în propriile-i urechi, Hayashi Sado nu schiță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
fură Hayashi Sado, guvernatorul Castelului Nagoya, și fratele lui mai mic. Un slujitor intră în camera din fort, cuprins de panică: — Stăpâne! Stăpâne! Vino repede! A sosit Seniorul Nobunaga! — Cum? Ce tot îndrugi? Neîncrezându-se în propriile-i urechi, Hayashi Sado nu schiță nici o mișcare de a se ridica. Pur și simplu nu era cu putință. — A venit cu doar patru sau cinci însoțitori. Au intrat deodată pe poarta principală. Râdea cu ei în hohote, de nu știu ce. — Nu mă minți? Jur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
și simplu nu era cu putință. — A venit cu doar patru sau cinci însoțitori. Au intrat deodată pe poarta principală. Râdea cu ei în hohote, de nu știu ce. — Nu mă minți? Jur că spun adevărul! — Seniorul Nobunaga, aici? Ce însemnează asta? Sado își pierdea capul fără rost. Roșeața îi fugi din obraji. — Mimasaka, ce crezi că dorește? — Orice-ar fi, hai mai bine să-l întâmpinăm. Da. Să ne grăbim! În timp ce alergau pe coridorul principal, auziră deja sunetul pașilor viguroși ai lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
Orice-ar fi, hai mai bine să-l întâmpinăm. Da. Să ne grăbim! În timp ce alergau pe coridorul principal, auziră deja sunetul pașilor viguroși ai lui Nobunaga răsunând de la intrare. Frații se dădură la o parte, aruncându-se pe podea. — A! Sado și Mimasaka. Sunteți bine amândoi? Mă gândeam să mă duc până la Moriyama, dar m-am hotărât să trec mai întâi pe la Nagoya, la un ceai. Toate plecăciunile și temenelele astea sunt mult prea serioase. Dați-le încolo de formalisme. Repede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
să treacă peste buimăceala servitoarelor și a vasalilor, după care își lăsară stăpânul singur. — E ora prânzului. Pesemne-i e foame de pe drum. Probabil va cere curând masa. Duceți-vă la bucătărie și puneți să pregătească ceva de mâncare. În timp ce Sado dădea dispoziții, Mimasaka îl trase de mânecă, șoptindu-i: — Te cheamă Katsuie. Hayashi dădu din cap și răspunse încet: — Vin imediat. Ia-o tu înainte. Shibata Katsuie sosise la Castelul Nagoya în cursul aceleiași zile. Se pregătea să plece, după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
o întâlnire de taină, dar confuzia pricinuită de sosirea neprevăzută a lui Nobunaga îl punea într-o situație dificilă. Blocat pe loc, se târâse, tremurând, într-o cameră secretă. Cei doi îl găsiră acolo și oftară ușurați. — Neșteptată vizită! comentă Sado. Ce surpriză! — Tipic pentru el, replică Mimasaka. Îți vine să-nnebunești, încercând să-i ghicești regulile. Nu știi niciodată ce-o să facă în clipa următoare! Nimic nu e mai rău decât capriciile unui nebun! Aruncând o privire spre camera unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
în clipa următoare! Nimic nu e mai rău decât capriciile unui nebun! Aruncând o privire spre camera unde se afla Nobunaga, Shibata Katsuie spuse: — Probabil de-asta i-a venit de hac vulpoiului ăluia bătrân de Saito Dosan. Poate, încuviință Sado. — Sado... Mimasaka avea o expresie cruntă. Privind în jur, coborî glasul și zise: N-ar fi mai bine s-o facem acum? Ce vrei să spui? — A venit cu numai cinci-șase însoțitori, așa că nu ți se pare o ocazie, cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
clipa următoare! Nimic nu e mai rău decât capriciile unui nebun! Aruncând o privire spre camera unde se afla Nobunaga, Shibata Katsuie spuse: — Probabil de-asta i-a venit de hac vulpoiului ăluia bătrân de Saito Dosan. Poate, încuviință Sado. — Sado... Mimasaka avea o expresie cruntă. Privind în jur, coborî glasul și zise: N-ar fi mai bine s-o facem acum? Ce vrei să spui? — A venit cu numai cinci-șase însoțitori, așa că nu ți se pare o ocazie, cum s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
nu ți se pare o ocazie, cum s-ar spune, trimisă de zei? — Să-l ucidem? — Exact. În timp ce mănâncă, strecurăm câțiva luptători buni, iar când eu ies să-l servesc, dau semnalul și-l omorâm. — Și dacă nu reușim? întrebă Sado. — Cum să nu reușim? Plasăm oameni în grădină și pe coridoare. S-ar putea să suferim câteva pierderi, dar dacă-l atacăm cu toate forțele... — Ce părere ai, Sado? întrebă Mimasaka, neliniștit. Hayashi Sado își ținea ochii drept în jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
servesc, dau semnalul și-l omorâm. — Și dacă nu reușim? întrebă Sado. — Cum să nu reușim? Plasăm oameni în grădină și pe coridoare. S-ar putea să suferim câteva pierderi, dar dacă-l atacăm cu toate forțele... — Ce părere ai, Sado? întrebă Mimasaka, neliniștit. Hayashi Sado își ținea ochii drept în jos, sub privirile intense ale lui Katsuie și Mimasaka. — Ei. S-ar putea ca asta să fie ocazia pe care o așteptam. — Atunci, ne-am înțeles? Privindu-se unul pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
omorâm. — Și dacă nu reușim? întrebă Sado. — Cum să nu reușim? Plasăm oameni în grădină și pe coridoare. S-ar putea să suferim câteva pierderi, dar dacă-l atacăm cu toate forțele... — Ce părere ai, Sado? întrebă Mimasaka, neliniștit. Hayashi Sado își ținea ochii drept în jos, sub privirile intense ale lui Katsuie și Mimasaka. — Ei. S-ar putea ca asta să fie ocazia pe care o așteptam. — Atunci, ne-am înțeles? Privindu-se unul pe altul în ochi, cei trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
ar putea să vă fi jignit. — Ha, ha, ha, ha! Te iert. Ridică-te. Nu, stai, stai. Mi s-au dezlegat șireturile ciorapilor de piele. Kiyosu, că tot ești trântit acolo, vrei te rog să mi le legi? — Firește, doamne. — Sado. — Stăpâne? — Te-am deranjat, nu-i așa? Nici pomeneală, stăpâne. Nu numai eu pot pica pe neașteptate, ci și vizitatorii din provinciile inamice. Fii în alertă, tu răspunzi! — Stau de gardă necontenit, de dimineața până seara. — Bine. Mă bucur să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
mine. Dacă faci o greșeală, își vor pierde capetele și acești oameni. Katsuie, ai terminat? — Le-am legat, doamne. — Mulțumesc. Nobunaga se îndepărtă de cei trei, încă prosternați, merse pe drum ocolit din coridorul central până la intrare și plecă. Katsuie, Sado și Mimasaka se uitară unii la alții, palizi, năuciți. Dar, când își reveniră, o luară la fugă ca nebunii după Nobunaga și încă odată se aruncară la pământ, lângă ieșire. Însă Nobunaga nu se mai vedea. Se auzea doar ropotul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
treizeci, apoi cincizeci de călăreți, urmați de patru sau cinci sute de pedeștri, care înnegreau ceața. Oamenii de la Nazuka luptaseră cu diserare. Nobunaga, un singur călăreț, se repezi în rândurile dușmane. Cine îndrăznește să ridice mâna împotriva mea? Aici sunt, Sado, Mimasaka, Katsuie! Câți oameni aveți? De ce v-ați revoltat contra mea? Ieșiți și luptați, de la om la om! Bubuitul glasului său mânios potoli strigătele de război ale rebelilor. — Trădătorilor! Am venit să vă pedepsesc! Și fuga este o infidelitate! Mimasaka

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
Nobuyuki se cutremură. Katsuie, generalul învins al forțelor rebele, spuse: — Cel mai bine ar fi să renunț la cele lumești. Se rase în cap, își scoase armura și îmbrăcă robele unui preot buddhist. A doua zi, în compania lui Hayashi Sado, a lui Nobuyuki și a mamei acestuia, plecă la Kiyosu să ceară iertare pentru crimele sale. Scuzele mamei lui Nobunaga fură deosebit de eficiente. Pregătită de Sado și Katsuie, femeia îl imploră să-i cruțe pe cei trei. Contrar așteptărilor, Nobunaga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
armura și îmbrăcă robele unui preot buddhist. A doua zi, în compania lui Hayashi Sado, a lui Nobuyuki și a mamei acestuia, plecă la Kiyosu să ceară iertare pentru crimele sale. Scuzele mamei lui Nobunaga fură deosebit de eficiente. Pregătită de Sado și Katsuie, femeia îl imploră să-i cruțe pe cei trei. Contrar așteptărilor, Nobunaga nu era supărat. — Îi iert, îi spuse el simplu mamei sale și, întorcându-se spre Katsuie, care avea spatele scăldat în sânge, continuă. De ce te-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
supărat. — Îi iert, îi spuse el simplu mamei sale și, întorcându-se spre Katsuie, care avea spatele scăldat în sânge, continuă. De ce te-ai ras în cap, preotule? Ce nenorocit năuc ești! Zâmbi forțat, apoi i se adresă lui Hayashi Sado: — Și tu. Nu se cade, la vârsta ta. După moartea lui Hirate Nakatsukasa, mă bizuisem pe tine să-mi fii mâna dreaptă. Regret că am pricinuit moartea lui Nakatsukasa. Ochii i se umplură de lacrimi și tăcu un moment. — Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
la aceste lucruri. Și mă veți servi, din toată inima. Altminteri, nu are nici un rost să mai fiți războinici. Cum se cuvine, ca un samurai să urmeze un singur stăpân, sau să fie un ronin al nimănui? Ochii lui Hayashi Sado se deschiseră. Îl vedea pe Nobunaga așa cum era în ralitate și în sfârșit îi înțelegea geniul înnăscut. Jură cu tărie credință și se retrase fără să mai ridice capul. Dar se părea că propriul frate al lui Nobunaga nu înțelegea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]