460 matches
-
nici pentru a explica. Darămite pentru a justifica. Evidența faptului că, spre deosebire de Sadoveanu, Călinescu nu a publicat texte despre care să te întrebi dacă îi aparțin (este cunoscută dilema paternității romanului Mitrea Cocor, generată de stilul și construcția lui ne-sadoveniană) nu previne, la lectura articolelor și conferințelor sale din ultimii doi, nașterea unui sentiment jenant. Acela că ne aflăm în fața tabloului dezolant al unui mare spirit încovoiat. Dar, spre a fi drepți, trebuie să observăm și cealaltă latură a relației
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
raporturilor dintre tradiție și inovație, dintre tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de acest volum, în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite "arhetipuri și metafore fundamentale", în al doilea - "fascinația tiparelor originare". De fiecare dată, se identifică un strat arhetipal și mitologic, reconstituit, în cazul lui Eminescu, spre exemplu, din câteva metafore esențiale: haosul, acvaticul, astralul, bolta
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
29 septembrie, 2014 - 22 noiembrie 2014. Titlurile acestor capitole amintesc, cum afirmă în Prefața - Legenda ca un sumum de adevăr istoric și imaginație - criticul literar, domnul Al. Florin Țene, „de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele po- vestiri sadoveniene care recompun istoria”. Romanul e conceput din două părți. În partea întâi autorul folosește ca mod de expunere narațiunea care se desfășoară în trecutul istoric, borna de pornire fiind legenda, ce se întinde pe o perioadă apreciabilă de timp, dar
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
orice muzeu al tehnicii scrisului, fuseseră redactate operele nepieritoare ale magistrului! Lângă piciorul mesei, o damigenuță îmbrăcată în nuiele aștepta cuminte să fie folosită la nevoie. - Să-ți dreg un pahar de vin, s-a oferit profesorul, în dulcele stil sadovenian. - A, nu, mulțumesc, refuzasem, eram cu mașina. Apoi m-a invitat să mă așez la Remington-ul său, și mi-a dictat recomandarea da capo al fine, fără să arunce o singură privire măcar asupra textului înainte de a-l fi încheiat
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
cu cât,era vorba de pământ românesc, atât de drag mie.Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania. Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru... a-i toarce firul vieții”), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
Rusan, Nicolae Prelipceanu, primită de rectorul Constantin Daicoviciu, însă nu s-a obținut nimic concret. „Nu era momentul” ... Exista, la Facultatea de Filologie, doar un fel de modestă gazetă literară de perete, a cenaclului studențesc, pe care am intitulat-o sadovenian „Anii de ucenicie”, la care publicau Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, Matei Gavril, Prelipceanu ... „Echinox”-ul a apărut, așadar, în acest nou context mai favorabil, pornind de la un cenaclu astfel botezat de Marian Papahagi, care își desfășura reuniunile în astăzi aproape
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cititor, atât cât mai e acesta, o resuscitare a unei specii literare despre care se credea că a rămas acolo în trecut, când era devorată cu sufletul la gură de mii și mii de lectori: romanul istoric. Scoborâte din eposul sadovenian, atât de iubit altădată -aproape uitat astăzi -, romanele sale reînvie o lume, eroi și fapte pline de măreție tocmai pentru a sublinia ideea că suntem un neam cu un trecut istoric măreț (nu așa cum încearcă a deturna adevărul un oarecare
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de fapt eroul principal al tuturor istorisirilor sale, ascuns în fiecare dintre eroii săi. Frazarea urmează îndeaproape modelul său declarat, fără a fi însă o copie fidelă a marelui povestitor, căci scrierile lui Ion Muscalu, deși amintesc de inconfundabilul stil sadovenian, au nota lor de originalitate, particularitate, autorul apropiindu-se cu reverența necesară față de chipuri și fragmente de istorie sfinte pentru neamul românesc. Este vorba despre o scriere alertă, care nu-ți lasă timp de respiro căci evenimentele se succed cu
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
cu cât,era vorba de pământ românesc, atât de drag mie. Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... Citește mai mult Să citesc ” Comoara blestemată”, trebuie să recunosc, a fost o provocare
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
cu cât,era vorba de pământ românesc, atât de drag mie.Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... XXVIII. REGINA ȘI PÂNZELE EI, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1024 din
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
acum, casă memorială dedicată frățește memoriei celor două personalități). M-a durut acest punct de vedere, eu neacceptând să separ, atât de radical, scriitorul Sadoveanu de omul Sadoveanu. Desigur, subiectivismul meu, cel rezultat din efectul frumuseții scrisului și mesajului operei sadoveniene asupra cititorului care mă aflu, e direcționat și spre o anume obiectivitate, sprijinită pe câteva argumente plauzibile, găsite în contextul acestei relații. Cele două personalități istoricizează, cu dublă măsură, locul comun al nașterii celor doi copii de demult, unul Mihail
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
tribut trupului, cu cheltuială mare, n-o fac decât ...când n-am încotro. Și de fiecare dată când intru în încăperea aceea mare, primitoare, rânduită după obiceiurile arhaice, sunt mișcat lăuntric de ceva ce mi se trage precis de la slova sadoveniană. Și tulburarea asta nu-mi face rău, ci mă copleșește plăcut de un sentiment al trecutului, al istoriei. Bănuiesc că trăirea aceasta ar fi și mai accentuată dacă mesenii n-ar fi oamenii epocii noastre, ci acei ai vremurilor care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
comemorativă dedicată Maestrului în Tabăra (de elevi) de la Muncelul de Sus. Poate că acea întâmplare de demult, trăită atât de intens, fără să găsesc totuși argumente pentru forța impactului asupra copilului inocent, m-a apropiat cu atâta sârg de cartea sadoveniană. Nu însă în măsura în care să depășesc condiția de cititor comun al operei celui care a scris „mai mult decât putem noi citi”, cu harul „celui mai mare istorisitor de întâmplări” și al celui mai mare contemplator și zugrav, prin Cuvânt, al
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
înseamnă „Mitrea Cocor”, pe lângă Restul operei sale? Sau, poate, aici, au ceva de spus noile mode estetice din literatura română, ai căror corifei, prin exegeții lor de castă, țin capul de afiș al noii noastre literaturi. Anonimul cititor al slovei sadoveniene, cel care îndrăznește acest modest demers, cu siguranță nu se poate consilia pe sine în asemenea dilemă, dar nici nu solicită expres vreo consiliere “autorizată”. Starea lui de spirit nu e peste măsură afectată de acest accident, câtă vreme orice
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
vedere că viața scriitorului e o matrice a operei, după cum textul e o oglindă a biografiei.E aici o împletire de biografism, analiza și informație, bine narata cu irizări de comentariu critic. Interesant este felul cum plonjează în Moldova mitologica sadoveniana care este “un naturalism în descripția sociologică a indivizilor rudimentar precum și în examenul relațiunilor sociale, naturalism liric, izvorât dintr-o filosofie a cosmosului occult, cu legi inteligibile de pe felurite trepte ale pătrunderii metafizice, un realism mitic, în fine, care dintr-
ARTUR SILVESTRI-UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351178_a_352507]
-
Acasa > Literatura > Carti > NICOARĂ POTCOAVĂ - 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 567 din 20 iulie 2012 Toate Articolele Autorului „Navigând” pe internet, în căutare de texte hrănitoare - mai ales pentru inimă și minte, dar neignorând nici trupul în asemenea întreprindere (prețuire celor care, prin
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Mihail Sadoveanu, prozatorului român care a adus literatura clasică nu doar până la hotarul cu literatura modernistă, ci chiar străpungând victorios în interiorul noii mode literare (deși „asaltul” final nu a fost deloc unul apoteotic). Cititorul va fi dedus deja ce operă sadoveniană provoacă demersul de față. Da, este vorba de romanul istoric „Nicoară Potcoavă”, o capodoperă a genului, închinat eroismului tragic al celor doi domni Mușatini (unul aflat încă în incertitudine genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
genealogică) prin care s-a stins neamul de voievozi „din osul lui Ștefan-Vodă”: frații Ion Vodă cel Viteaz și Ion Nicoară, poreclit Potcoavă. Desigur, faptul că mi-am impus un răgaz, intermediat de modestul meu cuvânt scris, asupra acestei cărți sadoveniene ține în mare masură de atitudinea subiectivă. Un motiv ar fi, spre exemplu, faptul că anul acesta se împlinesc șaizeci de ani de la apariția romanului, la Editura Tineretului, București. Un alt motiv al intervenției de față ține de un exercițiu
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
de atitudinea subiectivă. Un motiv ar fi, spre exemplu, faptul că anul acesta se împlinesc șaizeci de ani de la apariția romanului, la Editura Tineretului, București. Un alt motiv al intervenției de față ține de un exercițiu personal, pe marginea cărții sadoveniene, pe care îl voi dezvolta în continuare. Se știe, prin exegeții lui Sadoveanu, că marele prozator, cu tot romantismul său, a fost " suficient de realist pentru a nu se fi inspirat decît din întâmplările cunoscute mai mult sau mai puțin
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea legendară, legată de vremurile descălecatului lui Dragoș. Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea cea mare a copilandrilor
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
-i, o noapte în București și intervenind la oficialitățile de la Fălticeni, care s-au conformat și i-au retrocedat familiei Airinei bunurile confiscate (între ele, cazanele de preparat țuică). Referință Bibliografică: NICOARĂ POTCOAVĂ - 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]