86 matches
-
Societății Române de Radiodifuziune: este moderator, producător, coordonator de line cu interese în zona de documentar, feature, sound art, sound environment. Dintre emisiu nile produse sau moderate: StoryMania, 5th Avenue, Orașul vorbește, Espresso. A realizat interviuri cu David Lodge, Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Sarah Dunant, Alain de Botton, Joanna Kavenna, Prințul William Lobkowicz, Mircea Cărtărescu, Filip Flo rian, Roxana Davidescu, Ana Wagner. Expune, de asemenea, instalații audio: Sycorax (obiect virtual în cadrul proiectului de artă contempo rană Contem porary Nightmares, iulie
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
siguranța lor, acceptaseră s-o ia mai pe la sud, spre a evita o zonă presărată cu iceberguri pînă la est de Terra-Nova. Doar Bréhat se făcuse că n-aude. Trăgea desigur nădejde să-și recupereze Întîrzierea, datorată unei rupturi la safranul cîrmei, urmînd calea pe la nord, cea mai directă. La ora 5, un flash special anunța că vasul cu pînze cu cocă multiplă 60 Bretagne/Pays-de-Loire, condus de skipperul Christian Bréhat, tocmai Își pierduse catargul la vînt de cincizeci de noduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Evreilor din România, oferă măsura unei ideologii... La 22 septembrie 1942, este publicat un decret-lege, semnat de Conducător, care introduce pedeapsa cu moartea pentru evreii de ambele sexe, în vîrstă peste cincisprezece ani, deportați în Transnistria și reîntorși fraudulos. Rabinul Safran, marele rabin al României din 1940 pînă în 1947, evocă în Memoriile sale amintirea ororii ghetoului din Chișinău și a deportării în Transnistria. Rabinul de Chișinău, Twerski, îi trimite mesaje codificate: "Bolnavul este la articolul moarte". Safran trimite copii ale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reîntorși fraudulos. Rabinul Safran, marele rabin al României din 1940 pînă în 1947, evocă în Memoriile sale amintirea ororii ghetoului din Chișinău și a deportării în Transnistria. Rabinul de Chișinău, Twerski, îi trimite mesaje codificate: "Bolnavul este la articolul moarte". Safran trimite copii ale telegramelor lui Twerski reginei mamă, nunțiului apostolic Mgr Cassulo, delegaților Crucii Roșii internaționale, ca și ambasadorilor Elveției, Suediei și Turciei, țări neutre. Rămînînd în contact cu președinția Consiliului, cu miniștrii de Interne și Justiție, și cu autoritățile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Afacerilor Externe, Mihai Antonescu ar fi întrebat: "Și vreți să rămîneți asociat cu un nebun?" Antonescu îi răspunse: "Am de ales între un nebun și niște lași". Primăvara lui 1944 este decisivă. Vîntul se întoarce, atmosfera se schimbă. Marele rabin Safran notează în Memoriile sale că schimbarea are loc la sfîrșitul anului 1943: "Personalități importante începeau să caute să mă întîlnească. Mai mulți generali în retragere veniră astfel în vizite de curtoazie. Mă întrebau toți cum judecam vinovăția românilor în privința evreilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
retragere veniră astfel în vizite de curtoazie. Mă întrebau toți cum judecam vinovăția românilor în privința evreilor persecutați și dacă aș cere sancțiuni". Mai important încă, în aprilie 1944, Barbu Știrbei, apropiat al familiei regale, aflat în legătură cu Aliații, îl invită pe Safran și pe soția acestuia la masă... Această primăvară este hotărîtoare pentru că strategia aliată este acum cunoscută și pentru că sovieticii, avînd drum liber, acceptă deschiderile Bucureștiului ca pentru a dubla contactele pe care opoziția română le avea cu anglo-saxonii. Moscova, temîndu-se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a arătat furios că arestarea lui Antonescu s-a făcut fără el. Sănătescu își exprimă încrederea în el, iar Coposu îl descrie ca pe un om elegant, sincer, intelectual, deschis spre dialog. Pătrășcanu devine rapid un interlocutor credibil pentru rabinul Safran, atunci cînd el ocupă postul de ministru al Justiției în guvernul Sănătescu: "Aveam în mod special de a face cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției. Nu era genul de om care, ajuns la putere, să inspire frică. Avea alură de intelectual
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mareșalul Antonescu, Editura Păunescu, 1991. Martinul evreilor din România, București, Editura Hasefer, 1991. Mezincescu, Eduard, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, București, Editura Artemis, 1991. Pop, Valer, Bătălia pentru Ardeal, București, Editura Colosseum, 1992. Românii la Stalingrad, București, Editura Militară, 1992. Safran, Alexandru, Un tison arraché aux flammes, Paris, Stock, 1989. Sănătescu (general), Jurnal, București, Editura Humanitas, 1993. Teroarea fascismului horthist în nord-vestul României, septembrie 1940-octombrie 1944, București, Editura Meridiane, 1986. Watts, Larry, În serviciul mareșalului, München, Ion Dumitru-Verlag, 1985. CAPITOLUL V
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Alexandru 30, Rosetti (D-na) 96 Rosetti, Constantin 90, 94, 100, 120, 123, 128, 129 Rosetti-Roznovanu, Nicolae 86 Rothschild (familia) 132 Rousseau, Jean-Jacques 86, 181 Royer-Collard 103 Rudolf II 45 Rusk, Dean 319 Russo, Alecu 83, 99 Rusu 31 S Safran (rabin) 245, 252, 253, 265 Saharov, Andrei 325 Saint-Aulaire (conte de) 177, 199 Saint-Marc Girardin 71, 73, 74, 76 Saint-Simon 87 Sandfeld, Karl 30 Sapir, Jacques 333 Sănătescu (general) 247, 255-259, 265-268, 272, 273, 385, 386, 407 Schickendanz, Arno 229
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În festoane, cum nu produce arta, În toată abondanța În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul. Pe un tapet de iarbă cu flori presemănată Se desemna ridente și roza amoroasă Și candid’ iasomie, safranul, iacintul; Pe așternutul moale de iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e prezentată în triplă ei dimensiune filosofica (studiul lui Shlomo Pines, Dieu et l’être selon Maïmonide), esoterica (studiul lui Nicolas Séd, L’interprétation kabbalistique d’Exode 3,14 selon leș documents du XIIIe siècle) și spirituală (studiul Estherei Starobinski Safran, Exode 3,14 dans l’interprétation de Rabbi Isaac Luria et chez quelques maîtres hassidiques). Exegeza latină și medievală e abordată în toată diversitatea ei filosofico-teologică, de la reluările tradiției patristice care face din Exod 3,14 o revelare nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]