167 matches
-
așa se numea, În fața satului Ostrov, vizavi de Dunăre. Comuna Ostrov venea În față și comuna Dăeni puțin În dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai Înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia Începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au mutat, tot În Balta Brăilei, dar la colonia Salcia, În punctul de muncă numit Strâmba... Acolo era mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari, de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam totuși cearșaf, cu pătură... În plus, acolo am reîntâlnit mai multe cunoștințe din Vâlcea: am Întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am Întâlnit pă un preot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef În Brezoi, pe prietenul meu Spiridon Dumitrescu. Aici, la Strâmba, deținuții erau Însă separați... Eram cam o mie și ceva, așa-zișii intelectuali, iar În partea opusă, În alte saivane, În alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm În contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece noi eram socotiți oameni mai periculoși. Ce program aveați acolo la Strâmba? Programul era cam la fel cu cel de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni (punctele Fântânele, Grădina I.A.S. și Sediul I.A.S.). În paralel cu cercetările de suprafață efectuate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui. a) La Saivane: pe panta din stânga pârâului, din marginea vestică a satului, s-au descoperit fragmente de vase din secolele V-VI și X-XI. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dotat cu peduncul. Caracteristicile piesei l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul săpării unor saivane, în 1962, s-a descoperit (la adâncimea de 1,20m) un vârf de săgeată din fier, în trei muchii, caracteristic secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Piesa se găsește la Muzeul de Istorie a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul săpării unor saivane, în 1962, s-a descoperit (la adâncimea de 1,20m) un vârf de săgeată din fier, în trei muchii, caracteristic secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Piesa se găsește la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul prinderii. Datat în secolul IX. Cercetare Șt.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cunoscut o creștere în 2000-2001 între 115-135ha, odată cu creșterea efectivelor de animale. Pentru asigurarea adăpostirii efectivelor mari de animale, în cadrul C.A.P.-urilor s-au construit 13 grajduri de taurine, 7 maternități de scroafe și îngrășătorii de porci și 2 saivane pentru ovine. Analizând tabelul nr. 19 și fig. nr. 19 , observăm că în intervalul 1985-2002 evoluția numărului de capete de animale a fost diferită, în sensul că, până în 1989 au crescut efectivele, iar din 1989 acestea s-au diminuat treptat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
printre deținuți! Este episodul cel mai degradant din câte mi-au fost date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe ici pe colo și în saivanele alea erau niște șobolani mari, domnule. Dar, dacă noaptea ți se urca vreun șobolan pe spinare erai un om norocos! Se învățaseră șobolanii cu noi, stăteau să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe ici pe colo și în saivanele alea erau niște șobolani mari, domnule. Dar, dacă noaptea ți se urca vreun șobolan pe spinare erai un om norocos! Se învățaseră șobolanii cu noi, stăteau să-i mângâi. Zic că erai norocos pentru că te încălzeau, pentru că prin păturile care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o sobă domnule! Nu cred că-și poate imagina cineva că noi ne bucuram de căldura unei vietăți... C. I.: Care în mod normal îți provoacă repulsie... S. Ț.: Era foamete cruntă! Foame și frig... foamete! Nu aveam lumină în saivanele alea, se puneau niște felinare. Seara se bătea toaca pentru masă; dar ce, aia era mâncare? Ni se aducea hârdăul cu mâncare, ciubărul ăla prin urechile căruia se trecea un băț ca să poată fi cărat. Nu știu cum se făcea că, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni ați întâlnit prin coloniile de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni ați întâlnit prin coloniile de muncă? D. B.: Am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câmp ca să-și mai potolească foamea. Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B.: De la Salcia, Stoenești și de la Saivane ne-au îmbarcat, iar pe bac și am ajuns la Periprava, în 6 decembrie 1959, țin minte ca acum. La Periprava am fost triați de către niște securiști: "tu în stânga, tu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B.: De la Salcia, Stoenești și de la Saivane ne-au îmbarcat, iar pe bac și am ajuns la Periprava, în 6 decembrie 1959, țin minte ca acum. La Periprava am fost triați de către niște securiști: "tu în stânga, tu la dreapta, tu în stânga...". Și am fost atenți care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
școală a Institutului Agronomic de la Rediu. Acolo la Rediu studenții aveau de-a face cu toate rasele de animale. Era o fermă cu toate speciile de animale acolo. Și la Institutul Agronomic am avut rezultate foarte bune. De exemplu, era saivanul mare și profesorul Lăbușcă, frate cu fostul deținut politic avocat Lăbușcă 25, îmi spune o dată că o să vină cu studenții și atunci să le dau furci să scoată tizicul. Deh, gândire de profesor fără practică. După ce-a plecat profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
După ce-a plecat profesorul, am adus două tractoare, le-am alimentat cu motorină, le-am pus lame și până după-amiază era totul bec, lună! Am scos afară un munte de tizic. Când a venit Lăbușcă cu studenții, pământul din saivan era ras, reavăn, negru. El era bucuros în felul lui: "Tovarășu inginer, ce fac eu acum cu studenții?" Nu faceți nimic, lăsați-i în pace!" Tot la Rediu am trimis la mare două grupe de studenți. Aveam la muncă oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a stat cuminte să-i pun legătoarea ce-i fusese pregătită și să o închid, pentru acomodare, într-un fel de saivan în care altădată erau păstrați știuleții de păpușoi. Acolo, în noul ei loc de viață, i-am oferit mâncare și apă pe care le-a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre ele a avut cimitir militar. Niciun semn distinctiv nu mai amintește de faptul că în aceste două cimitire și-au găsit odihna de veci 305 ostași români, din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așa se numea, în fața satului Ostrov, vis-a-vis de Dunăre. Comuna Ostrov venea în față, și comuna Dăeni puțin în dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră, cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
au mutat, tot în Balta Brăilei, dar la colonia Salcia, în punctul de muncă numit Strâmba... Acolo era mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam, totuși, cearșaf, cu pătură... În plus acolo am reîntâlnit mai multe cunoștințe din Vâlcea: am întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am întâlnit pă un preot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef în Brezoi, pe prietenul meu Dumitrescu Spiridon. Aici, la Strâmba, deținuții erau însă separați... Eram cam o mie și ceva, așa-zișii intelectuali, iar în partea opusă, în alte saivane, în alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm în contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece noi eram socotiți oameni mai periculoși. Ce program aveați acolo la Strâmba? Programul era cam la fel cu cel de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]