166 matches
-
1672 n.n)? „Uite cum povestește Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n)...Și iar după acie au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie, de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile. Și iar s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
În cușcă de lemn cu picioarele săltate, să nu atingă pământul, venea un placaj pe care puneai saltea și cojoc și dormeai de ploaie. Acoperam cu tablă. Am stat din 93 în 96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau la ușă. Intrau pe o portiță și le mulgea ciobanul. Noi nu făceam brânza acolo. Veneam de acasă și îl luau. Omul avea pretenții, ori caș, ori lapte și venea stăpânul, unul cu cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni (punctele Fântânele, Grădina I.A.S. și Sediul I.A.S.). În paralel cu cercetările de suprafață efectuate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui. a) La Saivane: pe panta din stânga pârâului, din marginea vestică a satului, s-au descoperit fragmente de vase din secolele V-VI și X-XI. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dotat cu peduncul. Caracteristicile piesei l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul săpării unor saivane, în 1962, s-a descoperit (la adâncimea de 1,20m) un vârf de săgeată din fier, în trei muchii, caracteristic secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Piesa se găsește la Muzeul de Istorie a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul săpării unor saivane, în 1962, s-a descoperit (la adâncimea de 1,20m) un vârf de săgeată din fier, în trei muchii, caracteristic secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Piesa se găsește la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul prinderii. Datat în secolul IX. Cercetare Șt.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
materialul care-l posedăm și constă în următoarele: faptul că a dus activitate ca membru P.N.Ț. în comuna S.; faptul că în cursul lunii aprilie 1961, cunoscând că oile GAC din satul B. sunt bolnave, a făcut agheazmă la saivanul oilor cu așa zisul scop pentru a le însănătoși. Acest lucru l-a făcut la cerința stăruitoare a ciobanului GAC căruia îi era frică că vor muri din oi; în procesul recrutării vom folosi și faptul că are doi copii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
PNȚ-Maniu, însă acest lucru l-a făcut la alegerile din anul 1946, deci după 23 august 1944, confirmându-se astfel materialele care le posedăm în această privință. De asemenea, pe baza unor materiale informative, S.D. a fost audiat în legătură cu sfințirea saivanului de oi de la GAC [...]. Față de aceste întrebări, S.D. a recunoscut că, într-adevăr, în anul 1961 a sfințit saivanul oilor de la GAC, motivând însă că acest lucru l-a făcut la cererea președintelui GAC, pe nume B.T., care a crezut
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
astfel materialele care le posedăm în această privință. De asemenea, pe baza unor materiale informative, S.D. a fost audiat în legătură cu sfințirea saivanului de oi de la GAC [...]. Față de aceste întrebări, S.D. a recunoscut că, într-adevăr, în anul 1961 a sfințit saivanul oilor de la GAC, motivând însă că acest lucru l-a făcut la cererea președintelui GAC, pe nume B.T., care a crezut că prin sfințirea cu agheazmă a saivanului de oi, unele oi care erau bolnave se vor îndrepta. Candidatul la
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
întrebări, S.D. a recunoscut că, într-adevăr, în anul 1961 a sfințit saivanul oilor de la GAC, motivând însă că acest lucru l-a făcut la cererea președintelui GAC, pe nume B.T., care a crezut că prin sfințirea cu agheazmă a saivanului de oi, unele oi care erau bolnave se vor îndrepta. Candidatul la recrutare a arătat că el a spus președintelui GAC că nu ajută la nimic sfințirea saivanului și că, dacă face acest lucru, îl face în mod formal, spunându
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe nume B.T., care a crezut că prin sfințirea cu agheazmă a saivanului de oi, unele oi care erau bolnave se vor îndrepta. Candidatul la recrutare a arătat că el a spus președintelui GAC că nu ajută la nimic sfințirea saivanului și că, dacă face acest lucru, îl face în mod formal, spunându-i în același timp să cheme medicul veterinar pentru a constata boala oilor. Arătându-i-se că poate fi tras la răspundere privitor la activitatea dusă de el
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dacă face acest lucru, îl face în mod formal, spunându-i în același timp să cheme medicul veterinar pentru a constata boala oilor. Arătându-i-se că poate fi tras la răspundere privitor la activitatea dusă de el privind sfințirea saivanului de oi și că băiatul care îl are la Facultatea de Agronomie din Iași în anul II poate avea neplăceri și poate fi înlăturat chiar din facultate, preotul S.D. a manifestat o frământare sufletească și a început să solicite cu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe rîndunele, au să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre ele a avut cimitir militar. Niciun semn distinctiv nu mai amintește de faptul că în aceste două cimitire și-au găsit odihna de veci 305 ostași români, din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să strige hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la deal de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lîngă împărăție. Și s-au tinsu cîteva bucăți de atlazuri și de tăfți de îmbe părțile de uliță, pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lîngă împărăție. Și s-au tinsu cîteva bucăți de atlazuri și de tăfți de îmbe părțile de uliță, pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: cîțiva cai turcești cu podoabe scumpe și leghian cu ibric de argint, și alte lucruri scumpe... Dzic atunce să fie strigat și hogea în clopotniță la Sfete Neculaiu, ș-au stat beserica pecetluită pîn-la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a stat cuminte să-i pun legătoarea ce-i fusese pregătită și să o închid, pentru acomodare, într-un fel de saivan în care altădată erau păstrați știuleții de păpușoi. Acolo, în noul ei loc de viață, i-am oferit mâncare și apă pe care le-a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în cel mult 12 rate lunare, amânări la plata până la sfârșitul anului calendaristic, precum și reduceri sau scutiri de majorări de întârziere aferente impozitelor și taxelor locale neachitate. Impozitul pe clădirile și construcțiile utilizate în mod exclusiv în agricultură, ca: grajduri, saivane, padocuri, magazii și patule pentru depozitarea furajelor și a produselor agricole și alte asemenea clădiri și construcții, se reduce cu 50% până la data de 31 decembrie 1998. Impozitele și taxele locale, stabilite în sume fixe, vor putea fi majorate sau
LEGE nr. 27 din 17 mai 1994 *** Republicat privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121325_a_122654]
-
poziția bunicului. Îmi povestește mama, care de-atunci nu a reușit să-și mai spele retina de povara acelor imagini șocante, cum cei mici s-au așezat în căruță, tușa Mița - sora mai mare a mamei, stătea cu furca în fața saivanului, iar nenea Miculeț bătea ostentativ toba. Bunicul le-a opus rezistență cât a putut, iar bunica, fire mult mai aprigă și spirit năvalnic i-a ocărât, ceea ce i-a îndârjit și mai tare, și s-au năpustit asupra ei, lovind
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân, potrivit evidentelor organelor financiare de pe lîngă comitetele să birourile executive ale consiliilor populare; ... e) construcțiile care au mai puțin de trei
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi tariful de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat si nelocuite) și alte construcții care sînt fără stăpân, potrivit evidentelor organelor financiare de pe lîngă comitetele să birourile executive ale consiliilor populare; ... e) construcțiile care au mai puțin de trei
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
așa se numea, în fața satului Ostrov, vis-a-vis de Dunăre. Comuna Ostrov venea în față, și comuna Dăeni puțin în dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră, cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]