850 matches
-
Potrei esser felice... All'angolo della casă, șu una cesta di carbone, Scrivo dell'esperimento di nascita del mondo Dentro un bicchiere d'acqua di roșe. VEGHE În colțul casei, pe un coș cu cărbuni Smulși din splina pământului, Croșetez salul ce-mi va strânge de gât Altă și alta dulce ispita. E un soi de joc din umbre chinezești Pe tapetul în care mă afund Că într-un vas cu flori ienupăr. Nu sunt culorile portrivite, Nu este parfumul cel
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
toaripi, sară- în ngalum, seră - în siagha. La fel întâlnim soarele cu r în v. indiană sur, surya, sura, svar și poate în dacica, egeeana, pregreacă etc. De fapt, lat. salire nu e în legătură cu astrul zilei latinesc sol, ci cu sal „soare“ în limba gâro din estul Indiei. Se pare că și în sanscrita era sri, sărați cu sensul de „a sări“. Iată și situația din alte limbi: jap. tobu „a sări“ seamănă cu taba „soare“ la amerindieni și cu afganul
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
poate fi cerul arab sema ori începutul ebr. šemeš, eliminat de caucazieni. Relația soare/măr pare și în cazul țig. phabai ce seamănă cu Phoebus din mitologia greacă, iar sli în tibetana se compară cu sol, soarele latin, ori cu sal, soarele din gâro, Assam (India). Neexplicate deocamdată par chin. pingguo, pandhi în burmeză, vashli în georgiana, tao în vietnameza. Legate tot de Apolo sunt și apu în samoana, apala în hawaiană. După alte dicționare numele mărului ar derivă din germ.
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
Am crescut într-o casă de licitație, Printre cristale de Baccara Ce s-au țăndărit de podele. Am promis că voi trăi până la capăt În verandă asta Cu gemuri pătate de muște Și cu balansoarul în care mai moțăie încă Salul bunicii. De ce-mi trimiți în plic sigilat Frunze decupate din platanii Ce umbreau odată Curtea sanatoriului de nevroze? Este ger cumplit la palat, Sunt războie fratricide și măieste în penaj vopsit La fiecare colț de poveste... Antichitățile au patina
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
cu o infidelitate neînchipuita, într-o bună zi. Viața se dovedeste o amantă sclipitoare, dar înșelătoare, care nu mai pășește în urmă ta la un moment dat, nu-ți mai este umbră sau lumină, îți face semn de adio cu salul ei de șarlatan și începe în aceeași zi să-i zâmbească altei persoane sau chiar să necăjească pe altcineva prin dureri de cap, de picior sau de inimă. Toți ne încredem în această ființă, față de care avem nevoi primare, ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cu o infidelitate neînchipuita, într-o bună zi.Viața se dovedeste o amantă sclipitoare, dar înșelătoare, care nu mai pășește în urmă ta la un moment dat, nu-ți mai este umbră sau lumină, îți face semn de adio cu salul ei de șarlatan și începe în aceeași zi să-i zâmbească altei persoane sau chiar să necăjească pe altcineva prin dureri de cap, de picior sau de inimă.Toți ne încredem în această ființă, față de care avem nevoi primare, ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Nici nu te-aș recunoaste-acum Desperecheat și fără nimb. Mi-e milă și să-mi amintesc Dar nici să uit nu mă îndur Câtă parere-i în destin Câtă greseala-i împrejur. Cu degete de frig adun Că sub un sal înzăpezind Sufletul nostru încă bun Mișcarea lui către argint. Cum ninge, nu s-ar mai opri Și fi-vor brazii îngrădiți Acolo unde cred că ești Printre barbari meteoriți. În fiecare an aștept Să ningă, să te pot vedea Dacă
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]
-
să te ajung, Acum caut să te-alung Când în jur e dor de soare... Decantând comoara-albastra, N-am s-o pot nicicând ascunde, Stă în inimi strîns oriunde Și oricând în mintea noastră. Iar din purpura rămasă Împletesc un sal îndată Că fetița de-altadata Sa-nveleasca luna-n plasă... Din trecute-adânci comori Ce le am în mintea mea Tu mi-ai dat o peruzea Și-o privesc din noapte-n zori. Ying și Yang Credeam că o iubire singulară
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
să te odihnești și tu,Karon,spuse Aongus.Vin-o! -Du-te înainte,vin și eu pe urma. Stingând lămpile aprinse care creau umbre fantomatice pe pereți,Karon își frământa mâinile,care prinseseră o răceală și o culoare violeta.Isi strânse salul mai bine și părăsind cameră nu se putea abține să nu se framante.Nu le spusese totul celor doi oameni.William fusese ultimul care o văzuse,dar lucrurile ar fi degenerat,În fond el locuia în cabană din pădure,aproape de
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
ore îl vezi în alt loc: a sărit acolo. Verbul sare seamănă cu soare, cu sura din v. indiană, mai ales cu sare”soare” in kaipi, toaripi din Papua Noua Guinee, după cum lat. salire „a sări“ e în legătură cu sol „soare“, si cu sal „astru diurn” in limba garo, India. La N. Stănescu „soarele saltă din lucruri“. Soarele răsare, adică sare din nou. E posibil ca și lat. re- care arată o acțiune repetată să provină tot din denumirea egipteană a soarelui re. Noi
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
Caucaz) RO în curdă (și roj, varianta lui ro) RUWA (în chagga, Tanzanica) SĂ (chipewyana) SAA (ahtna, nat. amer.) SABA în klamath, coasta Pacificului SAK (jicaque, hokan, nat. amer.) SAKITA (wichita, kaddo, makah, nat. amer.) SAKU (limba kaddo) SAKURU (pawnee) SAL (limba gâro, Assam, India) SAPAS = SHAPASH în feniciana, Libanul actual SARĂ în ngalum (Papua Nouă Guinee) SARE în kaipi, toaripi (Papua Nouă Guinee) SAS (wintu, nat. amer.) SATO în limba saa (ins. Solomon, Melanezia) SELAO în dzoratai (Elveția, Italia) SERĂ
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
care a văzut-o în viata.Mintea îmi spunea să spun ce știu,dar inima îmi spunea să-l protejez.Din cât îl cunosc el nu ar face așa ceva.Trebuie să se întoarcă ca să îi vorbesc.” Urca scările strângând un sal care o acoperea și așteptând să se încălzească cameră se bagă în pat.Cerul era plin de nori și nici o stea nu se zarea. Aranjand pernă mai bine sub cap și strângând de așternutul cald,fata încerca să se incalzeasca
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
fum“ etc. și cu dispariția lui i (a, y). De aici să vină și izba „casă“ la ruși? Desigur rotundă cum sunt iurtele siberiene și casele la africani. Aici și izbuti, izbândă, izbăvi = salva (și acest verb e în legătură cu soarele sal în gâro, nu cu sol din latină!) Izbândă înseamnă „victorie“ or soarele e neînvins (sol invictus). Izuba din kirundi se compară cu juba, guba, jua, toate „soare“ în diverse limbi bantu africane. Vedem că guba < gab „bolta cerului“ (ebr.) care
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în arawak, America de Sud; brânca latină de unde branch înseamnă labă, în românește brânca “mâna” are etim. nec., după mine e comparabilă cu maced. granka cu g
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în arawak, America de Sud; brânca latină de unde branch înseamnă labă, în românește brânca “mâna” are etim. nec., după mine e comparabilă cu maced. granka cu g/b că în
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
a scăzut cu 14%. - Între 2010 și 2015 primăria Târgoviște a plătit 14.810.000 lei. La o populație de 86.620 persoane, rezultă un cost per locuitor de 171 lei. Firma care se ocupă de contract este SC ECO - SAL 2005 SA. În 2015, costul total pentru întreținerea spațiilor verzi a fost de 2.743.000 lei, iar fiecare cetățean a plătit în anul 2015 suma de 31,7 lei. Între 2010 și 2015 costul plătit pentru întreținerea spațiilor verzi
Topul orașelor cu cele mai scumpe spații verzi. Prețul pentru întreținerea lor a crescut cu 75% în 5 ani. Cât plătesc locuitorii sectorului 4 () [Corola-blog/BlogPost/339045_a_340374]
-
unei suprafețe de 695,702 metri pătrați, rezultând un cost per metru pătrat de 21.3 lei. În 2015 costul pe metru pătrat a fost de 3,9 lei. Firmă care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi este SC Eco - Sal 2005 S.A. -Între 2010 și 2015 primăria Satu Mare a plătit 11,528,012 lei pentru întreținerea unei suprafețe de 650,000 metri pătrați, rezultând un cost per metru pătrat de 17.7 lei. În 2015 costul pe metru pătrat a
Topul orașelor cu cele mai scumpe spații verzi. Prețul pentru întreținerea lor a crescut cu 75% în 5 ani. Cât plătesc locuitorii sectorului 4 () [Corola-blog/BlogPost/339045_a_340374]
-
cu chi „soare“ în erzya - mordvină (pe Volga), iar bascul odol se apropie de alb. diell „soare“, dar mai ales de hadali din limba arawak (Haiti) cu sensul „soare“. În ket sângele se numește sul, apropiat de sol „soare“, respectiv sal în gâro (India). Nahuatl eztli se compară cu es „soare“ în betoi (Columbia?) Și skr. rudhira seamănă cu ro „soare“ (curdă), îra „soare“ în singhaleza (Ceylon). Despre irlandezul gaelic fuil „sânge“ putem spune că amintește de Apolo cu p>f
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
a avut loc următorul episod. Împărăteasa a leșinat În iarna lui 1863, contesa rusă Rimski-Korsakova a luat parte la un bal costumat, purtând vestmântul preotesei Tanit (românul “Salammbô” de Gustave Flaubert era la modă). Întrega să îmbrăcăminte constă dintr-un sal transparent. Evident, trupul ei frumos era la vedere pentru oricine. Și evident că toți cei prezenți au fost șocați. Împărăteasa a leșinat. Câteva minute mai tarziu, contesa rusă era invitată să părăsească bălul. Cu toate acestea, Varvară își atinsese scopul
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
aveau prea multe ocazii de a observa picioarele unei femei din înaltă societate. Era imposibil să o uiți Portretul parizian al Varvarei a fost realizat de Winterhalter în 1864. În tablou, aceasta nu poartă bijuterii și din nou, perferă un sal semitransparent. Se poate observa că Varvară nu este nici pe departe o frumusețe ideală - oasele fetei masive, obrajii dolofani, pleoapele grele nu sunt trăsăturile unei zeițe. Oricine își poate da seama cu ușurință că strămoșii ei erau slavi și tătari
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
vară! E dusă pe coline, Printre copacii tineri Și ultimele flori. O ultimă chemare, Apoi își ia avântul, Cu aripi de lumină Să zboare peste zări. Și-a pregătit în taină, Bagheta-i fermecata, Din voal, țesut De fluturi, Un sal multicolor. O să-l imbrace-n grabă, Așa, ca și o hoata, Să părăsească valea Și câmpul plin de flori. Ne lasă doar aroma De vară fermecata, De flori de tei și lacrimi De perle,-n zori de zi. Un zâmbet
RAMAS BUN, VARA! de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342718_a_344047]
-
și eu, domnu’ Trache. Da’, eu dau visichi...un păhăruț. Nu mult, că suntem în timpu’...că și eu...tot în timpu... --Am spus că nu beau. Începi să mă enervezi. --Atunci, scuzați! Dar pierzi. E de calitate...prima-ntâi...salu’! Împleticindu-se, Firfirică plecă, dar după un pas se întoarse: --Măcar să-l miroși,dom’le. Uite la el...ulei...și are un miros...Mmm! Mototolea nu băuse în viața lui wiscky. Și tare ar fi vrut măcar să-l guste
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
Acasa > Impact > Istorisire > MODA TOAMNEI Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Se poartă gri și mov în toamna asta , Și sal de frunze maronii se poartă , Cercei de stele , colier de brumă Și rochie cu amintiri brodată . Se poartă-n ramuri și gutui , și nuci , Și struguri dulci în vițe agățate . În slăvi se poartă șir de rândunele , Și, raze de
MODA TOAMNEI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343224_a_344553]
-
frați Daschevici, băieți de popa, și unul Ion Sahin. Odaia în care ședea Mihai - nici vorbă împreună cu altii - dădea în grădina și avea la fereastra gratii de fier. Lăsat aci de Gh. Eminovici, cu sfaturile mamei , care îi dăduse un sal turcesc să nu răcească peste iarnă, Eminescu își începu activitatea de liceean. În clasa mai erau români (B. Missir, viitor ministru, trei Manea, doi frați Goilav, Ilie Lutia s. a.), iar în bancă ședea cu Arthur Hyneck din Botoșani, mai tarziu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
roșu” . Aici, într-o hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie sau cărți vechi. Aici a pierdut Eminescu salul turcesc pe care mamă-sa i-l dăduse ca să nu răcească. Fiind mai delicat, se înțelege că cele mai multe farse erau făcute pe socoteală să. De spaimă, Eminescu dădu în friguri. La acest neajuns se mai adaugă și hrană proastă. Tirtec
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]