289 matches
-
ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încarcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încarcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și magazie să fie circa 60 metri. Un salahor scoate 2 metri cubi pietriș sau nisip pe zi, iar normal ar trebui 5 metri cubi. Deasemeni poate scoate un om 2 metri cubi de pământ la 2 metri distanță, normal ar trebui 4 metri cubi. Se menționează că munca
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Interne, Direcțiunea Ordinei Publice, referitoare la situația evreilor deportați în Transnistria ca infractori la muncă obligatorie. 179. 27 noiembrie 1943. Nota de serviciu nr. 139.167 a Corpului 4 Armată, Stat Major, Biroul 9, referitoare la utilizarea prelungită a evreilor salahori la muncă obligatorie. 180. 7 decembrie 1943. Raportul nr. 432.623 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la repatrierea a 594 de evrei deportați în Transnistria pentru că s-au sustras de la muncă obligatorie. 181. 16 decembrie 1943. Ordinul nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
când totalul nu ajunge la această cifră, în raport cu numărul șantierelor și cantitatea de mână de lucru necesară asigurării unui randament normal. În compunerea acestor echipe vor intra meseriașii evrei înscriși în controale (între 18-50 ani), precum și numărul strict necesar de salahori. III. - Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încărcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încărcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între vagoane și magazie să fie circa 60 metri. Un salahor scoate 2 metri cubi pietriș sau nisip pe zi, iar normal ar trebui 5 metri cubi. Deasemeni poate scoate un om 2 metri cubi de pământ la 2 metri distanță, normal ar trebui 4 metri cubi. Se menționează că munca
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s’au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din aceste fonduri, capitolul „mâna de lucru”. 4. - Se interzice repartizarea și utilizarea evreilor peste limitele prevăzute în acest ordin, chiar când aceștia ar renunța
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
20-40 ani prestează munca obligatorie în detașamente exterioare, iar acei între 18-20 și 40-50 lucrează în detașamente locale. Evreii meseriași principali se pot repartiza acolo unde nevoile o cer indiferent de vârstă. III. - Lucrările de repartizare: Repartizarea evreilor meseriași, și salahori se face de către Comandamentul teritorial: - evreii titrați, technicienii și contabilii autorizați se repartizează de M.St.M. - termenul de repartizare este de 3 până la 4 luni. IV. - Repartizarea de evrei pentru particulari și întreprinderi particulare este suspendată până la noi ordine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii titrați, technicienii și contabilii autorizați se repartizează de M.St.M. - termenul de repartizare este de 3 până la 4 luni. IV. - Repartizarea de evrei pentru particulari și întreprinderi particulare este suspendată până la noi ordine. V. - Corpurile Teritoriale repartizează evreii salahori și meseriași pentru nevoile armatei, autorităților civile, numeric, iar cercurile teritoriale îi repartizează pe evrei nominal conform ordinelor aprobatoare. VI. - Regimul de lucru: Evreii sunt obligați, să lucreze 9 ore pe zi. Prezența la lucru a evreilor din detașamentele locale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat Major Bir. 9 NOATA DE SERVICIU Nr. 139.167 din 27 Noembrie 1943 CORPUL IV ARMATĂ Bir. 9 către BIROUL 4 C. 4 A. 1) Evreii rămâne la M.O. 1-2-3-4ani întrucât în garnizoană nu se găsesc atâția evrei salahori cari să poată înlocui pe cei din exterior. 2) Toți evreii dela 40-45 ani, trebuesc trimiși în detașamente exterioare. Aceasta înseamnă că în Garnizoană nu se admite a rămânea tineri și în detașamente exterioare, evrei bătrâni, ci tocmai invers. 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
după cum nici românii, cari au 7 copii pe front, nu are alte drepturi ca cei ce au un copil. 6) Obs. - Facultatea de Medicină prestează M.O. în detașament - ca doctori, sanitari etc., dacă C.Terit. i-a trimis ca salahori este o greșală care trebue cercetată. 7) Evreii apatrizi fac M.O., aceștia sunt în general cu pașapoarte Nansen. ȘEFUL BIROULUI 9 Lt. Colonel, Ionescu C. Ioan ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 40, dosar 7253, fila 134. Document
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
2140/1944, avem onoare a vă aduce la cunoștiință următoarele: Un număr de 11 studenți, menționați în alăturatul tabel nominal, cari nu și-au putut termina studiile la facultățile unde au frecventat până în preajma războiului, se află actualmente concentrați - ca salahori - la diferite detașamente exterioare. Acești 11 tineri, sunt singurii studenți cu studiile neterminate din motive independente de voința lor, cari se află în exterior dela 15 mai 1942. Deși sunt absolvenți a mai multor ani de studii universitare: politechnică, acade
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiile neterminate din motive independente de voința lor, cari se află în exterior dela 15 mai 1942. Deși sunt absolvenți a mai multor ani de studii universitare: politechnică, acade mie, etc., ei au fost utilizați - în cadrul m.o. - în categoria salahorilor. În cadrul dispozițiunilor hotărâte prin ordinele superioare pentru înlocuirea evreilor cari au peste un an de muncă în exterior, situația acestor studenți, credem că trebuie luată în considerație în mod deosebit. Vă rugăm, de aceea, respectuos să binevoiți a aproba și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe cele bune, care prin eventuala sa nepăsare silește pe direcție să deie trei piese nouă pe săptămână, un asemenea public pierde dreptul de-a avea un teatru bun și ne mirăm cum de actorii, demoralizați, pun asemenea muncă de salahor unde orice idee de arte dramatică e subordonată trecătoarei petreceri, își mai dau atâta silință, deși știu încalțe rolurile. Noi nu ne speriem de-a supăra pe cetitor cu aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la funcții, pe de alta în proletari, avizați la o muncă întîmplătoare și totuși grea al căror produs nu plătește consumul. Căci într-adevăr ce mai sânt românii, în orașele Moldovei mai cu samă, decât scriitori pe de o parte, salahori pe de alta? De aceea cu părere de rău trebuie s-o spunem că orice formație nouă parlamentară nu are drept corelat o clasă pozitivă care caută a da espresie intereselor ei, ci sânt niște gândiri lipsite de cuprins, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care ni le-a ales nu erau genul care să îți pună spinarea la bătaie. Chiar dacă erau grele, era doar temporare și aveau menirea să te conducă spre ceva mai bun. Nu avea deloc de gând să ne transforme în salahori. Nu, noi trebuia să purtăm costume, nu salopete, și era hotărâtă să ne pună pe drumul devenirii sociale, chiar dacă nașterea noastră nu ne permitea nici o speranță de acest fel, nu ca în cazul fiilor ei care fuseseră crescuți cu guvernante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
încolo nu am fost conștient de consecințele faptelor mele, iar bătrâna doamnă n-a reușit să-și croiască drum în imaginația mea cu avertismentele și prezicerile ei în legătură cu ce mi se pregătea - permise de muncă, oborul de vite, muncă de salahor, grămezi de pietre penitenciare, pâine și apă, ignoranță și degradare pe viață. Le invoca pe toate, cu din ce în ce mai multă ardoare, mai ales din clipa în care am început să ies în oraș cu Jimmy Klein, și încerca să înăsprească regulile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
adolescent cu coșuri și fețe pe care se citea paricidul, inocența celui care mestecă toată ziua gumă, materie primă care să se transforme în muncitori și funcționari, stabilitate daneză, inspirație de macaronar, geniu matematic stăvilit de catar; erau copii de salahori cu urechile pline de ceară, fete de businessmen ce promiteau plăcerile sexului - o combinație uriașă de mostre ale unei gazde cutremurătoare, o multitudine de texte sfinte, totul zămislit de părinții ce migrau către vest, împinși de considerente materiale. Sau eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
știu. În loc de asta m-am trezit cu o droaie de indivizi care voiau să acționeze imediat; un bătrân ajutor de bucătărie cu mâinile crestate de la tocat legume și atât de îngroșate de grăsime pe cât sunt mâinile unui miner sau unui salahor din cauza lutului, care voia să mă duc să vorbesc cu șeful lui, subito; sau venea un indian cu plângerile lui scrise într-un poem pe o pungă de hârtie pătată de uleiul gogoșilor care fuseseră în ea. Nu mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ne-bun, Sile e și el de-al nostru, e nativ, nu? Bașca Spinoza, care zice, dacă nu mă-nșel, în "Etica"... Ho, bine, oprește-te, moară! punctează Dănuț sardonic, cu un flit sec, țintit fix între bocancii scâlciați, de salahor, ai bețivanului. (Care sforăie mai departe, in absentia, fără habar că devenise el însuși subiectul central al maieuticii). Morala mea e foarte flexibilă! Cu siguranță, că tu ai fost femeie, într-o altă viață... Viermeee!! Ba, pardon, zău, sunt Boss
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din Roman și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]