170 matches
-
1828, într-un document cartografic, ca parte componentă a moșiei Salcea. Ulterior satul a făcut parte, începând cu anul 1875, din comuna Salcea. Din 2003, comuna Salcea, în urma unui referendum, a devenit așezare urbană. Celelalte foste sate ale comunei - Plopeni, Salcea și Văratec - au primit statutul de cartiere ale noului oraș, în timp ce Prelipca, a primit statutul de sat afiliat orașului. Populația, în număr de aproximativ 1275 de locuitori, este formată în totalitate din români, care, din punct de vedere religios, sunt
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al zecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Deși a fost ridicată la rangul de oraș, Salcea rămâne o localitate preponderent rurală, deoarece marea majoritate a populației se ocupă cu agricultura iar orașul seamănă din punct de vedere al aspectului cu o așezare rurală. Salcea este situată la 11 km est de municipiul Suceava, în zona metropolitană
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
localități din județul Suceava. Deși a fost ridicată la rangul de oraș, Salcea rămâne o localitate preponderent rurală, deoarece marea majoritate a populației se ocupă cu agricultura iar orașul seamănă din punct de vedere al aspectului cu o așezare rurală. Salcea este situată la 11 km est de municipiul Suceava, în zona metropolitană a reședinței de județ, fiind practic un oraș-satelit. Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
ocupă cu agricultura iar orașul seamănă din punct de vedere al aspectului cu o așezare rurală. Salcea este situată la 11 km est de municipiul Suceava, în zona metropolitană a reședinței de județ, fiind practic un oraș-satelit. Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Salcea se află în extremitatea estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: Salcea se află
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Salcea se află în extremitatea estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: Salcea se află în aria de influență urbană a municipiului Suceava, fiind singurul oraș care face parte din Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”, înființată la 1 decembrie
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Salcea se află în extremitatea estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: Salcea se află în aria de influență urbană a municipiului Suceava, fiind singurul oraș care face parte din Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”, înființată la 1 decembrie 2011. Teritoriul orașului Salcea este străbătut pe o distanță de aproximativ 9,5 km de
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
extremitatea estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: Salcea se află în aria de influență urbană a municipiului Suceava, fiind singurul oraș care face parte din Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”, înființată la 1 decembrie 2011. Teritoriul orașului Salcea este străbătut pe o distanță de aproximativ 9,5 km de șoseaua europeană E58 (DN 29), importantă cale rutieră ce leagă Suceava de Botoșani. Prin partea sudică a orașului curge râul Suceava, satul Prelipca (ce face parte din componența localității
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
este străbătut pe o distanță de aproximativ 9,5 km de șoseaua europeană E58 (DN 29), importantă cale rutieră ce leagă Suceava de Botoșani. Prin partea sudică a orașului curge râul Suceava, satul Prelipca (ce face parte din componența localității Salcea) fiind poziționat pe malul stâng al râului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Salcea se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,25%), cu o minoritate de
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
29), importantă cale rutieră ce leagă Suceava de Botoșani. Prin partea sudică a orașului curge râul Suceava, satul Prelipca (ce face parte din componența localității Salcea) fiind poziționat pe malul stâng al râului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Salcea se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,25%), cu o minoritate de romi (4,61%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,83%), dar există și minorități de penticostali (19,71%) și creștini după evanghelie (8,54%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul al XVII-lea. Ulterior Salcea s-a dezvoltat ca o localitate-satelit a municipiului Suceava și a avut statutul de comună până în 2003, când locuitorii din Salcea s-au pronunțat, prin referendum, pentru ridicarea așezării la rang de
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
65,83%), dar există și minorități de penticostali (19,71%) și creștini după evanghelie (8,54%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul al XVII-lea. Ulterior Salcea s-a dezvoltat ca o localitate-satelit a municipiului Suceava și a avut statutul de comună până în 2003, când locuitorii din Salcea s-au pronunțat, prin referendum, pentru ridicarea așezării la rang de oraș. Trecerea propriu-zisă la statutul de localitate urbană
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul al XVII-lea. Ulterior Salcea s-a dezvoltat ca o localitate-satelit a municipiului Suceava și a avut statutul de comună până în 2003, când locuitorii din Salcea s-au pronunțat, prin referendum, pentru ridicarea așezării la rang de oraș. Trecerea propriu-zisă la statutul de localitate urbană s-a produs în anul 2004. Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava se află pe teritoriul orașului Salcea, la nord de
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
când locuitorii din Salcea s-au pronunțat, prin referendum, pentru ridicarea așezării la rang de oraș. Trecerea propriu-zisă la statutul de localitate urbană s-a produs în anul 2004. Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava se află pe teritoriul orașului Salcea, la nord de Plopeni, la distanțele de 12 km de Suceava și 30 km de Botoșani, deservind practic ambele mari orașe din nordul Moldovei. Aeroportul a fost inaugurat în 1932, iar începând cu 1960 este deschis traficului comercial prin intermediul TAROM
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boală În condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnas” figurează, În Enciclopdia Predescu, mai Întâi „Nicolae Hasnas, doctor, director de spital, n. 1876 la Salcea (Botoșani)”, senator În 1926, apoi deputat În 1933 și „Spiru Hasnas, magistrat, scriitor, n. 21 aug.1873 În Botoșani” (scoate un volum de poezii În 1933, deci era În viață, de asemenea, la momentul publicării amintirilor lui D.Cosmanescu). Tot
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
național DN 29A (la distanță de 4 km de reședința comunei), iar prin Suharău și Oroftiana, de la Cristinești spre Baranca de Hudești, drumul județean DJ 291D. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava situat în orașul Salcea, lângă Suceava, la 71km distanță de reședința comunei Suharău. Comuna Suharău este compusă din șase sate: Suharău, Oroftiana, Lișna, Smârdan, Plevna și Izvoare. Suprafața comunei este de 10605 ha (106,05 km2), reprezentând 2,12% din cea a județului Botoșani
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Și la 1 Îți trântea o varză din aia... Și când ești tânăr mănânci mai mult... Bătrânii, săracii, zicea că le ajunge, dar vai de capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne Încolona câte o sută de inși, cu militari, că de-știa erau gârlă... și ne punea așa pe rând. Aveam roabe cu hârleț și acolo săpam În pământ și era cu normă. Care nu-și făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
voluntar. În anii ’80 cere tot mai des concedii medicale din ce în ce mai lungi. Cu intervale de ameliorare, reale sau aparente, suferă de „amețele”, își pierde cunoștința, suportă atacuri violente, unele în somn; apelează deci la doctori și doftori, se pune „în salce”, se duce la băi, la Slănic. Simțindu-se „vârstnic și greoi”, îmbătrânit înainte de vreme și apăsat de singurătate (mai ales după plecarea „Convorbirilor...” și a junimiștilor la București, în 1885), C. - „bolnav de boala mea”, cum spune - pare a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu numele de Leul Veneției. Act IV Cameră Desdemonei. În timp ce Emilia o ajută să-și facă pregătirile de noapte, Desdemona cântă un cântec pe care servitoarea mamei sale, Barbara, părăsita de iubitul ei, obișnuia adesea să-l cânte (Cântecul salciei: "Salce! Salce!"). Din timp în timp Desdemona se întrerupe pentru a face comentarii referitoare la Barbara și pentru a da instrucțiuni Emiliei. La un moment dat vuietul vântului o face să tresară de teamă. Desdemona îi urează noapte bună Emiliei după
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
numele de Leul Veneției. Act IV Cameră Desdemonei. În timp ce Emilia o ajută să-și facă pregătirile de noapte, Desdemona cântă un cântec pe care servitoarea mamei sale, Barbara, părăsita de iubitul ei, obișnuia adesea să-l cânte (Cântecul salciei: "Salce! Salce!"). Din timp în timp Desdemona se întrerupe pentru a face comentarii referitoare la Barbara și pentru a da instrucțiuni Emiliei. La un moment dat vuietul vântului o face să tresară de teamă. Desdemona îi urează noapte bună Emiliei după care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
suo nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]