4,209 matches
-
a viceprimarului comunei, desemnat din rândul consilierilor, a încetat. Potrivit legii, până la constituirea noului consiliu local, primarul sau în absența acestuia secretarul comunei va rezolva problemele curente ale comunității, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin, conform legii. Consiliul Local Salcia s-a făcut remarcat de-a lungul timuplui din scandalurile dintre primar și viceprimar. Citește și:
După şase luni de procese, Consiliul Local din Salcia (Mehedinţi) a fost dizolvat () [Corola-journal/Journalistic/24432_a_25757]
-
Brăila a oferit spre compensare o suprafață împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuța, în apropierea vechii locații. Moștenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoșul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcția Silvică oferă în schimb plop și salcie, specii mai puțin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ștefan să solicite Comisiei Județene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din
Pădurea Stejaru din Brăila este în pericol de a fi defrişată () [Corola-journal/Journalistic/24706_a_26031]
-
grupuri de băieți intra în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fan, sunând din clopoței și talăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colăci și lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an. Începutul acestei sărbători datează
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
aceste conexiuni se deslușesc limpede, unde Dominic Stanca e poet cu adevărat, inventînd, dacă se poate spune așa, un alt Bacovia lîngă vechiul, cunoscutul Bacovia, recuperînd astfel esențele eminesciene ale liricii noastre: " Aici în preajma orașului alb,/ între ziduri căzute, între sălcii amare,/ unde vița de vie se urcă pe deal/ și iedera verde se furișează'n pridvoare,/ aici unde sensul de fiece zi/ își pierde rigida însemnătate/ vorbim despre oameni ca și cum am vorbi/ despre cărți, despre fluturi sau despre haine uzate
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
unei esențe unice: "N-am mai băut de mult/ o rochie de fată. N-am mai sărutat de mult/ - pe gură și pe pulpe - o floare căzută pe jos dintre tei!" (Dați-mi o scurtă vacanță). Ca și: Se scutură salcia. Se scutură plopii./ Se scutură frunza:/ este ca și cum ne-ar fi răzuite sufletele/ de solzii lor de mrene sărite pe uscat" (Începe tangoul. Începe valsul). Ca și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
și cinicilor. Mai mult decât atât, Cehov este acceptat din toată inima de cele două curente ireconciliabile ale gândirii ruse: filo-occidentalii și slavofilii. Din acest punct de vedere, Cehov e unic. Oare nu pentru că se mlădiază, ca o ramură de salcie? Nu, nu se mlădiază. Nu e deloc flexibil. Nici măcar în cei mai cruzi ani ai vremurilor staliniste, textele lui Cehov n-au ajuns în Gulagul literar, prin care au trecut Demonii lui Dostoievski, tratatele religioase ale lui Tolstoi și ale
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
dezleagă-mă sau lasă-mă să-mi învelesc sufletul cu toate filele destinelor puilor de om prinse în pasul Tău de abur molcom fulger în pocalul iubirilor răzvrătite răscolite prin om frate tată prieten iubit iubit iubit îngemănată umbră cu salcia în care dorul anotimpurilor îmi aduc încă o așchie la crucea pe care Tu ai sculptat-o cândva anume gândindu-mă la fel ca răsăritul amurgul în toamnă sting în sine prezentul rostindu-l mai este poate și mâine o
STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382713_a_384042]
-
de mâine-n Mărțișor Se reaprinde-n piept mult dor. De bucurie și de viață Când totu-n lume se dezgheață. Urmează-n șir vreo nouă zile Când înfloresc din nou zambile Și ghiocei și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Printre norii ca perdeaua Se zărește soarele, A plecat demult și neaua, Clipocesc izvoarele. Ghioceii capu-și saltă, La fel albăstrelele, Nuferii plutesc pe baltă, Bucurând ostroavele. S-au trezit și brotăceii, Sălciile au mugurit, În pădure brebeneii Dau îndemnuri la privit. Ce mai cântec, ce culoare Primăvara a adus, E moment de-nviorare, De cu zori până-n apus. E frumos și este bine Când e pace pe pământ, Dar de nu-I Isus
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
Scaunele și forma o baltă pe locul unde a fost vechea Carvasara (Vama, n.m.), fierăriile vechi și unde se vindeau rogojinile și lemnăriile adică în coasta grădinii de astăzi a lui Sf. Gheorghe. Acea baltă era înconjurată cu trestie, cu sălcii și aproape de dînsa se făcea tîrgul sau piața, căci acolo erau scaunele de pescării, măcelării, manufacturile brute și se numea Tîrgul Cucului (azi Piața 1848, după identificarea editorului, n.m.), unde, în toate primăverile, acolo, în sălcii, bucureștenii auzeau cîntecul cucului
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
înconjurată cu trestie, cu sălcii și aproape de dînsa se făcea tîrgul sau piața, căci acolo erau scaunele de pescării, măcelării, manufacturile brute și se numea Tîrgul Cucului (azi Piața 1848, după identificarea editorului, n.m.), unde, în toate primăverile, acolo, în sălcii, bucureștenii auzeau cîntecul cucului. Aceasta au apucat-o și cei ce au trăit pînă la 1880". Vorbind de fortăreața din vechime care era Bucureștiul pe vremea cînd capitala era la Tîrgoviște, autorul precizează că "pe la Văcărești și Vitan nu putea
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
CATEDRALA MITROPOLITANĂ. În Duminica Floriilor, Liturghia arhierească va începe la ora 9,30 și va fi oficiată de Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului (răspunsurile vor fi date de Corul Catedralei); după liturghie, credincioșilor le vor fi împărțite ramuri de salcie sfințite; slujba Deniei Floriilor va avea loc de la ora 18. În Săptămâna Mare, luni, marți și miercuri, de la ora 10, se va celebra Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite“ iar de la ora 18 vor avea loc slujbele deniilor. În Joia Mare
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
a Catedralei. l CATEDRALA ORTODOXĂ SÂRBĂ. În Sâmbăta lui Lazăr (19 aprilie), slujba Vecerniei începe la ora 17. În Duminica Floriilor, de la ora 10, se oficiază Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, după care se vor oferi credincioșilor ramuri de salcie sfințite. În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 9, va avea loc Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite“. În Joia Mare, Sfânta Liturghie va începe la ora 10, iar Denia celor 12 Evanghelii, la ora 18
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
oficiată de la ora 8, slujba Vecerniei, de la ora 17, iar slujba „Punerii în Mormânt“, de la ora 19. l BISERICA GRECO-CATOLICĂ PROTOPOPIALĂ din Piața Timișoara 700. În Duminica Floriilor, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, cu sfințirea și împărțirea ramurilor de salcie, va fi oficiată de la orele 8, 10 și 18 (de la ora 12 se va oficia Li-turghia la Spitalul de Oftalmologie). În Săptămâna Mare, în zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 8, vor fi oficiate liturghiile „Darurilor mai înainte
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
Bucegi; Grădiștea Muncelului - Cioclovina; Balta Mică a Brăilei; Vânători-Neamț; Lunca Mureșului. Relief și biodiversitate Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie și șleauri de câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
bucureștene, călugări și călugărițe au participat duminică la tradiționala procesiune de Florii pe străzile Capitalei, organizată de Arhiepiscopia romano-catolică de București, pentru a marca sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Pe tot traseul pelerinajului, preoții și credincioșii au purtat ramuri de sălcii și flori în mâini, pentru a aminti de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim. Tinerii au purtat Crucea - simbol al Zilei Mondiale a Tineretului, celebrată în Duminica Floriilor și instituită de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1985
Procesiune catolică de Florii, în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/26694_a_28019]
-
București la 5 ani temniță grea, pentru uneltire contra ordinei sociale, pedeapsă majorată în urma recursului Procuraturii Militare la 6 ani temniță grea. Perioada de detenție și-a petrecut-o în pentinenciarele Ploiești, Galați, Jilava, dar și în lagărele de muncă Salcia, Stoenești si Strâmba din Balta Brăilei. Deși a fost grațiat prin decretul 393/26 iunie 1962, Șerban Rădulescu-Zoner a refuzat categoric să colaboreze cu Securitatea, fapt dovedit prin documentele scrise existente la CNSAS. În perioada 1945-1947 a fost membru al
Istoricul Şerban Rădulescu-Zoner a decedat () [Corola-journal/Journalistic/23342_a_24667]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > E MÂINE ZIUA DE FLORII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E MÂINE ZIUA DE FLORII În sălcii mâțișorii cresc Și câmpu-i plin de ghiocei. Ia uite, berzele sosesc, Iar în livadă-s câțiva miei! E mâine ziua de Florii, În zarzări florile-și fac loc, Din drum vin glasuri de copii Și-o pasăre c-un pai
E MÂINE ZIUA DE FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381734_a_383063]
-
graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc În cânt din graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin... În cânt din graiul păsăresc. Renaștere Aștept să vină primăvara, Să-ți împletesc cu flori cosițe, Să ne-alergăm prin poienițe De dimineața până seara. În răsărit să
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
de păsări, unele de mărimea unor minusculi colibri, altele de dimensiunile unor păsări mai mari cu aripile înmuiate parcă într-o baie de aur și flăcări. Platanii, gorunii,pinii, arțarii magnolii, toți bătrânii străjeri ai parcului, ca și plopii și sălciile de pe malul râului își ascundeau umilința plecându-și dureros crengile dezgolite cu brutalitate. Nemilosul și prea zănaticul venetic, ce se dezlănțuise în vârtejuri amețitoare, pornit tocmai din lăcașul lui ascuns în apele mării printre colțurile stâncilor de la Trieste, le smulgea
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
s-a pornit, Chemând creștini la sărbătoare. Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață, În urma lor îi vezi trecând, Pe bunii-ncovoiați de viață. Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire, Ei poartă salcie în mâini, Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”... Azi sunt Floriile și-n sat, E-așa o mare bucurie Căci pe-un asin azi a intrat Iisus, în mare-mpărăție! Tu, Doamne, vii căci te iubim, ... Citește mai mult În sat copacii
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
s-a pornit,Chemând creștini la sărbătoare.Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață,În urma lor îi vezi trecând,Pe bunii-ncovoiați de viață.Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire,Ei poartă salcie în mâini,Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”...Azi sunt Floriile și-n sat,E-așa o mare bucurieCăci pe-un asin azi a intratIisus, în mare-mpărăție!Tu, Doamne, vii căci te iubim,... X. CU SUFLETUL ÎN SCĂLDĂTOAREA VITEZDA, de Gabriela
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
de o bunică care toarce caier vara...... XXIV. RUGĂCIUNE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017. În genunchi la rugăciune, Doamne-acuma eu Te chem, Sufletul adânc îmi plânge îndoit de-atât blestem. Ca o salcie pletoasă mă aplec în fața Ta, Vântul vieții mă lovește...Doamne- ascultă ruga mea! Când cuprinsă de durere eu voi plânge cu amar, Tu, ținându-mă de mână, să mă duci către altar Și acolo să m-așezi în genunchi, la
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
lacrime și vorbe care-adesea m-au durut. Când pierdută-n griji mărunte vorbe am să spun în gând, ... Citește mai mult În genunchi la rugăciune, Doamne-acuma eu Te chem,Sufletul adânc îmi plânge îndoit de-atât blestem.Ca o salcie pletoasă mă aplec în fața Ta,Vântul vieții mă lovește...Doamne- ascultă ruga mea!Când cuprinsă de durere eu voi plânge cu amar,Tu, ținându-mă de mână, să mă duci către altarși acolo să m-așezi în genunchi, la rugăciune
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
chemă bunica acasă s-o ajute la adunatul găinilor și la hrănirea lor cu grăunțe, să le dea apă. Mai adusese și vreo două vedre de apă proaspătă de la izvorul care era chiar ceva mai jos de casă, sub o salcie mare și pletoasă. Ieși să vadă cum s-au uscat rochița și pampoanele. Când colo - vezi întâmplare - au dispărut pampoanele! O surpriză mai mare ca asta nici că se putea. Oare cine i-a luat? Misterul dispariției lor n-ar
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]