353 matches
-
timpul aiurea, pe traseu găsea mereu câte ceva, micile daruri ale neprevăzutului. Se întorcea calmat, cu câte o pâine, cu fructe sau o cutie de cafea, ca și cum după așa ceva plecase, o întreba dacă vrea bilete la circ, pe el îl amuzau saltimbancii și era fascinat de strălucirea costumelor, i se părea că aceasta este menirea spectacolului, de a produce emoții primare. Știu că aveam o cu totul altă viziune asupra vieții, dar cu toate astea, mi-a fost greu să înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe Negoițescu, pe Philippide... De la omoruri la onoruri. De Blaga n-avea chef. Blaga rămăsese la "misticism/ panteism". Și cine crezi că făcea sumarul Tratatului de istorie literară? Călinescu? Nu. Crohmălniceanu îl făcea. Călinescu nu era decît un "histrion", "un saltimbanc burtos". Așa îl prezintă în Amintiri deghizate, chiar dacă tocmai "Lumea" lui Călinescu îl lansase în critică, prin '45-'46. Cică avea umoare rea, devenise maniac. Suferea de mania persecuției, îl obseda invidia celor din jur. De nebun, făcea "remarci menite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dar ajung la ele mai greu. Mă năpădesc prostiile intens mediatizate. Poeții de reproducere************ și poetessele bele și tembele, gata să-și etaleze viscerele pe cearșafuri tipografice și să ciripească nu în limba sacră a păsărilor, ci-n limba păsăricilor. Saltimbancii poeziei sînt protejați. Un "plictisit" pontos își lansează placheta, săturîndu-și adunarea cu nuci și cu fudulii la grătar. Presa nu omite știrea. Protejați sînt și rastignacii fără complexe de inferioritate intelectuală. Iau "la mînă" problema și se descongestionează, congestionîndu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unui citat din Shakespeare: What's Hecuba to him, or he to Hecuba? Versurile care urmează sunt o excelentă definiție a condiției actorului. Și, element important, ele aparțin unui actor și poet născut în anul 1876: "Mi-e sufletul un saltimbanc grotesc,/ Așa cum se-ntâlnesc prin iarmaroace,/ El - vrea nu vrea - e nevoit să joace/ Pentru plăcerea celor ce privesc.// În mine plânge râsul omenesc/ ?i râde lacrima, pe când cu voce/ Zadarnică de goale poloboace/ Străine patime maimuțăresc.// Așa mă știu
Între Calliope, Erato și Thalia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8050_a_9375]
-
regizorul. Atunci, Saizescu visa chiar și la un al treilea film cu același protagonist. De asemenea, Geo Saizescu a jucat în numeroase filme, între care "S-a furat o bombă", "Astă seară dansăm în familie", "Păcală", "Eu, tu și Ovidiu", "Saltimbancii", "Grăbește-te încet", "Șantaj", "Buletin de București", "Pe malul stâng al Dunării albastre", "Fram", "Sosesc păsările călătoare", "Secretul lui Bachus", "Secretul lui Nemesis", "Căsătorie cu repetiție", "Harababura", "A doua cădere a Constantinopolului", "Milionari de weekend" și "O secundă de viață
Cine a fost Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70243_a_71568]
-
bine, cu apeluri speciale la rezervele de stoicism. Dacă de moartea mea ar fi vorba (moștenitor al unei anume ușurătăți viguroase care întotdeauna trezește în mine forme neobișnuite de depășire), aș mai putea să inventez o jumătate de duzină de saltimbanci, o cafea, o țigară, un toc și un bloc-notes pentru a (nu) scrie un text despre Kurosawa sau Henry Miller - acolo unde nu pot scrie orice, pentru că nu cred nici în destinatari la vedere. E simplu: ar fi vorba doar
Moartea actorilor by Dinis Machado () [Corola-journal/Journalistic/6854_a_8179]
-
scurt, dedicate lui Ion Barbu, sînt o călătorie de carnaval, care stîrnește cheful de-a o repeta: „Iar noi, într-o boccea de saltimbancă/ La toamnă colinda-vom țara francă." Mistrețul, starea de mijloc a unei transformări fără de veste, de la saltimbanc ce-și rîde de patimile omenești, la melc care nu le cunoaște, îmboldit cînd și cînd de urmele vieții lui trecute, și încercînd să-și anime cu povești pașnicul vecin cu cochilie, e urmărit în furiile și fugile lui. Toate
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
în linii prudente, tincturat de scepticism. Astfel că rațiunea reușește a ține în chingi revărsarea informului, mărginit prin-tr-o liniatură explicativă: "Toate obiectele picură o ceară înăuntrul lor / ca și cum un suflet ascuns / se îndrăgostește fără să mărturisească // Dintre lipitori și lichele saltimbanci oratori / dintre vietățile stelare / dintre cei proaspeți și ofiliți de orgolii / care imploră / care se căiesc / care-s hârciogi sau logodnice albe / care urăsc din dragoste / care alintă gândaci de bucătărie // Numai noi nălucile sântem ipocriți noi poeții" (Noi). Grotescul
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
fi niște impostori - deși sunt; cît despre mine... sunt tot atîta ca și ei, însă o știu și sufăr pentru asta". Cabotinajul, simulacrul, clovneria sunt soluțiile de moment ce se absolvă prin regia lor dramatic lucidă: "S-o faci pe saltimbancul în situația mea, nefericit și trist pînă la depravare!". În consecință, o lunecare pe toboganul "decadenței", ce-i provoacă nostalgia unei vîrste netrucate, cea a tinereții, singura care-i păstra identitatea. Pe cînd scria Cartea amăgirilor, îi era teamă să
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
alta,efectiv mi s-a lărgitară "ielasticu'" la budigai:)))....pt că ,dacă nu își cere scuze public,am și eu dovezile mele ....unele așa,modeste, ca de "duduie neapăruta care noroc cu el că mai pot apărea":)),si sa vedem saltimbancul mahalagiu și isteric al țării pe unde scoate cămașă și cum îi explică "superbei", cum e cu relațiile astea extra relațiile de bază(cică!!!!)....hai că abia aștept mirciulică duru-duru(să nu fiți răi să vă gândiți la rimă de la
Oana Zăvoranu, atac dur la Badea: Un mârlan și mincinos () [Corola-journal/Journalistic/73291_a_74616]
-
Fructelor pămîntului s-a vrut un profet, dar a murit liniștit în patul sau, ca un patriarh. Să-l ascultăm tot pe Nicolae Balotă: Deși suntem mereu ispitiți să nu luăm în serios nimic din existența, din măștile acestui mare saltimbanc, nu putem nega voința să de sinceritate. Numai cine trăiește în travesti, numai cel care s-a delectat purtînd măști, poate avea - ca și André Gîde - patimă autenticității. Două lucruri cred că au fost perfect autentice în viață acestui comediant
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
dacă va renunța la emfaza Ťtemelor esențialeť și va insista pe trasarea unor portrete delicate, caligrafiate cu emoție, precum cel numit Din nebăgare de seamă: ŤAritina nu mai este/ a fumegat ușor, s-a rostogolit/ prin sufletul meu ca un saltimbanc/ sângaci/ a fumegat / ca o pipă de familie bună... Mi-a scrântit din greșeală,/ din nebăgare de seamă/ toată închipuirea,/ tot orizontul meu cel rotofei... / toate vârstele/ mi-au rămas șchioape, mioape. / Aritina, cocul ei auster/ sâmbetele ei îmbrăcate bine
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
chip de client sau vârstnic „voyeur". Să reprezinte oare personajul un alter-ego al lui Picasso însuși? Nimeni nu știe cu adevărat... Gravurile nu sunt surprinzătoare pentru cunoscătorii operei sale târzii, o perioadă în care într-o lume plină de mușchetari, saltimbanci, toreadori, bacante și fauni, apar și siluetele altor artiști din trecut precum Rafael sau Rembrandt. Așa cum demonstrează și o altă expoziție recentă, „Picasso - teme și variațiuni", de la Muzeul de Artă Modernă, gravura, ca mod de exprimare, a însemnat enorm pentru
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
într-adevăr, din primele pagini ale sale, publicate în Revista Cercului literar că regizează adevărate scenete în care îi face să evolueze pe eroii săi, subiecții criticilor sale, mai ales când aceștia se pretează teatralizării prin însăși natura lor de saltimbanci, precum erau cei din neamul Caragialeștilor, cărora încă tânărul critic le închina un articol memorabil. Chiar și Eminescu (remarcat și el ca mânuitor al unei "minore păpușerii romantice", în cutare poezie de la începuturile sale) poate deveni centrul unei asemenea puneri
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
din Iași, unde, din 1859, acuză semnele drastice ale inadaptării, rămînînd repetent de două ori și părăsind repede studiile, pentru a-și urma fascinația pe care o resimțea pentru o trupă de actori din epocă (trupa Lupescu). Alături de grupul de saltimbanci, Conta, intrat în pielea sufleurului, va bate țara timp de doi ani, fără a mai da pe acasă și fără a simți vreo remușcare pentru ingratitudinea filială. O coincidență tulbure face ca peste trei ani la aceeași escapadă sub coviltir
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
Trei istorici englezi au descoperit de curând în arhivele judiciare de la Stratford-upon-Avon că marele dramaturg elisabetan a fost de câteva ori pe punctul de a face închisoare pentru evaziune fiscală. Tradiția preferă imaginea unui Shakespeare saltimbanc lipsit de mijloace și urît de bogătașii vremii. În realitate, constată istoricii, el era un mare proprietar funciar, care îi vâna necruțător pe cei care îi încălcau pășunile. Între sărmanii înfometați și miile de oi pe care le poseda, le
Shakespeare, sacul cu cereale și pana de scris () [Corola-journal/Journalistic/3589_a_4914]
-
a bătut joc de cele mai adânci și sacre temeiuri omenești și legi naturale, nu se va opri nici dincolo de pragul ocnei. Iar el o știe bine în cugetul său când, descriind peste abisul deschis dinainte-i o piruetă de saltimbanc al deznădejdii, își săvârșește trecerea de la pornografie la misticism... Ca să propună apoi umanității în restriște, în chip de leac al tututor relelor, cuvântul său de nerușinat, - un fel de crez, un fel de religie, al cărei mare preot își propune
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
în posadele minerale ale uitării pe fundul Mării Sarmatice devenit gorgan în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
În noaptea aceea a fost o ploaie de stele pe care astronomii nu au identificat-o cu nici un alt fenomen cunoscut. Plouă la Praga Plouă la Praga și ploaia șterge (iar și iar) urmele lui Franz Kafka de pe trotuar un saltimbanc se aruncă pînă în înaltul cerului cu speranța că ar putea să fie un nou Dumnezeu numai că într-o lume pe ducă Dumnezeu răspunde doar la nume de împrumut ca atunci cînd iubești o femeie și toți (dumne)zeii
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/3292_a_4617]
-
necredinciosul" și "Clownul condotier din vis" sînt ai săi doi ctitori, nu tocmai iluștri, dar numai buni pentru un ținut cu simțul arlechinadei. Sfinți luați în derîdere, pentru că faptele lor nu-i arată, nici pe departe, de mari virtuoși, și saltimbanci credincioși. Poeme în proză cu titluri aproape medievale, precum Istoria întortocheatei însoțiri dintre un bărbat și marea lui, își fac loc printre versuri și desene. Preocupat de un anume fel de "umplere" a spațiului, volumul este bine completat de ilustrațiile
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
legate de istorie, de scriitori români trecuți pe la Constantinopole, de scrisori, de iubiri, de obiceiuri, de tradiții, înghenunchindu-mi prejudecățile, profesorul Maxim a fost o verigă esențială între organizatorii expoziției și noi, unii din vizitatorii privilegiați. Și datorită lui, Familia de saltimbanci, Caracter, Conversație, Jocurile, Femeie cu o pălărie, așezată într-un fotoliu, Mustăcios șezînd, Femeie, copil și capră, Cap de femeie, Fernande, țărani odihnindu-se sub un copac, Femeie scriind o scrisoare, Natură moartă cu cană și cuțit de pîine au
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
de falși talanți toți dau vina pe ceilalți. scuipa Dunăre pe focul care-ți mistuie norocul iar tu - Oltule, fartate, zi o doina de dreptate: e Țară o lacrima pe un plai de patimă ce-o zdrobiră sub bocanci fariseii - saltimbanci. face-m-aș poet-haiduc Țării mele să-i aduc la necazuri - că prinos, un domn harnic și mintos. Țara seamănă cu mama ce-și spală-n lacrimi năframa și o ia prin munți, la vale, hăulind doine de jale... BALADA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
omorî cu pietre. XIII Eu nu m-am născut în această lume. Vin de departe, de unde s-a desprins placenta unei clipe însingurată, rătăcită pe un drum imprevizibil. Vin dintr-un oraș-lacustră, unde sirenele mă ademeneau din harfe invizibile și saltimbanci pluteau pe ape, scuipând flăcări concentrice. Dacă aș fi rămas acolo, unde valurile nu se odihneau decât sub privirea mea o, dacă aș fi rămas acolo, unde apa îndepărtată avorta soarele sângerând, aș fi murit ftizic și genial - o căpușă
Radu Cange by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/10326_a_11651]
-
aici: nervii de primăvară, invidia pe libertatea altora, cerul sfidător, repetiția monotonă a zilelor, complexul lipsei de vitalitate prin comparație cu puterea dezlănțuită a naturii, "cerul lânced", opoziția față de înaltul inaccesibil, hlizindu-se la omul de sub el, comportamentul deviat în saltimbanc, tristețea copleșitoare, speranța regenerării prin puritate, eșuarea într-o imposibilă renaștere. Bacovia girează, fără îndoială, tabloul naturii și al nevrozei. Chiriașul grăbit ar vrea să o ia "razna prin țară, cu un elan nou de vagabond" (p. 56), dar nu
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
sistemului de învățămînt și de sănătate, pierderea suveranității țării, colonizarea și trecerea în sclavie a poporului român și obediența președintelui și premierului în fața miliției planetare. Fără precepte religioase și morale, societatea ar fi un haos, un kitsch, o operă a saltimbancilor globaliști, care doresc devierea de la tot ce este valoros și statornic în cultura și tradiția românilor. Să nu vă închipuiți că veți izbuti în lucrarea voastră diavolească de implementare a normelor dăunătoare societății! În România, cei cu credință în Dumnezeu
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]