360 matches
-
în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre idealuri și valori. Lectura acestor pasaje amintește de revolta din versurile eminesciene: „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii./ Veacul nostru îl umplură saltimbancii și nerozii." Diferența este că Eminescu exalta coerența eroică a autocratismului-creștin de la apogeul evului mediu în contrast cu demagogia și confuziile democrației naționale emergente, în timp ce domnul Leu compară democrația națională maturizată de tragedia războiului total, cu democrația națională decadentă de după Războiul Rece
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
Adenauer - liderii zei; apoi Mitterand și Kohl - liderii eroi; iar în urmă Sarkozy și Merkel - liderii histrioni. Cuvântul, fapta și pofta. Viziunea, curajul și oportunismul (miop). Cât privește conducerea UE, decăderea este la fel de evidentă: la președinția Parlamentului, după Simone Weil saltimbancul Martin Schulz iar la Președinția Comisiei, după Jacques Delores nerodul Jose-Manuel-Durao Barroso. Problema este că toți au fost aleși democratic. De aici două întrebări: Ce virus a tulburat eficiența calitativă a mecanismului democratic? Cum se poate reveni de la democrația populistă
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului APOCALIPSA DUPĂ THEODOR RĂPAN sau VOCAȚIA UNIVERSALULUI „Poetul e un saltimbanc rănit/ cu umerii credinței în ispită,/ în roșă cămașă pustiul îmbracă,/ absintul îi este iubită...// Poetul e o salcie pletoasă,/ în apa lui Cuvântul se botează,/ ghearele dimineții bojocii îi rup,/ săgeata din rană-i veghează...// Poetul e un înger
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
sunt ghintul vremii, cel desperecheat!”, „Eu sunt Biruitorul! Am apărat numele Cetății mele/ cu toată ființa Alfabetului în care acum trebuie să tac ... ”, „Poetule, la ușa Necuvântului îndură,/ faptele bune pleca-vor ca mâine în bejenia sinelui!”, „Poetul e un saltimbanc rănit”, „e o salcie pletoasă”, „e un înger tuns chilug”, e un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii ... / Poetul e
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
alene, în jocurile- absurde, în pași de cantinele, în aceste vremi de fericiri și pace când soarta face totul și desface, mă simt redus la numitorul zero și delirez în piața Trocadero, cu ironii subtile și imagini glumețe, jucând ca saltimbancii în cadențe, de parc-aș fi în secolul Pericle, printre pirați ascunși în mii de sticle, unde mă trage virgula zeiască și unde cerurile mi se cască și unde mi se-aplică mii de price când vine goală -pușcă Beatrice
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496740698.html [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
urăște zidurile necomerciale se sare cu parașuta de la etajul șapte în curse nelegale soarele îmi împarte anii ca pe niște cai în ducipali și bidivii nu mă pot risipi între păunii cuvintelor și sarea iubirilor (atât ) de vii ochii de saltimbanc pictează umbrele în cărbune albul pereților miroase a culori dintr-o simfonie cine va întinde culoarea unul cer fără nume /negru sau alb/ printre nisipuri nebune îți iubesc silabele rotunde ca niște cercei culoarea aceea stridentă gustul a o mie
NO NAME de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1425799401.html [Corola-blog/BlogPost/377088_a_378417]
-
lada sorții: Zestrea lui din vremuri bune, Testament își lasă-n nume Ca un clown la circul morții. I-a fost dat ca să nu aibă, I-a fost luat ca să mai dea: Cosmusul ascuns în iarbă, Sufletul desprins din stea... Saltimbanc ce vrea să creadă În ideea de-a crea. (din volumul Poleind rotundul lunii, 2015) Referință Bibliografică: NEMURITORUL / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1606, Anul V, 25 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia
NEMURITORUL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1432540317.html [Corola-blog/BlogPost/361029_a_362358]
-
dincolo deschisă... Ai bunicilor Paraschiva și Constantin pe veci ochi protectori De-a Cerului curmeziș... Nelămurite luciri... Pe veci ochi protectori... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Se făcea noapte în iatac. În iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți ochii plecați - Un șarpe dulce-amar Gură de femeie răscoaptă - Bărbați goi ademeniți fermecați de copaci Ploua cu poame de fulger - Nimfe cu copite se scăldau în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc de drum
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
de data aceasta o flacără a Revoluției de conștiință solară, care să cuprindă toată Uniunea Europeană și în final întreagă lume liberă. sculptor, Constantin Milea Sandu PS: Iată și un fragment din editorialul excelent al revistei Agero, sub titlu „Trupa de saltimbanci și sperietoarea pentru lăstuni” de Maria Diana Popescu „...Ce act de voluntariat din partea generalului! Îmi ofer și eu voluntariatul președintelui Obama, poate reușim împreună să punem capăt cutremurului continuu din România și războaielor nedrepte din lume. Dacă nu ne grăbim
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1363857462.html [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
Bogdan Bucur, readuce în dezbaterea actuală istoria unor veritabile cârdășii politice, constituind, astfel, o radiografie a putregaiului din cel puțin o parte a politicii românești interbelice. Este istoria unui complotist la 360 de grade, un profesionist al trădării, povestea unui saltimbanc politic dezgustător". Jean Pangal este obsedat de dorința de a avea propriul său serviciu secret: își construiește un serviciu secret atât în cadrul Ministerului Afacerilor Externe - la Subsecretariatul de Stat al Presei și Informațiilor (pe care îl desființează Nicolae Titulescu la
Sute de note informative ale serviciilor secrete, PUBLICATE. Referire la un nume greu din politică () [Corola-website/Journalistic/102965_a_104257]
-
episoade în regia Elisabetei Bostan. În rolurile principale au jucat Violeta Andrei, Octavian Cotescu, Carmen Galin și Adrian Vîlcu. Spre deosebire de carte, în serial evenimentele au loc în ajunul anului 1900. Circul vine în oraș și sunt introduși membrii familiei Mărculescu, saltimbanci. O traducere în limba franceză, "Fram, l'ours polaire" a fost publicată în 1959, carte aproape disparută din circulație astăzi.
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
reclama spectacolului de seară, din Târg. Agitația, hărmălaia de care era cuprinsă Strada Mare mi-a atras atenția. Circari cu picioroange de peste trei metri ascunse sub fuste colorate, namile care rupeau lanțuri, clovni cu gura până la urechi, cu nasul borcănat, saltimbanci, iluzionistul cu pelerină și joben negru, fete cu costumație specială de arenă care săreau coarda sau făceau roata, bărbați purtând de mână maimuțe, alte animale în cuști pe rotile toate acestea transformau ulița de promenadă a piteștenilor într-o hărmălaie
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
trăiește în Orașul Liber Angiers. Leesha pleacă să-și definitiveze învățătura în spital acesteia. Acolo îl cunoaște pe Rojer, un tânăr a cărui familie a fost ucisă de miezingi pe vremea când era copil. Luat sub aripa ocrotitoare a unui Saltimbanc, el devine extrem de apreciat pentru talentul de a cânta la scripcă. Moartea maestrului îl lasă fără slujbă și invidia altor Saltimbanci îl aduce într-o situație dramatică. Abia scapă cu viață din atacul unor miezingi și ajunge la spitalul Leeshei
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
a cărui familie a fost ucisă de miezingi pe vremea când era copil. Luat sub aripa ocrotitoare a unui Saltimbanc, el devine extrem de apreciat pentru talentul de a cânta la scripcă. Moartea maestrului îl lasă fără slujbă și invidia altor Saltimbanci îl aduce într-o situație dramatică. Abia scapă cu viață din atacul unor miezingi și ajunge la spitalul Leeshei, de care se îndrăgostește. Când fata află despre o epidemie care a izbucnit în satul ei și a ucis-o pe
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihnă oștirii valahe sub clar de luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
de entomologie încă din adolescență (la fel ca și Eliade), el a citit pe la vârsta de 14-15 ani o povestire stranie care i-a schimbat viața, dar al cărei final nu și-l mai amintea. Era vorba de un faimos saltimbanc din Evul Mediu care a descoperit că arta fusese inventată în timpurile mitice pentru a-i distra pe zei și a înțeles că și-a trădat adevărata vocație, suferind o cădere și ajungând să-i distreze pe oameni. Este părăsit
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926, în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
roman scris de Jules Verne în 1890. Opera a fost serializată în "Magasin d'Éducation et de Récréation" între 1 ianuarie și 15 decembrie, fiind publicată în volum pe data 17 noiembrie a aceluiași an. Personajele sunt o familie de saltimbanci francezi stabiliți în S.U.A. de peste 20 de ani. Ei hotărăsc să se întoarcă în țara natală, traversând Atlanticul. Însă până să ajungă în New York pentru a lua un pachebot, le sunt furați banii de călătorie. Neavând cum să mai treacă
César Cascabel () [Corola-website/Science/321317_a_322646]
-
scufunda în apa înghețată la o fragmentare a gheții, fiind capturată de un trib. Ajunși în Rusia, ei sunt urmăriți de aceeași bandă care îl atacase pe conte la granița cu Alaska. Criminalii aveau de gând să-i omoare pe saltimbanci și să-l captureze pe conte, care era un om foarte bogat, pentru a-l șantaja, cerându-i o sumă mare de bani pentru a nu-l preda poliției rusești. Însă , capul familiei de saltimbanci, își dă seama de aranjament
César Cascabel () [Corola-website/Science/321317_a_322646]
-
gând să-i omoare pe saltimbanci și să-l captureze pe conte, care era un om foarte bogat, pentru a-l șantaja, cerându-i o sumă mare de bani pentru a nu-l preda poliției rusești. Însă , capul familiei de saltimbanci, își dă seama de aranjament și anunță poliția. Hoții sunt prinși, iar într-un final toți ajung înapoi în Franța. În timpul ce se află în Sitka, Alaska, personajele cărții asistă la ceremonia în cadrul căreia steagul Rusiei este coborât, în locul său
César Cascabel () [Corola-website/Science/321317_a_322646]
-
la mai multe proiecte ca independent cu Compania de Producție a cărui fondator este, numită "BlackSeaLion Films și studiază alte abordări dramatice, lucrând la o teza al carui subiect este studiul bazelor interpretării actoricești, de înainte ca acesta să devină saltimbanc, până la interpretarea modernista minimalistă, realistă a actorului modern, influența subliminala a culorilor în arta plastică și cinematografică, acțiunea să asupra sezorilor psihici dramatici ai audienței, modul culorilor și al compoziției de a influența momentul dramatic odată expus pe pânză, hârtie
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
mișcare sacadata care anima un panoptic uman coborât din xilogravurile folclorice. Portretele artistei par făcute dintr-o materie tare, care suporta răbdător martelarea și decupajul. Farmecul lor asupru vine din simularea naivității hitre și din inventivitatea recuzitei. Imaginarul medieval al saltimbancilor, deja știuți la Ana Ruxandra, și-a găsit un nou punct focal, în jurul impresiilor de călătorie catalana. În anul 2002, artista a văzut la Barcelona ceremonia cu fantoșe uriașe a Sfintei Fecioare din Ceres. Într-o serie de desene în
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
își bate joc de Mika, spunând că toți care țin la ea au murit și încearcă s-o determine să se sinucidă. Kai și Oishi, împreună cu restul supraviețuitorilor atacului, doresc să-și ducă la bun-sfârșit misiunea. Cu ajutorul unui grup de saltimbanci, Kai și Oishi se infiltrează la nunta lui Kira și Mika, oferind Mikei oportunitatea de a fugi. Între timp, Roninii se urcă pe zidurile fortăreței și se luptă cu oamenii lui Kira, inclusiv cu Samuraiul Lovecraftian care este ucis de
Ronin: 47 pentru răzbunare () [Corola-website/Science/331578_a_332907]
-
aici: nervii de primăvară, invidia pe libertatea altora, cerul sfidător, repetiția monotonă a zilelor, complexul lipsei de vitalitate prin comparație cu puterea dezlănțuită a naturii, "cerul lânced", opoziția față de înaltul inaccesibil, hlizindu-se la omul de sub el, comportamentul deviat în saltimbanc, tristețea copleșitoare, speranța regenerării prin puritate, eșuarea într-o imposibilă renaștere. Bacovia girează, fără îndoială, tabloul naturii și al nevrozei. Chiriașul grăbit ar vrea să o ia "razna prin țară, cu un elan nou de vagabond" (p. 56), dar nu
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]