2,190 matches
-
să reproducem aceea ce energumenii liberali naționali au spus ieri, cu tendință de a lovi în viața privată a unor bărbați politici pe care o țară întreagă îi stimează." Și editorialul se încheia cu fraza: "Acest sistem este mai cu samă în floare la o pătură socială din Rusia numită mojică. Probabil că d. Sterea, care vine de prin acele părți, trebuie să știe ceva despre această pătură." Curios este însă că "Liberalul", prezentînd pe larg întrunirea 7, rezumase și alocuțiunile
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
multe ori ea oprindu-se să asculte spectatorii cum fredonează melodiile pe care formația Roxette le-a lansat de-a lungul timpului. Au urmat atât melodii mai lente, ca "Perfect Day" sau "Silver Blue" ori "Things Will Never Be the Same", dar și piese care îi făceau pe fanii trupei să sară pe ritmurile cântate pe scenă. "Voi faceți să ne fie mai ușor aici pe scenă", a declarat Per Gessle. O surpriză care a smuls ropote de aplauze a venit
Trupa Roxette le-a oferit bucureştenilor două ore de spectacol electrizant () [Corola-journal/Journalistic/69876_a_71201]
-
surprind în chip propriu „spaima și cutremurarea” unui creștin care se pocăiește continuu și își așteaptă pedeapsa. Doar după multe secole poezia românească va mai întîlni asemenea vibrație. „Să nu mă-nfruntez, Doamne, la ceas de mînie, Cînd îm vei lua sama, cu a Ta urgie. Ce-Ț fie, Doamne, milă de-a mea lîngegiune, Oasele mi le strînge cu vindecăciune. Mi-i sufletul în groază și-n grea turbureală De zua cea de samă și de sîrguială. Pînă cînd, milostive, vei
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ceas de mînie, Cînd îm vei lua sama, cu a Ta urgie. Ce-Ț fie, Doamne, milă de-a mea lîngegiune, Oasele mi le strînge cu vindecăciune. Mi-i sufletul în groază și-n grea turbureală De zua cea de samă și de sîrguială. Pînă cînd, milostive, vei face zăbavă Să mă-ntorci din pierzare la svînta Ta slavă? [...] Mă trudesc fără vreme cu suspini, cu jele, Spăl în nopțîle toate perinile mele Cu lacrămile mele, de-m moi așternutul, De
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
nu-i așa? Că doar nu suntem „mari”și „la modă” ca să se intereseze vre-o televiziune de noi. Ce-s proști, să-și dea singuri foc la valiză? Nu, fraților, nu vă așteptați acum să vă bage careva În samă. Peste vre-o doi ani, da, o să-și aducă aminte că au nevoie de voturile voastre, să vedeți atunci, fraților, ce curte or să vă facă. Vai de capul vostru, dacă o să vă lăsați iar amețiți ! Că vă promiseră și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
of community life, which is the hard core in the creation of the ethos of an employer brand. All of these, against the background stating that the employer brand requests, above all, that the reality within the organisation be the same as the transmitted image (an issue which implies a very good management of the peple). In some places of the field literature and of the practice, the employer brand has more of the air of being a new subtle instrument
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Pierduse o țară, să-i dea altă țară. Senatul se opune... Cantemir primește până la urmă vreo o mie de gospodării în preajma Moscovei și 50 de sate cuprinzând 15000 de suflete, evident moarte. Suita de boieri moldoveni capătă și ea o samă de privilegii, pământ, iobagi, case măricele. Dar Dimitrie atât de bun și de tolerant în țara lui, aici devine de nerecunoscut. Că i s-au schimbat hirea într-altu chip, nu pre cum era domnu în Moldova sau precum era mai
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
deschisă și nemărețu, de vorovič cu toți copiii. Vorbea cu toți copiii!... Amănunt tușant... Deci, boierii, văzînd așč milă și nemărire, începusă toți a să lipi și a-l lăuda. Era omu învățat. Numai la giudecăți nu prč putč lua sama bine, poate fi trăind mult la }arigrad în streinătate. Lăcomie nu avč mare, lucrurile lui poftea să fie lăudate. Amor propriu de artist. CUM S|-L PRIND| pe Brîncoveanu?... Că așa fusese înțelegerea. Minciună și vicleșug. Frați de limbă și
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a scris: "Astăzi nu se poate încerca pătrunderea științifică în sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit, poate fără a-și da sama pe deplin de toată însemnătatea lor, harnicul și modestul cleric." G. Ibrăileanu era de aceeași părere când spunea că "unele (lucrări) sunt modele de muncă răbdătoare și cinstită, și vor oferi întotdeauna un material bogat cercetătorilor în domeniul folclorului românesc
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
Avea mătușa o gură brici! Si, din ziua când mama lui nenea Jănel o zis după cum vroia Zoița, o început să-l toace pe nenea Jănel uite așa!... Mărunt-mărunt! „Jănele, dragul mamei. Ar trebui să te însori, că cei de sama ta au și copchii, iar ție nici nu-ți trece prin cap să-ți iei fimeie. Uite că Zoița lui Cocostârc ți-o găsit o fată. Pe Frăsâna lui Bourău” Pentru că știa cine-i Frăsâna, nenea Jănel s-o uitat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mare lucru” - a zis patronul. „Tu ce zic, Georgele? Mergem în vacanță în străinătate?” Georgel, cu mintea lui înceată, s-o gândit, s-o răzgândit și până la urmă o întrebat: „Cu ce mergem?” „Cu vaporul” - i-a răspuns Dinuța, fără samă de bucuroasă. Da’ oare pe ce post mergea nepotul ista al tău, Pâcule? a întrebat moș Dumitru, mijindu-și râsul pe chipul mucalit. Pe post de ține-cal sau mai degrabă pe post de prost. Si să nu credeți voi că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și nu mai poate scăpa de microb, pe veci! Între roluri și șprițuri, turnee și obligații familiale, reușite sau enervări frisonante, neuitînd perioada școlii, ori pe cea a armatei, Vali se adaugă azi lungului șir de artiști care au dat samă, și-n scris. Dar În carte m-am trezit pomenit și eu, nu Întîmplător: cu modestie amintesc că Începuturile consacratului actor s-au legat, În fugă, și de Întîlnirea mea cu elevul de-atunci. Îi mulțumesc comedianului pentru că nu m-
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
au mai la-ndemână! (rumoare) UN BĂIAT: Aici chiar c-ai nimerit-o! Păi dacă am ceva la îndemână, pun mâna și gata! De unde-ai scos-o și cu oftatul? Iaca, să zicem c-aș vrea să te sărut. Bag sama când ești cu gândul în altă parte și... (Încearcă s-o sărute, fata se ferește, îl împinge, pare supărată.) BUFONUL: Ce știi tu, măi băiete, despre întâia sărutare? Dăruită, pare furată. Și cel care fură, și cel păgubaș, sunt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
văzut mai mult m-a umflat el pe mine; că, de nu te-ntâlneam să-mi sari în ajutor, acu' aș fi fost în fundul râpii, cu car cu tot, așa de zdravăn mă mâna de la spate. DĂNILĂ: Hm! Precum bag samă, carul dumnitale merge singur, ca-n poveste... ONOFREI: D-apoi? Mai singur, cum spuneam. DĂNILĂ: Și vremea-i pe-nserat. ONOFREI: Și asta-i adevărat, da' nu văd ce are una cu cealaltă. DĂNILĂ: Iarmarocul era pe sfârșite... ONOFREI: Era, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
razna, c-atâta aștept: fulgii vi-i scot pe nas. Cine-i șeful? DRACII (în cor): Tu ești șeful! CODÂRLIC: Apoi așa! A spus Întunecimea Sa Săcăluș că, dacă vă șmotresc cum se cuvine, îmi mai dă vreo doi în samă și-mi sporește simbria. Măi amărâților, țineți minte: dacă o duc eu bine, vi-i bine și vouă. Dacă nu, rămâneți cu coarnele boante și cu cozile cât un ciot. Ați înțeles? DRACII (puternic): Am înțeles! CODÂRLIC: Tare bine! Acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dau carul și-mi dai capra. Că eu nu mai am loc în bătătură de-atâtea care și căruțe, fiind de felul meu meșter mare și priceput. Iară caprele mi-au fost dragi de când mă știu, și-a dumnitale bag samă că-mi place cu deosebire. COSTEA: Se vede treaba că as'noapte ai chefuit zdravăn, dacă te prinzi la asemenea târg. DĂNILĂ: Ba n-am chefuit defel, nici măcar apă ne-ncepută n-am băut. Ce ai împotrivă? Sau poate capra dumnitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Mai dă-i-l! Poate i-a face capătul, să scapi de-a binelea de dânsul. DĂNILĂ: Pușché pe limbă-ți, cumnată! Una-i una și două-s mai multe; cu lucrul altuia altfel umbli, că, de, ai a da samă pentru ce-ai primit. Așa că am să iau de coleá și toporul, și gata. Mulțumescu-ți, bădiță, și m-oi întoarce cât mai degrabă. Tabloul 2 (Decorul din tabloul 4, act I luminișul din pădure.) DĂNILĂ (pare a măsura din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ista-i bun de amânare, cela de tălpi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, istalalt de toacă. Scuipă-n palme, Dănilă, fă-ți o cruce și la treabă! (se închină, apucă securea. De după buturugă, scoate capul Codârlic) CODÂRLIC (ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait! Iaca și dracu'! Da' de unde-ai răsărit, frumușelule? Te-a fătat balta dintr-odată? Tare bine! Te pomenești c-ai venit să-mi dai o mână de ajutor... CODÂRLIC (iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Eu zic să nu te mai încontrezi cu drăcărimea, măi omule; ia-ți frumușel bănișorii, taci molcum și cată-ți de nevoi. Asta-i. (pleacă) DĂNILĂ: Iaca-i buuun! Tot mănăstiri să croiești dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu bănuții de-a gata la picioare și să te mai și roage, pe deasupra, să-i primești. Nici asta nu se ia din drum... Vezi ce-nseamnă să te ții bățos? Numai că stau și mă chitesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
este izbită dinăuntru, Codârlic iese total răvășit. Fuge spre culise, dă, din fugă, peste Smaranda, gest galant de scuză, efect ascendent, se pierde. Dănilă apare în ușă) Aha, ca din pușcă s-a dus pe urlați, la cei de-o samă cu dânsul! Din ușă, către cei din casă) Florică, scoate-i binișor pe ușa din spate și stați după casă până v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă sfătuiești? ANISIA: Mai ales eu aș spune să te-apuci de neguțat boi, cumnate, că acolo te miști mai în voie... DĂNILĂ: Bine-mi pare și mă bucur de-asemenea sfat! Iară din câte vrei s-auzi, cumnată, bag samă că prima o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă? DĂNILĂ: Spun bine, bădie. (se aude, apropiindu-se, o melodie săltăreață, cântată cam scârțâit la vioară) Ei, am sau n-am dreptate? Aista-i Pâșpâlică, scripcarul, aista simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mari, ți-oi spune, tată, că te iubesc așa cum iubești sarea în bucate. Explozie de uimire și dezaprobare la surorile și la sfetnicii al doilea și al treilea. Posacul rămâne liniștit.) PRICINĂ (își desfundă cu degetul mic o ureche): Bag samă c-am surzit de istov. Mă rog domniilor voastre cinstiți sfetnici, cum a zis podoaba de fiică-mea că mă iubește? Da' vreau să aud răspicat și tare. (Sfetnicii șușotesc între dânșii.) LINGUȘITORUL: N-am auzit prea bine, Măria Ta. LIMBUTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
neîntârziat la căpătâiul ei. LIANA: Du-te fără grijă, mamă Ilincă, le-oi face pe toate așa cum m-ai învățat dumneata. ILINCA: Nu mă îndoiesc de asta. Iaca aici pecetea pentru înscrisurile către cămări și beciuri. Le știi rostul și sama. Cată să vină dumnealui Ceaun, mai-marele peste bucătari, și dumnealui Pârjol, mai-marele străjerilor cetății, după tainuri pentru o săptămână. Să le slobozi cele de cuviință, după împuternicire, cu dreptate, dar și cu grijă pentru cele ale Măriei Sale. Poate-or mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și alte nevoi, mă întorc eu la dumneata înapoi. Cam asta ar fi. LIANA: Tare frumoase stihuri, meștere Ceaun! CEAUN: Păi nu ți-am spus... LIANA: Spus, cum nu! Numai cât bag samă, vrednice mare bucătar, că domnia ta vrei să pornești nuntă așezată, la care să poftești nuntași din șapte hotare, nu să pregătești, timp de șapte zile, gustarea, prânzul și cina Măriei Sale și celor mai înainte arătați. CEAUN: Însă se arată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu cutezi a face altfel, pentru buna liniște a domniei tale. (Îi dă hârtia. CEAUN citește și pare foarte nenorocit.) CEAUN: Apoi, jupâniță, cu ce mi-ai dat aici abia pot acoperi cuviincios masa Măriei Sale, fiind cu mare băgare de samă să nu-mi fure mâțele nimica de prin străchini! LIANA: Întocmai, cinstite mare bucătar. Și te sfătuiesc să nu mai zăbovești, că s-apropie prânzișorul, ș-apoi nici prânzul nu-i departe, cum bine spuneai mai înainte. Du-te, înfățișează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]