154 matches
-
amp; ALCOHOLIC DRINKS). Adrese: (a) P.O. Box 5689, Sară Khatoon Câmp, Baghdad, Iraq; (b) P.O. Box 2108, Al-Za'afaraniya, Baghdad, Iraq. 129. STATE ENTERPRISE FOR DRUG INDUSTRIES (alias STATE COMPANY FOR DRUG PRODUCTS). Adresa: P.O. Box 271, Samara, Iraq. 130. STATE ENTERPRISE FOR FERTILIZER INDUSTRIES. Adresa: P.O. Box 74, Basrah, Iraq. 131. STATE ENTERPRISE FOR GLASS AND CERAMIC INDUSTRIES. Adresa: Ramadi, Al Anbar, Iraq. 132. STATE ENTERPRISE FOR GYPSUM INDUSTRIES. Adrese: (a) Nidhal Street, P.O. Box
32004R0979-ro () [Corola-website/Law/293044_a_294373]
-
6.1996 3977 C.M.C./ATLANTA Route du Djorf El Youdi - Safi 30.6.1996 4138 CONSERNOR Route du Djorf El Youdi BP 129 - Safi 30.6.1996 4175 CONSERVERIES LA GIRONDE Rue Moussa ibnou Noussair - Agadîr 30.6.1996 4521 SAMARA Qurtier Industriel - Essaouira 30.6.1996 4696 SOLICOMA Quartier Industriel Anza BP 88 - Agadîr 30.6.1996 847 FREPECHE Port de Pêche Stalle no 12 - Casablanca 30.6.1996 859 BOUZINE/LE MARCHAND (Ets) 45, rue du 18 Novembre Q
jrc2648as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87802_a_88589]
-
aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană (Marija Gimbutiene), care a definit această cultură ca fiind caracterizată de patru perioade succesive, cea mai precoce (Kurgan I) incluzând culturile Samara și Seroglazovo dintr-o regiune situată între fluviile Nipru și Volga din epoca calcoliticului (începutul mileniului 4 î.Hr.). Reprezentanții acestor culturi erau păstorii nomazi, care, în funcție de modelul considerat, s-au răspândit de la începutul mileniul 3 î.Hr. în întreaga stepă din
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
al - - descris de Marija Gimbutas trebuie considerat separat în cadrul conceptului de „kurganizare” (mileniul III î.Hr.). Mallory (1986, p. 308) a subliniat că „"spre jumătatea mileniului V î.Hr., avem deja similitudini culturale frapante de la cultura Nipru - Doneț la vest până la cultura Samara pe cursul mijlociu al Volgăi..., care sunt continuate în perioada ulterioară a culturii Srednîi Stog".” „"Iamna, cu toate variantele ei regionale"”, apare mai târziu și poate reprezintă o diversificare. Compararea asemănărilor culturale între aceste culturi este o chestiune de arheologie
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
Gălești, Gălățanu-Negoești, Neagra, Poiana Lacului, Popești și Teiușu, având în total 867 de locuitori. Existau în comună două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din Dinculești; biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfinții Arhangheli” (1737) din Păduroiu din Deal; și casa Neacșu (începutul secolului al XX-lea) din Samara.
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
amenințărilor la adresa capitalei, Stalin a ajuns la o stare de-a dreptul isterică. Pe 13 octombrie, el a ordonat evacuarea structurilor de conducere ale Partidului Comunist, a Marelui Stat Major și a diferitelor birouri guvernamentale din Moscova la Kuibîșev (azi Samara), lăsând în capitală numai personalul de conducere strict necesar. Evacuarea a provocat panică printre moscoviți. Pe 16 și 17 octombrie, cea mai mare parte a populației civile a încercat să fugă, aglomerând puținele trenuri disponibile și blocând drumurile de ieșire
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
criză de spasm al vaselor sanguine cerebrale. În mod paradoxal, Stalin a dat ordin ca nora sa, Iulia Merțer să fie judecată și condamnată ca "membră a familiei unui trădător". Iulia a fost închisă doi ani într-o închisoare din Samara. În 1977, Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice la decorat post-mortem pe locotenentul-major Iakov Iosifovici Djugașvili cu "Ordinul Marelui Război, clasa I". Ordinul a fost primit de Galina Djugașvili, fiica lui Iakov. În cadrul muzeului Academiei de artilerie unde a studiat Iakov
Iakov Djugașvili () [Corola-website/Science/298890_a_300219]
-
Conflictul a început cu grupuri de ruși dezertori, principala forță fiind proaspăta formată Armata Voluntarilor în regiuna râului Don, cărora li s-a alăturat mai târziu, în Siberia, Legiunea Cehă. În răsărit, existau de asemenea două administrații antibolșevice, Komuch în Samara și guvernul naționalist siberian aflat în Omsk. Cea mai mare parte a luptelor din această perioadă a fost sporadică, implicând numai mici grupuri, în mijlocul unei scene strategice care se schimba pe zi ce trece. Printre cei implicați în luptă s-
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
și mai mult, izolând Siberia de restul Rusiei și împiedicând aprovizionarea Moscovei cu prețiosul grâu din zonă. Menșevicii și socialist-revoluționarii au sprijinit acțiunile țăranilor împotriva controlului sovietic asupra rezervelor de hrană. În mai 1918, cu sprijinul cehoslovacilor, ei au cucerit Samara și Saratov, punând bazele Comitetului Membrilor Adunării Constituante (Комуч, Komuch). Până în iulie, autoritatea Komuch se extindea asupra celei mai mari părți a zonelor controlate de cehoslovaci. Ei aveau intenția de a redeschide conflictul cu Germania și au început să-și
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
ucigași: Se pot găsi doar cu Misterix Mod. Mothman: Se zice că apare la prăbușirea avioanelor. Biowell: Este inspirat din filmul de groază "The Ring". Există într-o locație, un fel de puț din care se zice că seară apare "Samara". Figură orașului fantomă: Nu este real. Creatură Pădurilor: Există, s-a dovedit prin câțiva vânători de mituri, printre care și TutorialsLegend. Shady Creek: La fel ca și la creatură, există în păduri, doar că dispare repede. Body Bags: Mit confirmat
Grand Theft Auto: San Andreas () [Corola-website/Science/308048_a_309377]
-
al III-lea), nerăbdători să-și extindă granițele către est, au atacat și prădat în mod constant orașele bulgărești. Ca urmare a presiunilor crescânde ale rușilor, bulgarii au fost obligați să-și mute capitala la Bilär. În septembrie 1223, lângă Samara, avangarda armatelor lui Ginghis Han, de sub comanda lui Uran, fiul lui Subutai Bagatur, a intrat în Bulgaria de pe Volga, dar a fost înfrântă de hanul Gabdula Chelbir. În 1236, mongolii au reluat atacul, dar au avut nevoie de cinci ani
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
fagului/stejarului, "Fagaceae". Aceștia sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică. Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
galbeni sau oranj, iar la capăt maro închis Fiecare solz prezintă două bractee și trei flori sterile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un caliciu sesil, membranos, cu doi lobi. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute în anul precedent. Solzii pistilului sunt alungiți, cu trei lobi, de culoare verde stins sau puțin
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev. (sîmbovină) crește pe coaste scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
libere sau unite, petalele sunt libere (pe tipul 4 sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă, drupă, samară, hesperidă, capsulă sau schizocarp (mericarpic). Dictamnus albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea subterană
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
familia unui pantofar. A fost expus artei încă din copilărie, luând lecții de iconografie. După finalizarea școlii elementare, a mers la un mic șantier naval pentru o slujbă pe perioada verii, plănuind să-și continue studiile la colegiul feroviar din Samara, dar a căzut examenul de promovare. În anul 1893 s-a înscris la școala de artă a lui Fedor Burov. În aprilie 1895, Burov moare, iar Petrov-Vodkin își ia diferite slujbe ca pictor în vecinătatea Saratovului. Datorită angajatorului mamei sale
Kuzma Petrov-Vodkin () [Corola-website/Science/304650_a_305979]
-
proprietar de hotel, imigrant sârb. Maria îi rămâne alături pe toată durata vieții. Împreună au avut două fiice. Încă din perioada colegiului a intrat în dizgrația Bisericii Ortodoxe, după ce a pictat o icoană considerată inacceptabilă, într-una dintre bisericile din Samara. Lucrările sale fiind considerate blasfemii, fiind prea viu colorate și erotice. Lucrerea sa "Visul" (1910) a provocat, de asemenea, discuții contradictorii în lumea artistică contemporană rusă. Principalul său critic fiind Ilia Repin, iar principalul apărător fiindu-i Alexandre Benois. În
Kuzma Petrov-Vodkin () [Corola-website/Science/304650_a_305979]
-
din toată țara. Dar poate cea mai mare contribuție a sa din timpul războiului a fost Simfonia nr. 7. A compus primele trei părți când încă se afla în Leningrad și a finalizat lucrarea când se afla în Kuibîșev (astăzi Samara) unde el și familia sa au fost evacuați. Indiferent dacă Șostakovici a compus sau nu simfonia cu Asediul Leningradului în minte, s-a declarat oficial că este o reprezentare a rezistenței curajoase a oamenilor din Leningrad împotriva invadatorilor germani și
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
de pe glob (locul 173). Noua structură politico-administrativă a Federației Ruse cuprinde 21 republici, 43 regiuni, o regiune autonomă, șase ținuturi, zece districte autonome, două orașe federale (Moscova, Sankt Petersburg). Multe orașe depășesc un milion de locuitori: Novosibirsk, Nižnii Novgorod, Ecaterinburg, Samara, Omsk, Kazan, Rostov, Volgograd ș.a. Pe teritoriul Rusiei locuiesc peste 130 de naționalități și popoare, ruși (82 %), tătari, ucraineni, ciuvași, beșkiri, ceceni, bieloruși, kareli, români, evrei ș.a. Politica de discreditare a religiei, până la decimarea unor culte, ideologia ateistă propagată în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Mihail Efimovici Fradkov (în ; născut pe 1 septembrie 1950) este un politician rus, prim-ministru al Federației Ruse din martie 2004 până în septembrie 2007. Fradkov s-a născut într-o mică localitate lângă orașul Samara, într-o familie evreiască. A absolvit cursurile Institutului de Construcții de Mașini Unelte (1972) și ale Academiei de Comerț Exterior (1981). În 1973 a fot numit în cadrul secției economice a ambasadei Uniunii Sovietice din India, unde a lucrat doi ani
Mihail Fradkov () [Corola-website/Science/304355_a_305684]