1,675 matches
-
Cu alte cuvinte, dacă cel puțin una dintre infracțiunile concurente a fost comisă după intrarea în vigoare a noului Cod penal, se va aplica legea penală mai favorabilă numai la individualizarea pedepsei pentru infracțiunile comise sub legea veche, iar tratamentul sancționator al concursului va fi, în mod obligatoriu, cel prevăzut de noul Cod penal, chiar dacă este mai sever, deoarece sub imperiul acestuia s-a desăvârșit configurația concursului. Prin reglementarea art. 10 din Legea nr. 187/2012, legiuitorul a urmărit să evite
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
reglementarea art. 10 din Legea nr. 187/2012, legiuitorul a urmărit să evite controversele doctrinare apărute în momentul intrării în vigoare a Codului penal din 1969, așa încât a consacrat explicit soluția majoritară conturată în practica acelei perioade, conform căreia tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile. Din
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile. Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 ar rezulta că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni s-ar putea aplica potrivit Codului penal din 1969 sau noului Cod penal atunci când toate infracțiunile din structura pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969. Cu alte cuvinte, s-ar putea susține
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
timp, în mod autonom, independent de încadrarea juridică a faptelor după legea nouă sau după cea anterioară. ... 42. Curtea a reținut că, aparent, art. 10 din Legea nr. 187/2012 instituie, prin voința legiuitorului, o lex tertia, permițând, în privința tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, aplicarea unei alte legi decât cele aplicate pentru majoritatea infracțiunilor componente ale pluralității. Curtea a constatat însă că art. 10 din Legea nr. 187/2012 reglementează tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni care și-a desăvârșit configurația
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
voința legiuitorului, o lex tertia, permițând, în privința tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, aplicarea unei alte legi decât cele aplicate pentru majoritatea infracțiunilor componente ale pluralității. Curtea a constatat însă că art. 10 din Legea nr. 187/2012 reglementează tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni care și-a desăvârșit configurația prin comiterea ultimei infracțiuni sub legea nouă, așa încât pedeapsa rezultantă urmează să se aplice potrivit principiului legii mai conforme cu interesele apărării sociale, care este legea nouă. Stabilirea limitelor apărării
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de infracțiuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, așadar, doar atunci când cel puțin una dintre infracțiunile concurente a fost săvârșită după intrarea în vigoare a noii legi, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
consecințelor care derivă din acest fapt, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi în privința concursului, în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni sub legea nouă, era previzibilă pentru inculpat. În aceste condiții este pe deplin justificată opțiunea legiuitorului de a reglementa tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni în mod diferit, după cum toate infracțiunile din structura pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969, judecarea lor având loc sub legea nouă, situație tranzitorie în care aplicarea legii penale mai favorabile se
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că „soluția de dorit nu
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
multe situații ignorată de instanțe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, aceea de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, „într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța valorii
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
de a fi definitiv condamnați și cu atât mai mult pentru cei aflați în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni“. Așadar, în cazul concursului de infracțiuni, pe lângă pedeapsa cea mai grea cu închisoarea - singura sancțiune aplicată, în mod obișnuit, de către instanțe sub legea veche -, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - referitor la persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 46. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
al art. 292 din Codul penal instituie tragerea la răspundere a oricărei persoane care cumpără influență. Apreciază că legiuitorului, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, îi revine îndatorirea de a stabili ce fapte constituie infracțiuni și care este regimul sancționator al acestora, precum și cauzele de nepedepsire. Prin incriminarea acestei fapte se realizează transpunerea în legislația internă a obligației cuprinse în art. 12 din Convenția penală privind corupția. Nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
esență, că textul criticat discriminează persoanele care săvârșesc o singură infracțiune de omor în raport cu persoanele care comit două astfel de infracțiuni, indiferent de încadrarea juridică dată acestora, prin faptul că prevede în cazul celor din urmă un regim sancționator mai sever care poate determina aplicarea de către organele judiciare a unor pedepse nejustificat de mari. Autorul învederează, totodată, că nu a intenționat să comită ce-a de-a doua faptă de omor reținută în sarcina sa și că imediat
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal nu discriminează persoanele care săvârșesc mai multe infracțiuni de omor în raport cu cele care comit o singură infracțiune de omor, prin reglementarea în privința celor dintâi a unui regim sancționator mai sever, pedepsele penale criticate de autorul excepției fiind proporționale cu gravitatea faptelor incriminate prin dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. De altfel, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
a prevederilor art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea reține că modalitatea de reglementare a pedepsei pentru infracțiunea de omor calificat constituie forma de individualizare legală a acesteia, aspect ce aparține politicii penale a statului, prevederea unui regim sancționator specific infracțiunii analizate și proporțional cu pericolul social al faptelor incriminate necontravenind normelor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției. În acest sens, Curtea menționează că individualizarea pedepselor penale constă într-o operațiune de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
și nici nu pot anticipa consecințele juridice ale acțiunii lor. ... 29. Prin urmare, normele art. 72 lit. f) și ale art. 73 sunt neclare și imposibil de pus în aplicare, creând confuzie și lipsind în acest mod legea de caracterul sancționator, care să asigure desfășurarea activităților de acvacultură în condiții de legalitate, avut în vedere la adoptarea sa. ... 30. În vederea respectării principiului legalității ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, era necesară includerea în mod
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
penal în cazul infracțiunii de furt. În acest mod, se creează o normă specială de incriminare care are o structură hibridă, prin asimilarea unor fapte prevăzute în legea criticată infracțiunii de furt din Codul penal, dar cu trimitere la regimul sancționator prevăzut în Codul penal. În condițiile în care extragerea apei sau a peștelui din amenajări piscicole întrunește oricum elementele constitutive ale infracțiunii de furt simplu sau calificat, potrivit Codului penal, modul defectuos de reglementare a infracțiunii prevăzute de art. 73
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
Așadar, se creează o normă specială de incriminare cu o structură hibridă, prin asimilarea conduitei antisociale regăsite la infracțiunea de furt din Codul penal (cu o limitare specifică a obiectului material), dar cu introducerea unei norme de trimitere la regimul sancționator prevăzut la aceasta din urmă. Având în vedere această opțiune legislativă, se apreciază că nu se impune o astfel de incriminare din moment ce acțiunea de extragere a peștelui, precum și a apei din amenajările piscicole, fără acordul administratorului fermei
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
că pot exista situații când legi speciale prevăd norme de incriminare având un conținut similar cu cel regăsit în cazul unor infracțiuni din Codul penal, însă utilitatea unei astfel de reglementări poate fi dată, de exemplu, de existența unui regim sancționator mai sever decât cel prevăzut în cazul normei generale. În acest caz, legiuitorul apreciază că, având în vedere unele elemente care particularizează conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de legea specială, se impune atașarea unui regim sancționator agravat, în vederea combaterii
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
de existența unui regim sancționator mai sever decât cel prevăzut în cazul normei generale. În acest caz, legiuitorul apreciază că, având în vedere unele elemente care particularizează conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de legea specială, se impune atașarea unui regim sancționator agravat, în vederea combaterii eficace a fenomenului infracțional specific. Or, în acest caz, cu excepția obiectului material particularizat la specificul obiectului de reglementare, nu există niciun element care să impună crearea unei norme speciale de incriminare, în condițiile în care
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
ridică probleme din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție. Într-adevăr, stă în puterea legiuitorului să stabilească, referitor la o faptă socială determinată, în speță primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, că remediul sancționator trebuie să fie unul fix și să retragă, în mod implicit, autorităților administrative cu rol în aplicarea contravențiilor dreptul de apreciere cu privire la cuantumul concret al amenzii care va fi aplicată. ... 14. În continuare, Curtea a reținut că prevederile
DECIZIA nr. 184 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272287]
-
la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform căruia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, a reamintit că stabilirea regimului sancționator al faptelor contravenționale sau penale, precum și instituirea unor eventuale cauze de reducere a pedepselor intră în atribuțiile de reglementare ale legiuitorului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 539 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 184 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272287]
-
alin. (1) din Codul penal, care a făcut obiectul Dosarului penal nr. 4.850/320/2017. În temeiul art. 40 alin. (2) raportat la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal au fost contopite, potrivit tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, pedepsele de mai sus (8 luni închisoare și 8 luni închisoare), aplicându-se pedeapsa de bază de 8 luni închisoare, la care sa adăugat un spor de o treime din durata celeilalte pedepse (2 luni și
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
una pur formală și nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, fiind singurul remediu posibil pentru înlăturarea amânării aplicării pedepsei dispuse prin Sentința penală nr. 916 din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca și pentru a se putea stabili tratamentul sancționator specific pluralității de infracțiuni identificate. Prin urmare, întrucât dispoziția legală menționată nu produce efecte concrete privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante aplicabile intimatului S.F., s-a apreciat că problema de drept relevată nu influențează soluția ce ar putea fi
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
Decizia penală nr. 583 din 19 aprilie 2017 a Curții de Apel București; Sentința penală nr. 23 din 9 martie 2017 a Tribunalului Neamț, definitivă prin Decizia penală nr. 912 din 29 iunie 2018 a Curții de Apel Bacău, tratamentele sancționatoare aplicate prin aceste hotărâri fiind contopite prin Sentința penală nr. 1.080 din 13 septembrie 2018 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin neapelare, într-o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 9 luni, care a fost descontopită în pedepsele componente, cu consecința
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]