88 matches
-
a combativității victorioase a elanului animant face din viața psihică manifestarea aparentă a misterului animării. Acesta nu este decît un alt mod de a spune că misterioasa intenționalitate evolutivă răspîndită în întreaga natură se manifestă cu maximă intensitate în omul sanctificat simbolic. Devenit manifestarea misterului al cărui simbol este "Dumnezeu", psihicul său se "divinizează" simbolic. Unit cu misterul prin dragostea activă de viață, purificat de exaltarea dorințelor carnale și de obsesia afectivă, eroul mitului trăt nu mai are nevoie să-și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un înainte și un după, dovadă a importanței decisive a evenimentului. Importanța aceasta constă în faptul ca sanctificarea este dovada cea mai evidentă a domniei justiției esențiale în cadrul temporalului. Dovada, verificarea aceasta, este realizarea sensului vieții, sens realizat pentru omul sanctificat, ea fiind pentru ceilalți, pentru cei care nu pot ajunge la bucuria supremă, o orientare, un ideal îndepărtat avînd doar valoare directoare. Cum să nu exprime toate aceste realizări și toate aceste simboluri imanența justiției? Căci "justiție imanentă" înseamnă posibilitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
totuși a mitului salvării rezultă deja din analizele anterioare. Rămîne să vedem în ce mod, conform sensului său ascuns, exprimă în detaliu mitul salvării această semnificație (meritul), legată analogic de toate celelalte semnificații ale simbolului "Dumnezeu", începînd cu simbolurile "Dumnezeu-Fiul" (sanctificatul) și "Dumnezeul-Judecător" (justiția imanentă). Opoziția față de imanența justiției este bazată mai ales pe sărăcia materială, acuzată ca fiind o nedreptate flagrantă. Cu toate acestea, nu sărăcia constituie o nedreptate în sine, ci descompunerea ei ambivalentă în două extreme: mizeria și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
doar o muncă delicată și de lungă durată ar putea reuși să dărîme artificiul construcției dogmatice care leagă exclusiv mîntuirea răscumpărarea de moartea lui Iisus, omul-dumnezeu. Dimpotrivă, fiind om real, acesta "răscumpără omenirea" din păcatul adamic prin viața sa de sanctificat, a cărui moarte pe cruce nu constituie decît un episod. Mitul "răscumpărării" nu este altceva decît mitul mîntuirii. Eliberat de orice dorință lumească, fascinat de dragostea față de mister, eroul mitului creștin este victimă a intrigii lumii, a "păcatului" lumii, fără ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care s-ar răzbuna pertru sacrilegiul comis față de el, cerînd o jertfă, și i-ar persecuta și pedepsi pe vinovați. Atunci cînd, evoluînd, moravurile s-au mai îndulcit, sîngele omului destinat sacrificiului închinat divinității și, cu această semnificație încă frustă, "sanctificat" (purificat prin ritualurile magice) este înlocuit prin sîngele mielului, animal care reprezintă puritatea demnă să fie sacrificată și al cărui sacrificiu are sensul promisiunii de autopurificare. Acest pas evolutiv este simbolizat în episodul mitului lui Abraham, în care la "cererea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Gradul cel mai înalt al acestei imitații false constă în căutarea salvării în suferință și în moarte, în autoimpunerea suferinței și a dorinței de a muri, în fuga de lume: falsa sfințenie ascetică, care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mult decît pe tine însuți, așa cum pretinde sentimentalismul altruist. Formula aceasta este definiția bunătății: să iubești esența din cel de lîngă tine, deși aceasta este tulburată, așa cum ar trebui să iubești esența din tine, cu toate că aceasta este tulburată. Numai omul sanctificat și purificat de orice perversiune se poate iubi pe sine fără restricții; doar el poate să-și iubească aproapele fără restricții, fără să fie esențial tulburat sau tîrît spre ură de nedreptatea îndurată din cauza perversiunii celorlalți. Efortul de a ne
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
într-o cvasi-divinitate este un alt element al mecanismului mitizării 46: "o divinitate, un astru ce tronează peste toate gândurile ce nasc în creierul masculului" [Baudelaire, 1971, p. 211]. Pentru a se afirma, Pariziana are nevoie vitală de a fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma 47. Vedem la Maupassant o gradație de elemente și condițiile prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Cox, art. cit., p. 211. (trad. n.) 356 Ibidem, p. 212. (trad. n.) 109 investi cu o coloratură sexuală, și textul astfel transformat provoacă o excitare erotică. [...] Melanjul dintre citatele patristice și descrierile experiențelor proprii dă un fel de erotică sanctificată, o exegeză biblică destinată plăcerii senzuale..” 357 Retorică sexuală este termenul propus de critica literară pentru a caracteriza tipul de discurs folosit de personajul feminin. „Erotica” reprezintă o împreunare între două registre distincte, cel teologic și cel senzual, o îmbinare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trimit precis la Dumnezeul vetero și neotestamentar (nici la Allah din tradiția musulmană), ci la spiritualitatea religioasă a șamanilor sud-americani și la profețiile culturilor indigene din întreaga lume (Maya, Hopi, Quechua). Toate privesc relația spirituală a omului nou cu natura sanctificată și cu un cosmos însuflețit. Prin asumarea și interiorizarea inițiatică a acestor învățături se va ajunge la fascinantele forme de ,,conștiință superioară" proorocite de vechile culturi. ,,Șamanii din arhipelagul polinezian își schimbă forma cu ajutorul oceanelor, războinicii din Amazon se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui Iisus, omul medieval și-a trăit credința îndoliat și profund smerit. La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]