787 matches
-
Fr., Md. -Plantago media L. ssp. media - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5TXC7U4R8N3, Brometalia erecti, FR., Md. ORD. SCROPHULARIALES FAM. SCROPHULARIACEAE *Digitalis grandiflora Miller (Degețel galben) - H., Eur. centr. Spor., z.silvost.se.fa.;L7T5C4U5R5N5, Calamagrostietalia villosae, Geranion sanguinei, Md., Tx. -Euphrasia stricta D. Wolff ex J.F. Lehm. - T., Eur. Frecv., z.silvost.-e.sa.;L8TXC4U4RXN2; Arrhenatheretalia, Festucion valesiacae, Koelerio Corynephoretea -Lathraea squamaria L. (Muma pădurii) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L3T3C3U6R7N6, fagetalia, Querco Fagetea *Linaria vulgaris
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
z.step.-se.fa.; L8T5C5U3R7N3; Caucalidion, Dauco - Melilotion, Onopordion, Me. *Melampyrum bihariense A. Kerner - T., Dacic Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C4U5R5NX, Lathyro - carpinion, Lathyro Carpinenion -Melampyrum cristatum L. (Ciormoiag) - T., Euras. Cont. Spor., z.silvost.se.fa.; L6T7C5UXR8N3; Geranion sanguinei, Quercetalia pubescentis -Odontites vernus (Bellardi) Dumort. ssp. serotinus (O. serotina (Lam.) Dumort.) (Dințură, Iarba dintelui) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T2CXU5R2N3; Potentillo Polygonetalia *Rhinanthus minor L. (Clocotici) - T., Euras. Frecv., se.go.-e.bo.; L7TXC3UXRXN3, Molinio - Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fa.; L8T5C4U5R7N4, Arrhenatheretalia, Arrhenatherion -Campanula persicifolia L. - H., Euras. Frecv., z.silvost. e.bo.; L5T5C4U4R8N3, Origanetalia, Epipactido - fagenion, Cyrsio - Brachypodion, Quercion pubescentis sessiliflorae *Campanula rapunculoides L. (Clopoței) - H., Euras. (submedit.). Frecv., z.silvost.-e.bo.; L6T6C4U4R8N4; Origanetalia, Querco - Fagetea, Geranion sanguinei, Al. -Campanula trachelium L. (Clopoței cu frunze de urzică) - H., Euras. (submedit.) Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C3U5R8N8, Galio - Carpinenion, GalioAlliarion, Querco - Fagetea, Abieti Piceion ORD. RUBIALES FAM. RUBIACEAE -Galium aparine L. (Turiță, Lipicioasă) - T., Circ. Frecv., z.step. se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Arrhenatheretea, Me. *Centaurea phrygia L. (C. austriaca Willd., C. phrygia L. ssp. phrygia ) - H., Eur. Frecv., z.st. e.bo.; L8TXC3U5RXN4; Arrhenatherion -Centaurea scabiosa L. ssp. scabiosa - H., Eur. Frecv., z.silvost. e.bo.; L7TXC3U3R8N3, Festuco - Brometea, Danthonio - Brachypodion, Geranion sanguinei, Me. *Cirsium arvense (L.) Scop. (Pălămidă) G., Euras. Comună, z.step.e.bo.; L8T7CXUXRXN7, Stellarietea mediae, Scleranthion annui, Onopordion, Epilobietea angustifolii, Me. -Cirsium oleraceum (L.) Scop. (Nilocea, Crăstăval) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L6T5C3U7R8N5, Adenostylion, Lamio - Chenopodietalia, Convolvuletalia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
latifolium Jacq., ( Pecetea lui Solomon ), Desf. - G., Pont.-pan.-balc. Frecv., z.step.-se.fa.; L3T5C4U5R7N4; Querco Fagetea, Fagetalia, Tx. *Polygonatum odoratum (Miller) Druce ssp.odoratum (P. officinale All.) - G., Euras, Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C5U3R7N3, Quercetea pubescentis, Geranion sanguinei, Md., Tx., In. *Scilla bifolia L. ssp. bifolia (Viorele) - G., Eur. Centr. Comună, z.silvostep. e.bo.; L5T6C5U6R7N6; Querco - Fagetea, Alnion incanae, Lathyro - Carpinenion, Me., Tx., In., De. FAM. ALLIACEAE *Allium ursinum ssp. ursinum L. (Leurdă) - G., Eur. Centr. Comună
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Fagetalia, Al., Me. FAM. AMARYLLIDACEAE *Galanthus nivalis L. (Ghiocei) - G., Eur. Centr.-submedit. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T7C4UXR7N7; Fagetalia, Me., Md., Tx., De. FAM. IRIDACEAE -Iris hungarica L. (Stânjenel) - G., Eur. cont. Spor., z.silvost.-se.fa.; L8T7C3U3R6N1, Geranion sanguinei, Festucion valesiacae, Jurineo - Euphorbinenion, Aceri Quercion ORD. ORCHIDALES FAM. ORCHIDACEAE -Cephalanthera damasonium (Miller) Druce (Căpușnică) - G., Eur. Spor., z.st.-e.bo.; L2T5C2U4R7N4, Epipactido-Fagenion, Quercetea pubescentis *Cephalanthera rubra (L.) L.C.M. Richard (Căpușnică) - G., Eur., Spor., z.st.-se.bo.; Epipactido-Fagenion
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
administra dintâi o călire locală și apoi generală. Cu toate acestea există contraindicații temporare de care trebuie să ținem cont pentru atingerea efectului de tonifiere la persoanele interesate de călire: toate tipurile de stări acute; tulburări acute psihologice; insuficiențe circulatorii sanguine de gradul II și III; perioade de crize hipertonice; colici de rinichi și ficat; sângerări; arsuri extinse; infecții alimentare. Ignorarea contraindicațiilor enumerate mai sus În cazul unui sistem de termoreglare insuficient poate cauza hipotermie sau hipertermie, care poate duce la
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
realizarea reacției de trezire, stării de veghe-somn, reacțiilor de adaptare și apărare etc. I.6.3. FUNCȚIILE MEDULOSUPRARENALEI Stimularea simpatică (splanhnică) a glandei medulosuprarenale determină eliberarea și lansarea în circulație a unor cantități importante de adrenalină și noradrenalină transportate pe cale sanguină către toate țesuturile și organele corpului uman. În condiții bazale normale, aproximativ 80-90% din secreția de catecolamine medulosuprarenale este reprezentată de adrenalină și doar 10-20% de noradrenalină. Variații mari ale acestor proporții pot apărea în cazul diverselor suprasolicitări normale sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de membrana alveolo-capilară (fig. 90). În timp ce respirația pulmonară asigură prin procese mecanice schimbul de gaze dintre organism și mediul înconjurător la nivel pulmonar, funcția respiratorie a sângelui realizează prin mecanisme fizico-chimice de difuziune transportul în dublu sens al acestora pe cale sanguină, în vederea utilizării O2 la nivel celular și a îndepărtării CO2 rezultat din combustiile tisulare. La baza acestor procese complexe stau particularități morfo-funcționale ale căilor respiratorii, parenchimului pulmonar și sistemului ventilator toracic. II.3.1. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE PULMONARE Ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bulbar. Reflexul este declanșat atât de distensia duodenului și aciditatea excesivă a chimului, cât și de hipo- sau hiperosmolaritatea acestuia. Intestinul poate inhiba peristaltismul antral și prin eliberarea din mucoasa duodenală a unui hormon, enterogastrona, care ajunge la stomac pe cale sanguină. Hormonul este un polipeptid, lansat în circulație de mucoasa intestinală sub influența lipidelor și soluțiilor hipertonice sosite la acest nivel. Ivy (1928) l-a extras din mucoasa duodenală pusă în contact cu ulei de măsline; injectat intravenos în doze mari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-o prin schimbarea sarcinii electrice a acestora. Cea mai mare parte (9/10) din sărurile biliare sunt resorbite prin mucoasa intestinală împreună cu grăsimile, însă după trecerea prin mucoasă se separă de grăsimi și ajung în sânge. Ajunse în ficat pe cale sanguină, sunt reabsorbite de polul sanguin al celulei hepatice și secretate la polul biliar, realizând circuitul hepato-entero-hepatic al sărurilor biliare. Pigmenții biliari sunt reprezentați de bilirubină și biliverdină. Bilirubina provine din distrugerea globulelor roșii prin procesul de hemoliză, care are loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scade sub 4 și stimulează prin intermediul acesteia producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat, care tamponează acidul clorhidric din stomac; eliberarea de secretină reprezintă astfel un mecanism de protecție a mucoasei intestinale față de acțiunea peptică a sucului gastric. Ajunsă pe cale sanguină la nivelul stomacului, secretina stimulează secreția de pepsină și inhibă formarea de HCl și motilitatea gastrică. Efectul inhibitor al secretinei asupra acidității gastrice predomină asupra celui eliberator de pepsină și este probabil că se realizează prin suprimarea secreției de gastrină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]