132 matches
-
toți fraierii - băutură turcească?” Apoi veni lângă ei fata care servea la mese și cei doi Încremeniră, muți de uimire și cu sufletele zbătându-li-se bezmetic În trupurile ce nu se mai puteau mișca. În fața lor, Îmbrăcată Într-un sarafan roșu, aștepta desăvârșita Închipuire a firii: Marianti. Grecul, tată-său, o Împinsese să se mărite cu un jandarm și ea nu se Împotrivise. La foarte puțină vreme după nuntă, Începuseră să zboare zvonurile: cineva i-ar fi făcut vrăji jandarmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se deștepte din lungul somn al copilèriei, luptându-se cu insubordinea șuvițelor de pèr, care, ieșind de sub cordeluțè, o incriminau în fața profesoarei de chimie cèreia, dacè i-ar fi stat în putere, ar fi tuns-o probabil la zero, nici sarafanul uniformei, croit mai strâmt și ușor decoltat, nu era pe placul profesoarei de chimie, dar atâta vreme cât elevă Rèileanu, numele ei de fatè, dovedea un comportament corect fațè de îndatoririle școlare, profesoara de chimie nu avea nici o puterea asupra ei, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aplicându-i o ștampilă zdravănă pe buze, ca să-și ia revanșa pentru mica neatenție. —Iubito, ea e Vanessa, logodnica lui Barney, explică el cu o neglijență studiată. Abia am așteptat să te cunosc, o măgulește Vanessa. Arată splendid. Poartă un sarafan de mătase până deasupra genunchiului; i se lipește foarte elegant de coapse, iar vestitul diamant al inelului se asortează cu cele două ale cerceilor. Părul ei lung și castaniu este prins într-un mod aparent neglijent, deși probabil i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
atinse ușor de degetul chipului din oglindă. Cu un gest grăbit, își scoase rochia și o aruncă pe covor. Găsi în grămada de țoale o rochiță de vară, foarte înflorată, pe nuanțe liliachii stinse, croită simplu, cu pieptar ca de sarafan și două breteluțe pe umeri. O încercă, dar, deși îi venea bine, nu se potrivea cu capul acela de mare doamnă pe care și-l făcuse. Se temu ca nu cumva să cedeze plăcerii de a proba la nesfârșit toate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
într-o pauză și trăncăneam despre fotbal sau despre altceva. Fetele, mai studioase, se strânseseră la tablă și căutau diferite localități pe o hartă a Europei. Multe din ele erau mai înalte decât băieții și aveau sâni rotunjiți frumos sub sarafan, în jurul lor, necăjindu-le, se învîrteau băieții, cu ciudatele lor nume totemice, Șobolanul, Mamutul, Porcul, Rățoiul. În zgomotul difuz al clasei, în aerul galben, zdrențuit de siluete și mutre familiare, s-a petrecut lucrul acela inexplicabil. Am privit brusc în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
somn puțin și vise halucinante. De nenumărate ori, tot răsucindu-mă în cearceafurile umede, deschideam ochii și priveam prin aerul albastru, decolorat de lună, al camerei mele, spre fotoliul de lângă pat. Acolo o vedeam foarte clar pe Lili, îmbrăcată în sarafanul de școală, cu părul strâns, cu buzele lucioase, zâmbind ciudat și ironic. Mă ridicam atunci din pat și-o atingeam pe păr, pe umeri, mă convingeam că e cu totul reala. Simțeam atunci cum un fluid cald mă străbate dinspre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe mâini rele și care aveau sa mă strice și mai mult. Da, pe mine mă priveau cu milă și oroare, ca și când mi-ar fi spus " Țrezește-te odată, nefericitule!" Pe culoarul liceului, Gina, ținîndu-mă de braț, înduioșător de mică în sarafanul ei, îmi povestea visele ei labirintice, cu fluturi multicolori lopătând prin temple de marmură, sau se alinta rugîndu-mă să merg să-i cumpăr un covrig. De multe ori îi vedeam în ochii translucizi, în penumbră, atâta tristețe, încît mă posomoram
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
timp cu profesoara s-a strecurat pe ușă, ca un șoricel, și Gina, zâmbind cu gura până la urechi. Era atât de amuzată, încît unul dintre dințișorii ei inegali îi ieșea dintre buze, dîndu-i un aer malițios, de vrăjitoare drăguță, în sarafanul bleumarin, cu un lănțișor fin de aur care se vedea prin gulerul bluzei albastre, părea și mai mică, aproape cât o vrabie. S-a trântit în banca mea, mi-a aruncat un "bonjur" și s-a apucat să-și scoată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să-l acoperim cu frunze și crenguțe verzi ,am reîmprospătat culorile celor șapte cercuri cu cretă colorata. Au venit și gemenele, scăpate de griji și fericite că zilele lor se terminaseră cu bine. Se îmbrăcaseră din nou la fel cu sarafane albe cu o rățușcă pe piept. Ester, cu capul puțin între umeri, a intrat și ea pe poartă și, discret, mi-a zâmbit cu ochii ei dulci. I-am zâmbit și eu. Totul era gata, dar Balena și Puia au
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ăștia? uniformele alea caraghioase vraiște pe noi, ne stînjeneau, dar eram și mîndri, deși parcă nu știam cum să stăm În ele. Nu știu de ce, pantalonii negri Îmi sînt foarte scurți, iar pantofii, foarte mari. Iar Monicăi Îi țîșnesc din sarafan două bețe subțirele, două picioruțe strîmbe și nesigure, ca două șireturi, ca două macaroane. În poza asta nu e soare, e Înnorat, ba chiar cred că ploua cînd a fost făcută, dar chiar și așa, chiar și În alb-negru, are
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
femeilor adunate În prispa casei, a Început să se audă un zumzet de voci, ieșind din niște chipuri un pic cam Îmbujorate. Un pic cam prea. Te-ai nimerit la masă Între Mona, care a ținut să-ți arate că sarafanul ei școlar scurtat și strîmtat, atunci cînd se așază, se ridică și aproape că dispare, și un bătrîn al satului, probabil o rudă a colegului vostru defunct, care, neavînd subiect de conversație, te Îmbia cu un vin acru. La al
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
înfrână dorința de a-i atinge pielea cu degetul. Sub piele mușchii nu i se vedeau lucrând în timp ce lua din farfurie. Era altfel decât la bărbați. Brațul îi ieșea dintr-o mânecă scurtă, albă. Rochia bleumarin era de fapt un sarafan, iar bluza avea un guler rotunjit. Frumos rotunjit. Chiar foarte frumos. Fata necunoscută nu participa la discuție, dar asculta foarte atentă tot ce se spunea la masă. Când întorcea capul spre unchiul Artemie, lăsa să i se vadă linia obrazului
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de care vorbise adineauri unchiul Artemie. Unde s-o caute? Roșeața ei îi dogorea și lui în obraji. Și totuși obrazul ei îmbujorat trebuie să fi fost mai fierbinte. Cotul ei gol nu arăta asta. Dar încrețitura din talie a sarafanului? Și cealaltă încrețitură, de mai jos, din dreptul șoldului? Și încă și mai jos, poala sarafanului bleumarin întins peste coapse? Dragoș privi lung în podea. Auzi îndepărtat zgomotul străzii și văzu șoseta albă și pantoful Deliei cu toc jos, gata
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în obraji. Și totuși obrazul ei îmbujorat trebuie să fi fost mai fierbinte. Cotul ei gol nu arăta asta. Dar încrețitura din talie a sarafanului? Și cealaltă încrețitură, de mai jos, din dreptul șoldului? Și încă și mai jos, poala sarafanului bleumarin întins peste coapse? Dragoș privi lung în podea. Auzi îndepărtat zgomotul străzii și văzu șoseta albă și pantoful Deliei cu toc jos, gata parcă să sară peste linia trasă cu creta pe trotuar. Chiar dacă peste două luni avea să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
peste tot, peste șotroane desenate cu creta pe cenușiul asfaltului și fustița se umfla de aer când ateriza pe pătratele de cretă. Lăsați-l, doamnă, spuse Delia încercând să-și ascundă stânjeneala. Nu mă deranjează. Dar, Delia, o să-ți păteze sarafanul! Nu-i nimic... Vreau să spun că nu, nu cred că mi-l pătează. Săreau zglobii peste șotroane fetele în fustițe bleumarin cu buline albe. Fustițele li se umflau de aer în timp ce aterizau în pătratele trase cu creta pe asfalt
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Iuliana. De pe scară venea suflul rece al iernii de afară. Dar unde era Delia? Dragoș o căuta cu privirea și neliniștea îi strângea pieptul. N-o găsea... Aha, uite, n-o văzuse fiindcă era puțin mai scundă decât ceilalți oaspeți. Sarafanul ei bleumarin dispăruse sub un palton din stofă ecosez, pe care Dragoș nu-l mai văzuse niciodată până atunci. Verde cu roșu și cu alte culori. Nimic nu mai era așa cum fusese în toată după-amiaza scursă în tihnă și în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
care se potrivea ca nuca-n perete cu atmo sfera de dezmăț din clasa noastră prăfuită și dărăpănată. La vederea lui, tipele care stăteau picior peste picior pe catedră, de li se vedeau pulpele până sus sub poala sumeasă a sarafanului, nici măcar nu se mai oste neau să se strâmbe sau să pufnească disprețuitor. Se obișnuiseră. Acum se uitau prin mine de parcă nici n-aș fi fost, și așa am trecut liceul: un ciudat în uniformă des trămată, care scrie texte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
blonde, tinere, în rochii cu floricele colorate viu, prinse complicat în buchețele, pe fond bleumarin închis sau negru, imprimate pe un material deosebit, poate autohton fabricat la Integrata. Rochițele semitiroleze aveau din croială talia înaltă acoperită cu un șorțuleț fără sarafan, arătau splendid. Se perinda toată Constanța să le admire. Bineînțeles cei din cartier, aveau o masă rezervată și unul dintre băieții care îl cunoștea, făcuse parte în copilărie din tabăra dușmanilor, la un moment dat veni și îi transmise un
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
după călătoria cu trenul de argint privit dinăuntru și de a învăța să aleagă, dintre atâtea răspunsuri, pe cele folositoare.“ Fetița închise cartea și o puse pe masă. Rămase cu mâinile în poală și cu privirile visătoare. Era îmbrăcată în sarafan, ca o școlăriță, cu guler alb, încheiat la spate, și cu fundițe care îi sprijineau, pe umeri, codițele. Avea părul de culoarea mătăsii porumbului și cărarea bine întinsă din creștetul capului îi întregea ovalul feței. Ochii îi erau verzi-sidefii, culorile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de cancelarie să descopere dacă o bârfă a școlii are temei: este eleva X însărcinată? Eleva, o nonconformistă standard, la urechile căreia ajunseseră șoaptele de pe culoare, venea deliberat, zi de zi, fără cordon la uniformă (da, era pe vremea tristelor sarafane bleumarin!), expunându-se ostentativ pe toate culoarele instituției. La presiunile cancelariei și direcțiunii, diriginta a optat pentru o formulă atipică. A încredințat problema unei colege de clasă a elevei X, având certitudinea discreției și eficienței. Demersul său a avut happy-end
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pentru o formulă atipică. A încredințat problema unei colege de clasă a elevei X, având certitudinea discreției și eficienței. Demersul său a avut happy-end și chiar a doua zi, mult-discutata elevă X a apărut la școală cu cordonul pus la sarafan, care-i marca talia nevinovată. Atuul dirigintei în acest caz? Ochiul de fin observator al relațiilor interpersonale din clasă, care i-a permis să aleagă persoană cea mai potrivită pentru o sarcină, penibilă de altfel, ce ar fi avut, poate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
din aproape în aproape faci legătură după legătură și ajungi în copilărie sau în liceu, călătorind în timp și în spațiu fără nici un fel de problemă. Era foarte frumoasă. Nu știu de ce-mi apare-n minte numai îmbrăcată în sarafan. Știi ce-i ăla? Habar nu ai, dacă ești mai tinerel. Sarafanul, pustiule, era cel mai excitant obiect de îmbrăcăminte pe care-l purta eleva de liceu, strâmtat prea tare, scurtat prea mult, scăzând de multe ori nota la purtare
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sau în liceu, călătorind în timp și în spațiu fără nici un fel de problemă. Era foarte frumoasă. Nu știu de ce-mi apare-n minte numai îmbrăcată în sarafan. Știi ce-i ăla? Habar nu ai, dacă ești mai tinerel. Sarafanul, pustiule, era cel mai excitant obiect de îmbrăcăminte pe care-l purta eleva de liceu, strâmtat prea tare, scurtat prea mult, scăzând de multe ori nota la purtare, așa bleumarin cu cămășuța aia bleu pe dedesubt, tocit și frumos cum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fi vrut să mergem la ea, până am fi ajuns acolo, s-ar fi făcut 3 și pe la 3.30 apărea maică-sa. Și ce să faci în timpul ăsta, că pe vremea aia de-abia dacă apucam să-i dau sarafanul jos. Ne-am chinuit așa până la vacanța de vară, dar fără nici un rezultat. Nu vroia să șadă nici în ruptul capului. Ca să faci rost de bani de mare când ai terminat a Xl-a, n-ai altă soluție decât să te
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu ceașca plină, căreia îi și simt mirosul, și ne găsește comentând aiurea. Blugii zboară, chiloții aterizează pe șifonier sau sub pat, habar nu am unde, acum nu mai contează decât că s-a hotărât. Ce frumoasă era Liliana fără sarafan! Abia acum mi-am dat seama că nu se dezbrăca niciodată în fața mea, nici măcar până la chiloți. Începeam să ne tăvălim îmbrăcați și eu îi scoteam, pe rând, întîi sutienul, apoi bluza, după care, ea fiind preocupată să-și acopere sânii
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]