314 matches
-
înțelege“, iar ulterior (în latina târzie) a ajuns să însemne „a ști“. Lat. sapere „a ști“ este o inovație occidentală, care era susținută și de lat. sapiens; l-a eli minat pe scire, păstrat numai în regiunile arhaizante (româna și sarda). vulpe Lat. vulpes s-a transmis unor limbi romanice orientale: româna, italiana și retoromana. A existat și un v. fr. goupil < lat. pop. vulpiculus. În latină, vulpes apare încă de la Plaut. După cele arătate în Dictionnaire étymologique de la langue latine de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cărții Roman de Renard (secolul 13), termenul renard s-a impus cu sensul de „vulpe“, eliminând v. fr. goupil, moștenit din latină. Obiceiul de a da nume de persoană acestui animal există și în unele dialecte italiene meridionale; și în sardă, unde există zece denumiri distincte ale acestui animal, unele sunt la origine nume de persoană. Cuvântul raposa din spaniolă și portugheză provine din rabo „coadă“, probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu p s-a produs sub
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în toate limbile romanice) și abies „brad“, aproape dispărut (păstrat doar în dialectele italienești); în rest, apar termeni din substrat (rom. brad, fr. sapin). Nici lat. quercus „stejar“ nu s-a păstrat decât în italiană și dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
drumului de coastă, cu imitații de coloane romane și porticuri albe, după toate aparențele importate din Las Vegas În urma unei vînzări de inventar hotelier, inversîndu-se astfel exportarea către Florida și California, În anii ’20, a mănăstirilor spaniole și a abațiilor sarde dezasamblate. Drumul spre Estrepona mărginea un teren de aterizare privat aflat lîngă o vilă impozantă, cu ornamente aurite, ca un feeric parapet crenelat. Umbrele lor se arcuiau În jurul unui acoperiș alb de forma bulbului de ceapă, invazie a noii arhitecturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de cultivarea pămîntului, creșterea animalelor, meșteșuguri, construcția caselor, porților și a drumurilor, port popular și manifestări etnofolclorice ș.a. Spre exemplu, comunitățile rurale quechua, din aria andină, comunitățile dogon, din Africa de Vest, comunitățile sherpa, din Nepal, cele lapone din nordul Europei, comunitățile sarde, oșene și maramureșene tradiționale ș.a., au devenit obiect al unor politici naționale de conservare, conștientizate până la nivel local. 3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale Ariile litorale constituie adesea structuri sistemice fragile și instabile, în special datorită dinamicii lor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
model pentru persecutarea creștinilor. III. Mare nostrum În lucrarea Mère Méditerranée, Dominique Fernandez povestește, printre altele, una dintre călătoriile sale în Sardinia și, mai ales, la muzeul arheologic de la Cagliari. Într-o sală minusculă unde se găseau reunite capodoperele statuare sarde ale perioadei protoistorice 37, autorul are marea surpriză să descopere: "Cioplit în marmură, un simulacru de cruce, cu două brațe scurte, un trunchi subțiat ca o lamă, având în vârf un apendice acuminat [...] și doi bulgări rotunzi și netezi între
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
obiectiv era eliminarea obligativității învățămîntului în limba gaelica. În noul context comunitar, limba gaelica s-a găsit în aceeași postura că alte limbi minoritare, periferice, precum bretona, corsicana și provensala în Franța, basca, catalona 195 și galiciana în Spania, sau sarda în Italia. În ciuda temerilor euro-scepticilor irlandezi, care se temeau că gaelica va dispărea ca urmare a aderării, transformările care au avut loc în Uniunea Europeană nu au avut ca obiectiv o politică de uniformizare culturală. Dimpotrivă, Uniunea Europeană încearcă să sprijine aceste
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pentru portugheza veche; Fontana 1997 pentru spaniola veche i.a.) și consolidată ulterior prin analiza unor varietăți romanice ajunse în atenția cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008, 2009 pentru napolitana veche; Wolfe 2015b pentru siciliana veche, venețiana veche și sarda veche). Conceptul de gramatică / sistem V2 a fost propus inițial de den Besten (1983) în analiza limbilor germanice (în special neerlandeza și germana); în sistemele V2, în propozițiile principale, verbul se deplasează în domeniul complementizatorului, deplasare obligatoriu asociată cu topicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceeași familie. Referindu-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extinsă ulterior la analiza generală a limbilor germanice (cu excepția englezei) (v. Vikner 1995; Zwart 1998) (v. §3.1.1 infra). Majoritatea fazelor mai vechi ale limbilor romanice (italiana veche, franceza veche, spaniola veche, napolitana veche, siciliana veche, venețiana veche și sarda veche) au fost analizate ca prezentând sub diverse forme regula V2 (v. Benincà 1983, 1995, 2006; Vanelli 1986, 1998; Adams 1987; Fontana 1993, 1997; Roberts 1993; Lemieux și Depuis 1995; Ribeiro 1995; Vance 1997; Salvi 2001, 2004; Ledgeway 2007, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway (2007, 2008) se folosește textul Libro de la destructione de Troya, datând de la începutul secolului al 14-lea; în analiza structurilor V1, Wolfe (2015a) folosește un corpus de texte romanice (siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche, sarda veche) din secolele 12-14; în analiza portughezei vechi, Ribeiro (1995) are în vedere texte din secolul al 14-lea. 1 Opțiunea V-la-C este încă prezentă în româna modernă (ca opțiune generală, la imperativul afirmativ și la gerunziu; ca opțiune reziduală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative, neapărat un reflex al gramaticii V2 (v. Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a). 25 Celălalt tip de inversiune (i.e. encliza pronominală) este bine reprezentat în limbile romanice vechi. 26 În propozițiile interogative, deplasarea auxiliarului la C este interpretabilă ca o strategie de verificare a trăsăturii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un conținut de grăsimi care să nu depășească 40% din greutate și cu un conținut de apă în materia fără grăsimi: ------ Care să nu depășească 47% din greutate: 0406.90.61 ------- Grana Padano, Parmigiano Reggiano 171 0406.90.63 ------- Fiore Sardo, Pecorino 171 0406.90.69 ------- Altele 171 ------ Care să depășească 47%, dar să nu depășească 72%: 0406.90.73 ------- Pravolone 171 0406.90.75 ------- Asiago, Caciocavallo, Montasio, Ragusano 171 0406.90.76 ------- Danbo, Fontal, Fontina, Fynbo, Havarti, Maribo, Samso 171
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
ANURA Discoglossidae Bombina variegata Bombina bombina Discoglossus pictus Discoglossus galganoi Discoglossus sardus Discoglossus jeanneae Alytes obstetricans Alytes cisternasii Alytes muletensis Pelobatidae Pelobates cultripes Pelobate fuscus Pelobates syriacus Pelodytes caucasicus Bufonidae Bufo calamita Bufo viridis Hylidae Hyla arborea Hyla meridionalis Hyla sarda Ranidae Rană arvalis Rană dalmatina Rană latastei Rană iberica Rană italica Pești ACIPENSERIFORMES Acipenseridae Acipenser naccarii SALMONIFORMES Umbridae Umbră krameri ATHERINIFORMES Cyprinodontidae Valencia hispanica PERCIFORMES Percidae Zingel asper Nevertebrate Artropode INSECTĂ Mantodea Apteromantis aptera Odonata Calopteryx syriaca Sympecma braueri Coenagrion
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
5 Conținutul total de mercur maxim admis în produsele din pescuit poate fi modificat de autoritatea competența în funcție de limitele stabilite la nivel internațional. Anexă 1 ------- (la normă sanitară veterinară) ------------------------------ Rechin (toate speciile) Ton (Thunnus spp.) Ton mic (Euthynnus spp.) Bonito (Sarda spp.) Plain bonito (Orcynopsis unicolor) Peste sabie (Xiphias gladnis) Sailfish (Istrophorus platypterus) Merlucius (Makaira spp.) Tipar (Anquilla spp.) Bass (Dicentrarchus labrax) Sturion (Acipenser spp.) Halibut (Hippoglossus hippoglossus) Peștele roșu (Sebastes marinus, Sebastes mentella) Blue ling (Molva dipterygia) Pisică de mare
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iulie 2001 cu privire la metodele de analiza a probelor şi la limitele maxime admise pentru mercur în produsele din pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136046_a_137375]
-
Engraulis encrasicolus 11. Hanos Mesogobius batrachocephalus 12. Laban, chefal Mugil cephalus 13. Limba de mare comună Solea vulgaris 14. Lufar Pomatomus saltatrix 15. Midie Mytilus galloprovincialis 16. Milacop Umbrina cirrosa 17. Morun Huso huso 18. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 19. Pălămida Sarda sarda 20. Păstruga Acipenser stellatus 21. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 22. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 23. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 24. Stavrid Trachurus mediterraneus 25. Strunghil Neogobius melanostomus 26. Sprot Sprattus sprattus phalericus 27. Vulpe de mare Raja
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
encrasicolus 11. Hanos Mesogobius batrachocephalus 12. Laban, chefal Mugil cephalus 13. Limba de mare comună Solea vulgaris 14. Lufar Pomatomus saltatrix 15. Midie Mytilus galloprovincialis 16. Milacop Umbrina cirrosa 17. Morun Huso huso 18. Nisetru Acipenser gueldenstaedti 19. Pălămida Sarda sarda 20. Păstruga Acipenser stellatus 21. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 22. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 23. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 24. Stavrid Trachurus mediterraneus 25. Strunghil Neogobius melanostomus 26. Sprot Sprattus sprattus phalericus 27. Vulpe de mare Raja clavata
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
39. Midie Mytilus galloprovincialis 40. Milacop Umbrina cirrosa Umbrina ronchus 41. Pagel argintiu Pagellus bogaraveo Pagel auriu Pagellus acarne Pagel roșu Pagellus erythrinus 42. Pagrus comun Sparus pagrus pagrus Pagrus filos Sparus caeruleostictus 43. Peste spadă Xiphias gladius 44. Pălămida Sarda sarda Pălămida argintie Orcynopsis unicolor Pălămida orientala Sarda orientalis 45. Pecten Chlamys (Aequipecten) opercularis Pecten jacobaeus 46. Peste sabie Trichiurus lepturus Peste sabie cu coada Lepidopuscaudatus 47. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 48. Polac Pollachius pollachius 49. Pristipoma Pomadasys jubelini
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
Midie Mytilus galloprovincialis 40. Milacop Umbrina cirrosa Umbrina ronchus 41. Pagel argintiu Pagellus bogaraveo Pagel auriu Pagellus acarne Pagel roșu Pagellus erythrinus 42. Pagrus comun Sparus pagrus pagrus Pagrus filos Sparus caeruleostictus 43. Peste spadă Xiphias gladius 44. Pălămida Sarda sarda Pălămida argintie Orcynopsis unicolor Pălămida orientala Sarda orientalis 45. Pecten Chlamys (Aequipecten) opercularis Pecten jacobaeus 46. Peste sabie Trichiurus lepturus Peste sabie cu coada Lepidopuscaudatus 47. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 48. Polac Pollachius pollachius 49. Pristipoma Pomadasys jubelini Pomadasys
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
Umbrina ronchus 41. Pagel argintiu Pagellus bogaraveo Pagel auriu Pagellus acarne Pagel roșu Pagellus erythrinus 42. Pagrus comun Sparus pagrus pagrus Pagrus filos Sparus caeruleostictus 43. Peste spadă Xiphias gladius 44. Pălămida Sarda sarda Pălămida argintie Orcynopsis unicolor Pălămida orientala Sarda orientalis 45. Pecten Chlamys (Aequipecten) opercularis Pecten jacobaeus 46. Peste sabie Trichiurus lepturus Peste sabie cu coada Lepidopuscaudatus 47. Pisică de mare Dasyatis pastinaca 48. Polac Pollachius pollachius 49. Pristipoma Pomadasys jubelini Pomadasys peroteti Pomadasys indisus 50. Putasu Micromesistius poutassou
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
oaie, porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
oaie, porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
porc și pasăre 1,0 art. 8 art. 9 3.2.5. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.2.5.1 0,05 art. 8 art. 9 3.2.5.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), hamsie europeană (Engraulis encrasicholus), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (Trachurus trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), ton (Thunnus și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]