233 matches
-
cu cea practicată de adepții filosofiei lui Epicur. La o masă organizată pentru a celebra aniversarea nașterii Magistrului - care și-a exprimat dorința în acest sens în testamentul său -, Philodem mănâncă roadele pământului și ale mării italiene: năut, varză și sardele încă strălucind de prospețime, brânză abia închegată cu sare, lăptuci și măsline. Cu altă ocazie - ficat de porc cu ceapă, cicoare... Vinuri scumpe nu există pe masa prietenilor; se bea, cel mai probabil, un vin de țară puțin alcoolizat, ușor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe noi ne guvernează aceste legi inevitabile? Regulile oculte ale universului? - Spus așa, sună exagerat. Dar asta cred. - Inclusiv urmele care Îi servesc de indicii vânătorului? - Cu siguranță. Aplecat peste balustradă, Faulques i-a arătat lui Markovic o cutie cu sardele și un pachet cu pâine coaptă pe vatră, iar celălalt a Încuviințat din cap. După ce a mai luat o cutie, două farfurii și tacâmuri, pictorul de război a coborât și a aranjat totul pe șervețele de hârtie Într-un colț
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
coaptă pe vatră, iar celălalt a Încuviințat din cap. După ce a mai luat o cutie, două farfurii și tacâmuri, pictorul de război a coborât și a aranjat totul pe șervețele de hârtie Într-un colț liber al mesei, punând lângă sardele celelalte două beri aduse de croat, care Încă mai erau reci. - În ceea ce privește urmele și vânătorii, a adăugat Markovic Între două Înghițituri, poate că, În felul lui, franctirorul era și el un artist. Faulques a izbucnit În râs. - De ce nu? În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a repetat gânditor. Potrivit cu vremurile de azi. Adevărul e că niciodată nu-mi trecuse prin minte să judec lucrurile astfel, domnule Faulques. - Și mie, a acceptat acesta, mi-a luat ceva ani ca să le văd astfel. Pe la jumătatea cutiei de sardele, pictorul de război a simțit că se anunța Înțepătura unei dureri. A căutat alene cutia cu pastile, a luat două cu o Înghițitură de bere, s-a scuzat față de Markovic și a ieșit afară, la soare, sprijinindu-se de zidul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Dacă observați că aveți articulațiile înțepenite, umflate sau roșii. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Alimentația echilibrată și o cantitate suficientă de apă sunt esențiale. Consumați mai multe alimente bogate în acizi grași omega-3, cum sunt somonul, tonul și sardelele. Din punctul de vedere al medicinei chineze, trebuie să mâncați mai multă carne cu tendoane, cum ar fi carnea de vită, aripile de pui sau picioarele de porc. Faceți regulat exerciții fizice: înot, plimbare, dans și taijiquan. Luați vitaminele C
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
tipul acidului oxalic, reduceți consumul de alimente bogate în oxalați - spanac, rubarbă, brânză, unt de arahide, alune, bere, ceai și ciocolată. Dacă piatra este de tipul acidului fosfatic, reduceți consumul de alimente bogate în calciu și fosfor - produse lactate, fasole, sardele și țipar. Dacă piatra este de tipul acidului uric, reduceți consumul de alimente bogate în purine - organe de animale, carne de vită, de porc sau de miel, ceapă, usturoi, spanac, cafea, coca-cola, ceai tare și alcool. Nu consumați mâncăruri de la
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Aceste alimente neutralizează acidul uric. Dacă sunteți supraponderal, controlarea greutății este elementul-cheie. La persoanele mai voluminoase există tendința apariției nivelurilor înalte de acid uric. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Evitați alimentele bogate în purine - organe de animale, carne grasă, midii, sardele, caviar, crabi și anșoa. Consumați mai puțin spanac, fasole uscată, ciuperci, conopidă și sparanghel. Nu mâncați prea mult deodată. Reduceți consumul de sare. Evitați condimentele sau monoglutamatul de sodiu. Evitați toate băuturile alcoolice, inclusiv berea - alcoolul crește nivelul acidului uric
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de fiecare căciulă" (1964: 37-67) neapărat însoțite de plăcinte, o paletă largă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mici briliante. În țara ei trăia într-un palat cu piscină. Aici era mare mizerie. Chiar nou, căminul tot o scîrbea. Păi alea erau condiții de trai? În Thailanda ei totul era minunat. Nu erau autobuze ca niște cutii de sardele, nici praf și transpirație. O ducea la școală șoferul cu limuzina. Hotărît, ea o să-și facă bagajul! Al doilea străin a fost altceva. Se numea Claudia și venea dintr-o țară lipită de nori: Bolivia. Buclele îi acopereau fața de
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența a peste 31 de băcănii cu debite însemnate. Vitrinele erau încărcate cu produse din pește - de la morun sau scrumbii olandeze la icre negre -, cu brânzeturi, sticle cu băutură, conserve de tot felul, de la sardele până la compoturi și gemuri etc. La mare căutare erau atât depozitele de fructe (Marcu Bercovici), de ou) (Simon Jaquesă sau de vinuri și spirt - Avram Adelstein, Iosif Balter, Bercu Bernstein, Gutman Avram, Ștrul Mendelovici, Naftalis Marcu, Nanu M. Isac, Leon
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
contrabalanță, singurul element pozitiv este dat de diversitatea unor meniuri, așa cum este în cazul restaurantului „Pavilion”. În materie de Bufet rece se puteau consuma binecunoscutele salate de Beuf sau cele á la russe, icrele de crap sau de știucă, precum și sardelele de Lisa. Pe lângă borșul moldovenesc, meniul era completat cu nelipsitele ciorbe (de burtă, de măruntaie, á la russe), fripturi, grătare, sau brânzeturi - brânza de Brăila, cașcavalul grecesc sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă variată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de frică? Patronul, de altminteri, nu era om rău. Îl moștenise pe taică-său, crescuse de mic în atelier, și-i cunoștea aproape pe toți, de ani de zile. Uneori îi chema să mănânce ceva împreună cu el, în dogărie; frigeau sardele sau cârnați la un foc de așchii, și, după ce băuse un pahar de vin, nu era pe lume om mai cumsecade. De Anul Nou dăruia fiecăruia câte cinci sticle de vin bun și adesea, când unul din ei era bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
german al Olandei; leuștean < pro vincia italiană Liguria; magnet < Magnesia, oraș din Asia Mică; muscal < Mosc, nume arhaic al Moscovei; palat < colina Palatinum din Roma; pergament < Pergam, în prezent Bergama, în Turcia; sacîz < sakiz, numele turcesc al insulei grecești Chios; sardea < Sardinia; satin < Zaitun, vechi oraș și port în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dorința de a „păcăli“ posturile, de a avea în farfurie ceva proteine de origine animală în lungile intervaluri de interdicții alimentare. De pildă, așa cum afirmă Mihai Lupescu, „racii se mănâncă vara, în posturi“; în aceleași perioade, cei avuți preferau peștele: „Sardelele se mănâncă de cei bogați în post.“ Un mitropolit din Tiflis (azi Tbilisi, în Georgia) a stat doi ani la mânăstirea Pângărații (din Moldova), cândva în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, și anual primea plocon, printre altele, o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
decât prânzul în sine, care începea de pe la orele 14-15. Și Sadoveanu folosește cuvântul în sensul său primar, acela de antreuri reci: „Zacusca ne fu prezentată de bătrânel pe o tablă enormă. [...] De la brânzeturi de paisprezece feluri până la icre negre și sardele, de la ficat de gâscă și mușchișor de porc până la nisetru marinat, ținând socoteală și de ridichile de lună și tomatele trufanda, precum și de foamea noastră, toate bunătățile lumii erau de față.“ Cuvântul vine din rusă, limbă în care termenul zakuska
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
perioadă fiind numite „mezelicuri“ (din turcescul mezelik, aflat și la originea mezedes-urilor, gustările grecești): „Pe masă erau rânduite o mulțime de farfurii cu mezelicuri de tot felul: marinată de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurini jupuiți, sardele muiate în untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
izbit de adepții trecutului nostru culinar. De pildă, Kogălniceanu, în Fiziologia provincialului în Iași, descrie o masă luată la un restaurant ieșean al anului 1844: „... bucatele sunt tot beftecuri, angemachturi, budinci și blamanje, bucate [...] care de unii se mănâncă cu sardele, ca să nu fie prea dulci și să strice dinții.“ Același autor ne oferă, în Tainele inimei, o mostră din conservatorismul care se împotrivea cu cerbicie noutăților venite din Apus; un basarabean, „român verde și vârtos“, povestește șocanta experiență a unei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cămașa În pantaloni și marginea țesăturii Îngălbenite i se vedea de sub puloverul gros. Nina Îi goli frigiderul fără milă, aruncând la gunoi zarzavaturi antice, conserve de ton, resturi de brânză pietrificate, pe care răsărise deja un mucegai verzui, cutii cu sardele deschise. Și atacă rafturile și sertarele cu o cârpă muiată În detergent. Fima Își tăie Între timp câteva felii groase din pâinea gruzină, neagră și aromată, pe care i-o adusese Nina, le unse cu straturi de gem și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
refularea numelor, chiar și în cazul celor mai răi dintre cei care ne frecau, avea loc cu bună știință. Cu acest prilej trebuiau învățate câteva trucuri demente și adaptarea mută. O dată, simulând hepatita - am înghițit ulei încins din conserve de sardele - și apoi cu ajutorul furunculozei atât de răspândite în unitate, am reușit să scap de instrucție, dar baraca pentru bolnavi era în permanență supraaglomerată și nu oferea decât un refugiu temporar. După care caznele își reluau cursul. Instructorii noștri, care, judecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
răni ușoare, printre care mă număram și eu, încă mai deplângeau ceea ce fusese deplâns deja mai înainte, în apropierea bucătăriei de campanie: absența rațiilor aniversare cu care ne obișnuiserăm în toți anii de război. Nu erau țigări, nici conserve cu sardele, nici sticla de rachiu dublu rafinat la patru persoane. Și nici nu mai știu ce altceva... Aceste lipsuri păreau să fie pentru toți infanteriștii, și chiar și pentru mine, nefumătorul, mai supărătoare și mai grave decât prăbușirea pretutindeni vizibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ajungeau niciodată. De la Paris trebuia, de aceea, să fac autostopul până în Germania Occidentală pentru ca, în studiourile din Köln, Frankfurt, Stuttgart și Saarbrücken, să vând unor programe nocturne poezii pe bani lichizi, pentru ca în lunile următoare aceștia să ne ajungă de sardele proaspete din piață, costițe de batal, linte, bagheta zilnică și hârtie pentru mașina de scris. Cum anume am reușit însă la Paris să mă transform într-un necontenit făcător de cuvinte? În anul 1973 am scris „o încercare de interpretare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe loc. — Nu ne mișcăm Îndeajuns de repede, spuse Harry. Acolo jos e al dracului de mult explozibil. „Ba ne mișcăm suficient de repede“, Își zise Norman, corectându-l. — Unda de șoc ne va zdrobi ca pe-o cutie de sardele, spuse Harry, clătinând din cap cu scepticism. „Unda de șoc nu ne va face nici un rău“. Două sute patruzeci de metri. — Patruzeci de secunde, anunță Harry. N-o să reușim. — Ba o să reușim. Ajunseseră la două sute zece metri, ridicându-se cu rapiditate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Înapoi la West Hollywood - rapid. Ușa lui Bobby Inge cedă cu ușurință. Jack intră cu arma În mînă. A doua ușcheală - făcută și mai bine. O cameră de zi curată, o baie imaculată, dormitorul etalînd sertare goale. O cutie de sardele În frigider. Coșul de gunoi din bucătărie curat lacrimă și căptușit cu o pungă de hîrtie proaspătă. Jack răscoli tot apartamentul: living, dormitor, baie, bucătărie. Rafturi răsturnate, covoare trase, toaleta demolată. Îl opri o străfulgerare: tomberoanele de gunoi, pline, aliniate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
era cufundat în gânduri și părea să nu fi auzit întrebarea. — Bine, atunci mă duc chiar eu să-l caut. Am rămas trei, spuse Tabitha fericită imediat ce Thomas plecă. N-am mai văzut atâta alergătură. Câtă agitație! Am început jocul sardelelor? Domnul Sloane o veșteji cu privirea. — Ce față lungă ai, Michael! exclamă ea, după ce mai fredonă un pic. Nu intri în atmosfera de petrecere? Sau poate începi să te gândești cum s-ar putea încheia cartea ta? — Era ceva ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]