140 matches
-
ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214398_a_215727]
-
ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MĂCIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149090_a_150419]
-
ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214397_a_215726]
-
ÎN 1999 Anexă 5 ------- la fișa tehnică pentru măsură 3.1 --------------------------------- Repartizarea zonelor tradiționale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord-est Cotnari, Iași, Huși, Răcăciuni 2. Regiunea de sud-est Nicoresti, Panciu, Odobesti, Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murfatlar , Istria, Babadag, Sarica Niculitel 3. Regiunea de sud a Munteniei Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugăreasca, Ștefănești 4. Regiune de sud-vest a Olteniei Samburesti, Drăgășani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat 5. Regiunea de vest Buzias, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Minis Maderat, Recas
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185786_a_187115]
-
1. Murfatlar - în cazul vinurilor obținute din struguri produși la Medgidia și Cernavoda denumirea de origine Murfatlar poate fi însoțită sau nu de una dintre următoarele denumiri: 6.1.1. Medgidia; 6.1.2. Cernavoda; 6.2. Babadag; 6.3. Sarica Niculitel, însoțită sau nu de denumirea: 6.3.1. Tulcea. 7. Vinuri originare din Regiunea Viticola a Teraselor Dunării: 7.1. Oltina. ÎI. Indicații geografice pentru vinuri de calitate superioară (VS) 1. Dealurile Tarnavelor; 2. Dealurile Mureșului; 3. Dealurile Secasului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
1999 JUDEȚ SUPRAFAȚĂ DE SERE CONSTRUITĂ-Ha Anexă 6 ──────── la fișa tehnică REPARTIZAREA zonelor tradiționale ale podgoriilor 1. Regiunea de nord-est: Cotnari, Iași, Huși, Răcăciuni 2. Regiunea de sud-est: Nicorești, Panciu, Odobești, Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murfatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculițel 3. Regiunea de sud a Munteniei: Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugăreasca, Ștefănești 4. Regiunea de sud-vest a Olteniei: Samburesti, Drăgășani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat 5. Regiunea de vest: Buziaș, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Minis Maderat, Recaș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149923_a_151252]
-
1957 în localitatea Gorunești, județul Vâlcea, România, fiica lui Orza Maria, cu domiciliul actual în Germania, 48683 Ahaus, Gartenstiege 25. 41. Bohm Csilla, născută la 26 martie 1968 în Covasna, județul Covasna, România, fiica lui Barthalis Ioan Eugen Andrei și Sarica, cu domiciliul actual în Germania, 88213 Ravensburg, Karmeliterstr. 17. 42. Eberwein Johann, născut la 13 ianuarie 1956 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiul lui Eberwein Josef și Barbara, cu domiciliul actual în Germania, 97422 Schweinfurt, Walter V.D. Vogelweide 67
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Miniș 28. Crișana, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Diosig - Biharia - Șimleu Silvaniei VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei: 29. Murfatlar, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Medgidia - Cernavodă 30. Babadag 31. Sarica Niculițel, însoțită sau neînsoțită de subdenumirea: - Tulcea 32. Adamclisi VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării: 33. Oltina 34. Însurăței ------------- Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din ORDINUL nr. 247 din 20 noiembrie 2012 , publicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246962_a_248291]
-
ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177626_a_178955]
-
ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNAREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMARDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. B��RLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmațiilor celor care consideră portul popular din Muscelprintre cele mai vestite în galeria
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii de oi urmate de mocani, îmbrăcați în sarice albe, ies din gurile munților, îndată ce frigul toamnei sosește, prevestind iarna, și merg să găsească pășuni în câmpiile țării turcești, sub poalele Balcanilor. Unele vin de la Vrancea, altele de pe coastele Ceahlăului, altele de pe văile Bistriței și a Moldovei, iar cele mai multe
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
iar DC62 Distanță TL.-niculitel este de 29km. Satele componente ale comunei sunt: • NICULITEL-resedinta de comună. După împărțirea administrativ teritorială din anul 1968, comuna nu mai are și alte sate componente; până la acea dată figurând, numai în evidente, Badila și Sarica, locatitati care de altfel dispăruseră din 1948, în zonele respective plantandu-se vită de vie și numai o parte din clădirile existente atunci au mai rămas și până în ziua de azi. Suprafață administrativă a comunei este de 9367,0 ha
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
spânzurătoare exactă/ și-o groapă comună pe masura tuturor". Acestor spectacole sumbre, poetul le opune întoarcerea aproape ascetica într-o lume a oamenilor simpli a "proscrișilor" ("Nu la regi, la porcari voi merge (porcarul Emeu om de seamă!)/ Într-o sarica bună, în prietenia frunților pe genunchi îmi voi petrece noptie/ în așteptarea mărturiei mari și-a răsăritului"). Este o regasire de sine ce nu contrazice, în ciuda schimbării registrului discursiv, sensul major al căutărilor din poemele precedente. Despre aceste căutări antologia
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
voievodului muntean, Matei Cazacu lansează în 1969 ipoteza că Basarab ar fi unul din personajele existente în miniaturile Cronicii pictate de la Viena, anume "„un om în plină maturitate, cu plete lungi și barbă castanie despicată în două, îmbrăcat cu o sarică asemenea celorlalți soldați și ținând o piatră în mână, pe care se pregătește să o arunce asupra dușmanului”". Ulterior, în 2013, același Matei Cazacu revine și propune identificarea lui Basarab cu personajul aflat mai la stânga, îmbrăcat în tunică verde și
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de lână. Demult se obijnuia ca morții să fie înmormântați în costume naționale. La ora actuală, în comuna Cașin funcționează o singură echipă de football, existând totuși tentative de a înfăptui
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai interesantă dintre artele sale poetice, "Testament", un poem esențial pentru întregul său "program estetico-literar realist". În „deschiderea“ "Testamentului" arghezian, "cartea" - ca bun testamentar transmis fiului - se relevă simbolic în treaptă întru cunoaștere veridică, în prim-hrisov «al robilor cu saricile pline de oseminte» „vărsate“, „transferate“ în ființa poetului. Tatăl-poet lasă moștenire fiului nu orice fel de carte, ci cartea-tezaur întru cunoaștere a neamului său din temelia piramidei sociale, carte oglindind «seara răzvrătită» a strămoșilor ce au urcat «pe brânci», prin
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
respirația, Însă, din instinct, se prefăcuseră șovăitori și căpătaseră, până la urmă, un preț dublu față de cel ce le fusese oferit la Început, cu condiția să mai scurteze țeava, așa Încât să poată Încăpea cum trebuie și fără să se vadă sub saricile lungi, largi, mițoase și grele. La scurt timp după Încheierea târgului, frații Începuseră să dea semne de bunăstare aproape deșănțată: Își cumpăraseră ghete de fotbal cu crampoane, minge de piele, jambiere vărgate, chiloți și tricouri adevărate, genunchiere, cotiere, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pământul să se zbată, / Șopârle scumpe dorm ca-ntr-un ghioc / Alături de opinca-mi despicată. // Opritu-m-am din drum, aci, la mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și scormon bucuros după caval / în sarică, nevindecat Tantal: Un cânt să-ncerc din câte-s, încă, toate” (Pe malul Styxului, III); „Tumult inclus în anatomic tumul, / Sub albe palisade, în scizuri, / Degeaba-i strâns din vechi memorii cumul / De valuri năvălind pe alte guri” (Pe malul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19 țigani și 4 găgăuzi 1066. Comuna Telița era situată la 20 km sud-vest de orașul Tulcea, pe valea Teliței, și cuprindea satele: Telița, Poșta, Sarica și Mon-Cilic. Referitor la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct de schimbat caii, în timpul când drumul cel mare de la Babdag spre Isaccea mergea pe valea Teliței, satul fiind la jumătatea drumului între aceste două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct de schimbat caii, în timpul când drumul cel mare de la Babdag spre Isaccea mergea pe valea Teliței, satul fiind la jumătatea drumului între aceste două orașe"1067. Satul Sarica era așezat "în mijlocul unei regiuni acoperite cu vii", fiind "de curând înființat"1068. Mănăstirea Cilicul, situată în apropierea satelor Telița și Poșta "aparține de comuna Telița"1069. În anul 1882 a fost înființată în apropiere mănăstirea Saonul 1070. În satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]