314 matches
-
pentru romani: „Regatul geto-dacic, unificat din nou prin inițiativa cutezătoare a lui Decebal, amenința nu numai poziția Romei în bazinul pontic, ci și în provinciile noi din Balcani și din Europa Centrală. În fruntea unei coaliții a popoarelor războinice, tracice, sarmatice și germanice, el ar fi devenit în câțiva ani un nou Mithridate, deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui Domițian zdruncinaseră linia de apărare a Dunării și o pace nesigură îi lăsa răgaz ca să pregătească, cu mijloacele pe care chiar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
călă toreau în căruțe cu coviltir, care, la locurile de tabără, erau dispuse în cerc. De la acești alani, goții au adoptat armele și tactica cavaleriei iraniene, dar și formele de cultură, la care goții erau receptivi, astfel că arta orientală sarmatică și iraniană ajunge prin goți la toți germanicii și în apusul Europei . Nimic nu-i îndreptățea să joace vreun rol istoric dacă „furtul” istoriei geților și dacilor nu s-ar fi grefat pe învățarea alfabetului runelor (semne luate din alfabetul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Viorica, Tăul Porții și Tăul Agățat. Datorită altitudinii la care se află - 2041 m, apele lacului îngheață circa 200 zile / an, iar grosimea stratului de gheață depășește 1 m. CASPICA - este cel mai întins lac din lume, rămășiță a Mării Sarmatice care includea Lacul Aral și Marea Neagră. În pliocen, din terțiar, s-a produs izolarea Mării Caspice și a Lacului Aral de Marea Neagră. În pleistocen, era cuaternară, s-a păstrat o legătură sporadică prin culuarul Kuma Manici între Marea Neagră și Marea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
baltică circa 30 cm la un secol). Orașul Stockholm reprezintă poarta de intrare în acest lac dinspre mare. MANGALIA - cel mai sudic liman fluvio-marin de pe litoralul românesc al Mării Negre. Valea are un aspect sinuos, cu meandre adâncite în placa calcaroasă sarmatică. Particularitățile hidrice și chimice s-au modificat prin construirea barajelor de la Hagieni și Limanu din anii 1955-1956 și respectiv 1969 rezultând 3 lacuri pe Valea Mangaliei: Hagieni, Limanu cu apă salmostră și Mangalia cu apă sărată marină. Prin tăierea perisipului
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
ca reprezentând „doar începutul unei serii noi de turburări și deplasări de popoare, care de acum înainte va dura violent aproape un veac, sub rubrica noului ocupant clasic al stepei dunărene, sarmații.”8 Flancând lumea geto-dacică din două laturi, prezențele sarmatice sunt de natură să determine în mare măsură traiectoria politico-militară a acesteia: „Puterea getică este irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
8 Flancând lumea geto-dacică din două laturi, prezențele sarmatice sunt de natură să determine în mare măsură traiectoria politico-militară a acesteia: „Puterea getică este irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre și Tisa, ba chiar și mai departe spre munții Ardealului vestic, unde aceiași sarmați vor slăbi pe dacii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui Sextus Aurelius Victor (Decibalo rege ac Sardonios, sau Sardonios, Sacorum rex, la Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de unii istorici străini.13 Anumite ezitări sunt vizibile și în privința desemnării exacte a grupurilor sarmatice implicate în conflictele cu romanii la Dunărea de Jos, Pârvan preferând utilizarea unei formule mai generale, „roxolanii și ceilalți sarmați”14 atunci când se referă la ramurile iranofone menționate în notoria inscripție pusă în cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
siraci, cu regele lor Aripharnes 15, dar și aorșii, pe care însă este înclinat să îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup sarmatic ajuns în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
est, în Moldova și Basarabia” și că sunt înarmați pentru luptele contra lui Traian fie de Decebal, fie de aliații săi sarmați, aceasta fiind explicația prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe [...], săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține astfel subordonarea față de sarmați a bastarnilor din Moldova, care „încă de la sfârșitul secolului I î.e.n., când puterea getică scade
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
I, 79)”21. Se susține astfel subordonarea față de sarmați a bastarnilor din Moldova, care „încă de la sfârșitul secolului I î.e.n., când puterea getică scade - Burebista neavând după el un urmaș în stare a-i continua opera - este toată sub stăpânire sarmatică, [dar] e de fapt mereu locuită mai departe de bastarni.”22 Din punct de vedere geopolitic, situația este estimată la fel și pentru triburile getice din regiune: „Dacă deci regatul lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare, aceasta îi apare diferit autorului Geticii, care consideră că dominația tot mai pregnantă a romanilor în regiune nu era compatibilă cu o prezență sarmatică numeroasă, acceptând însă ideea unor infiltrări ale noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
ale noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări marchează o nouă viziune asupra geologiei părții dintre Jijia și Bahlui, autorul sesizând faptul că depozitele de aceeași vârstă se pot
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o reprezintă argilele, după care urmează nisipurile, aceste materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote, situată în sectorul analizat în lucrarea amintită mai sus, este sărac în resurse minerale și materiale de construcții. Argilele de vârstă sarmatică și depozitele cuaternare din terase, șesuri și glacisuri constituie rezerve apreciabile pentru a acoperi nevoile comunei pentru cărămidă și o industrie ceramică cu caracter local. Pe baza unor studii mineralogice și geochimice a argilelor de pe teritoriu s-au găsit unele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri) variind între 640 mg/l în partea centrală și 1000 mg/l spre marginea șesului, unde se simte aportul apelor deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
important în perturbarea procesului normal de pedogeneză îl au alunecările de teren,prin care solurile de pantă sunt rupte, deplasate și amestecate cu roci de fertilitate foarte redusă. Văile secundare înaintează ramificat și au sfârtecat în toate direcțiile vechea platformă sarmatică, datorită eroziunii torențiale care a lucrat și lucrează cu intensitate crescândă. Ca urmare a acestui fapt, puține mai sunt culmile dealurilor dintre văile principale nestrăpunse de eroziunea torenților, care mușcă mereu din rama lor. O parte din iazurile ce constituiau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În Câmpia Română, fluviul devenea, în curgerea lui spre mare, un obstacol serios, preferabil de evitat. Tabloul izolării ținuturilor noastre, de către cursul balcanic, avea să fie completat de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Așa cum am văzut, este o rămășiță a Mării Sarmatice, închisă de retragerea ei în fața ridicării semețe a Carpaților, din care a rezultat un acces limitat la Marea Mediterană și, implicit, la apele oceanului planetar. Încă din Antichitate, soarta Mării Negre a depins, într-o măsură determinantă, de puterea care deținea controlul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cazul lui Mihai Viteazul, fie legate de elite militare străine, așa cum s-a întâmplat în situația regilor Carol I și Ferdinand I. Interesant ar fi de stabilit în ce măsură la construcția structurilor politice superioare geto dacice a existat și un aport sarmatic (agatarși, roxolani, iazigi), având în vedere că sunt destule indicii ce nu pot fi ignorate. Trebuie luată în seamă măcar existența unor impulsuri din direcția iraniană care să se fi regăsit în originea unei părți a aristocrației geto dacice 144
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vorba de un imens lac dulce în care Carpații Occidentali formau un arhipelag. Restul acestei mări este reprezentat în prezent de Lacul Balaton. 7 Procesul a fost posibil prin fenomenul de captare a izvoarelor. Fluviul care se vărsa în Marea Sarmatică a captat izvoarele celorlalte două fluvii care se vărsau în Marea Panonică. 8 În cazul ultimelor două forme de relief, s-ar putea vorbi de existența unor unități intermediare, pentru că deși, genetic și evolutiv, țin de fenomenul orogen, totuși funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost însă liber decît o scurtă perioadă de timp, fiindcă, după 530, a fost atacat și supus de franci. Tot de etnie germanică au fost și suebii, un trib puțin numeros, care s-a așezat în nord-vestul Spaniei. Un trib sarmatic la origine, dar germanizat, al alanilor, a ajuns pînă în Galia și în Spania, contopindu-se cu vandalii, unde a fost înfrînt de vizigoți. Vandalii, și ei de origine germanică, au trecut Rinul învadînd Galia și au ajuns apoi în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării Sarmatice. Datorită unei înălțări tectonice, apele mării s-au retras spre sud-est, spre actualul bazin al Mării Negre. Pe câmpia înălțată a fostului fund de mare s-au instalat, treptat, văile pe care se scurgeau apele ploilor: mai întâi văile Siretului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]