332 matches
-
S-a constatat că stratele apar ușor dislocate doar în apropiere de suprafață, în timp ce la adâncimi mai mari de 100 m ele sunt aproape orizontale. De aici concluzia că “deranjamentele care se înregistrează până la înclinări de 30°-40° la oolitele sarmatice din Dealurile Lespezi, Pietrăriei și Maxut, nu sunt decât alunecări în masă, care au dat aparența unor structuri false” (N. Macarovici,1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mării Negre. Această retragere a dus la apariția unei câmpii de acumulare marină, fără accidente importante de relief, cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est, în direcția deplasării liniei de țărm (V. Băcăuanu, 1980 Exondarea succesivă a câmpiei de acumulare sarmatică, pliocenă și cuaternară a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudației favorizată atât de condițiile climatice variate din acest interval de timp, cât și de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat (L. Ionesi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acolo unde marnele și argilele apar la zi. Așa este cazul în numeroase puncte de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la baza aluviunilor șesului care ies sub formă de izvoare, subminând baza malurilor. Panta albiei minore este în jur de 2,6 m la 1 km (2,6%), cu trepte în albie și cu marmite săpate în argilele și marnele sarmatice. Albia majoră (șesul) În cursul său superior, acolo unde străbate unitatea înaltă a Dealului Mare și a Culmii Holmului, albia majoră a râului Bahlui lipsește sau este redusă la câteva mici suprafețe, situate de o parte și de alta a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aduse aici prin agenții de transport în masă sau de către torenții din partea superioară a abruptului ori chiar din interiorul Dealului Mare sau din Culmea Holmului. Soclul unor asemenea pinteni (Dealul Velnița, Lăgăria, Zagavia, Mohoreni) este format din argile și marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului care conțin unele elemente mari, ca în Dealul Cireșului, Vișinului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte a stepei care, deși situată la o distanță de aproape 2000 de kilometri de perimetrul uralo-sudsiberian, zona predilectă inițială de manifestare a elementelor sarmatice originare, constituie culoarul de tranzit favorit al majorității deplasărilor nomade orientate spre vest și sud-vest în întregul Mileniu I. Etapele avansării sarmaților în direcția vestică și aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior de infiltrări masive, cel mai probabil cu începere de la sfârșitul secolului I î.Hr. Avansarea în direcția vestică va continua întrun ritm relativ lent, anumite circumstanțe geopolitice favorabile expansiunii sarmatice fiind generate, în a doua jumătate a secolului I î.Hr., de dezmembrarea statului lui Burebista și ulterior de înfrângerea de mari proporții înregistrată de geto-daci și de bastarni în anul 28 î.Hr, în cursul campaniilor întreprinse în regiunea Dunării
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dezmembrarea statului lui Burebista și ulterior de înfrângerea de mari proporții înregistrată de geto-daci și de bastarni în anul 28 î.Hr, în cursul campaniilor întreprinse în regiunea Dunării de Jos de guvernatorul roman al Macedoniei, Marcus Licinius Crassus. Consolidarea sarmatică în anumite sectoare ale interfluviului pruto-nistrian se va produce, așadar, gradual, procesul în sine fiind apreciat de istorici ca unul complex și de durată 1, paralelizat într-o oarecare măsură cu expansiunea romană din direcția opusă spre gurile Dunării. Propunându
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
așadar, gradual, procesul în sine fiind apreciat de istorici ca unul complex și de durată 1, paralelizat într-o oarecare măsură cu expansiunea romană din direcția opusă spre gurile Dunării. Propunându-și să realizeze o prezentare generală a manifestării elementului sarmatic și alanic timpuriu în perimetrul prutonistrean, prezentul demers își găsește principalul suport în descoperirile arheologice din regiune, sistematizate în ultimele două decenii de V.I. Grosu și Vitalie Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în descoperirile arheologice din regiune, sistematizate în ultimele două decenii de V.I. Grosu și Vitalie Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt segment analitic în care sunt evocate principalele probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN Conexate masivului nordic al trunchiului iranian, împreună cu diversele ramificații ale populațiilor central-asiatice desemnate inițial sub numele de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN Conexate masivului nordic al trunchiului iranian, împreună cu diversele ramificații ale populațiilor central-asiatice desemnate inițial sub numele de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate restructurări comunitare și conglomerări etnice, care au avut ca rezultat diferențierea progresivă a unor grupuri distincte precum iazygii, roxolanii, aorșii, siracii, saiii, urgii, scamarii, iassamații, dandarizii, udinii, areații, exobigiții, hamaxobii, eparegiții ș.a., ultimul dintre acestea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mai înapoiat de dezvoltare social-economică, politică și culturală sau atracția exercitată de aparența de bunăstare a civilizațiilor sedentare dezvoltate în zonele vizate, masele sarmatoalanice vor atinge treptat linia Nistrului, substituindu-se progresiv lumii scitice occidentale în regiunile nord-pontice. Diferitele triburi sarmatice avansează în direcția vestică în mai multe etape, ajungând pe linia Tyrasului la o dată neprecizată, fie în secolele II-I î.Hr., fie în secolele III-II î.Hr., ultima posibilitate părând să fie confirmată atât prin descoperirile arheologice realizate la sfârșitul anilor
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei de formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează pentru o localizare a acesteia în regiunile de la Volga și Ural, deși opinii privind alte amplasări continuă să fie avansate. Datele mai vechi legau sfârșitul culturii Karasuk, care ocupase regiunile estice ale culturii Androvo, retrasă mai spre
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care l-a legat de sauromații amintiți de izvoarele literare. Grație cercetărilor făcute de P.Rau, B.N.Grakov, P.Rykov, K.F.Smirnov, V.P.Šilov, I.V.Sinicyn ș.a., s-au putut delimita două zone zone care cuprind cele mai vechi urme sarmatice cunoscute, corespuzând ariei de formare a sarmaților. Astfel, prima grupă de monumente este cuprinsă între Volga și Don, iar a doua între Samara și Ural. Acest grup vestic, în cadrul căruia ar intra iassamații și sirmații, posibilii precursori ai sirakilor și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
va extinde parțial și în Caucazul de Nord, în regiunea Kuban și pe malul drept al Donului. Culturii Prohorovo îi urmează în mod direct, în stepele de la Volga, cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, tabloul periodizării culturii sarmatice s-ar deschide cu cultura sauromata, datată la nivelul secolelor VII-IV î.Hr., fiind continuată de cultura Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), de cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.) și încheindu-se cu etapa târzie a culturii sarmatice, corespunzătoare secolelor
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
periodizării culturii sarmatice s-ar deschide cu cultura sauromata, datată la nivelul secolelor VII-IV î.Hr., fiind continuată de cultura Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), de cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.) și încheindu-se cu etapa târzie a culturii sarmatice, corespunzătoare secolelor II-IVd.Hr. În secolele III-II î.Hr., elemente ale uniunii de triburi din zona Lacului Manîci, încep să se infiltreze, sub conducerea sirakilor, în zona caucaziană locuită de vechii meoți, grupați în regiunea Kubanului, fapt atestat de puternicele influențe
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
corespunzătoare secolelor II-IVd.Hr. În secolele III-II î.Hr., elemente ale uniunii de triburi din zona Lacului Manîci, încep să se infiltreze, sub conducerea sirakilor, în zona caucaziană locuită de vechii meoți, grupați în regiunea Kubanului, fapt atestat de puternicele influențe sarmatice specifice arealului volgodonic, resimțite în cultura meotică, în care sunt atestate acum înmormântări cu orientarea defuncților cu capul spre vest, caracteristică tipic sauromată, transmisă mai departe de siraki. Descoperirile arheologice arată că sirakii au pătruns și în bazinul râului Terek
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
est-caspieni - și respectiv pe sacii dintre Oxus și Iaxarte, populații nord-iraniene înrudite cu sarmații, dar cu anumite pregnanțe central-asiatice particularizante în raport cu aceștia. Posibila încorporare ulterioară, în decursul avansării spre vest, a unei mari părți a aorșilor și a altor ramuri sarmatice răsăritene, a accentuat elementele de înrudire între sarmați și alani, îndreptățind pentru o anumită etapă istorică formula terminologică generică de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de sarmato-alani, aplicată populațiilor iranice din întregul spațiu cuprins între gurile Dunării și Marea Aral. Etnogeneza alanilor ridică multe probleme specialiștilor, cele mai multe opinii având tendința să dea credit ipotezei potrivit căreia aceste triburi sunt rezultatul suprapunerii de către un nou aflux sarmatic de dincolo de Volga, compus din roxolani și aorși, a substratului sirakomeotic existent până atunci în aria respectivă. Cert este că la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr., alanii constituiseră deja în sectoarele centrale și estice ale Caucazului de Nord
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
tracogetice se consumă în stepele nord-pontice, fapt confirmat atât de izvoarele literare și de unele date arheologice, cât și de onomastica acestor locuri, care îi atestă pe traco-geți aici încă din secolele V-IV î.Hr., la o dată la care migrația sarmatică în zonă încă nu survenise. Acceptând o ipoteză pe care în trecut a combătut-o, Gh.Bichir admitea în una dintre ultimele sale lucrări că unele grupuri de sarmați au putut pătrunde la vest de Nistru, în Basarabia, Moldova și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
regat puternic care, începând cu acel an, bate propriile monede la Olbia, cu efigiile regilor Farzoios și Inismeus și cu tamgaua proprie acestor dinaști. V.I. Grosu considera că aceste evoluții determină punerea în mișcare a unui al patrulea flux migrator sarmatic, datorat alanilor și aorșilor, cercetătorul amintit legând plecarea iazygilor în Pannonia, înlocuirea lor de către roxolani pe linia Prutului și apariția la Dunărea de Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală cifra de 114 monumente sarmatice, conținând 415 morminte. La acestea se mai adaugă alte câteva descoperiri ulterioare, publicate de Al. Levinschi, S.M.Agulnikov, E. Sava, V.G. Bubulici și V.P. Haheu. Principalele descoperiri sunt grupate în sectorul sudic, urmând apoi cele din partea nordică,zona centrală
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de la 10-15 metri până la 20-30 de metri și având o înălțime de unu până la trei - patru metri. De regulă, într-un astfel de tumul se introduceau câte unu, doi, până la trei defuncți, excepțiile de la acest tipic fiind foarte rare. Tumulii sarmatici individuali sunt greu de distins la suprafață, fiind foarte puțin evidențiați în raport cu nivelul solului. În terenuile arate, identificarea lor se face după petele albicioase formate din lutul aruncat din groapa de mormânt. Uneori, mormintele sunt dispuse grupat formând necropole de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]