3,290 matches
-
și dor... Să revenim! Catharina Siegel... Da, ea a fost, de fapt, femeia de la Stâlpul Infamiei! Ea, frumoasa ibovnică a voevodului. Vlad era urât de mulți. Îi amenințse cu sabia pe pretendenții la mâna adoratei lui. Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe care o răpise și o seduse ulterior, deși era căsătorit cu alta. Domina, teroriza. Iar femeile negustorilor sași, în timpul execuțiilor soților lor
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe care o răpise și o seduse ulterior, deși era căsătorit cu alta. Domina, teroriza. Iar femeile negustorilor sași, în timpul execuțiilor soților lor, au prins-o pe Catharina și-au dus-o la Stâlpul Infamiei. Și nu știu dacă nu ar fi omorât-o, în cele din urmă. Dar a aflat Vlad. Ca s-o salveze, i-a eliberat
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
lor, au prins-o pe Catharina și-au dus-o la Stâlpul Infamiei. Și nu știu dacă nu ar fi omorât-o, în cele din urmă. Dar a aflat Vlad. Ca s-o salveze, i-a eliberat pe celalți negustori sași, ce urmau să fie omorâți. Totodată, a amenințat că dă foc cetății, dacă i se va mai face vreun rău Catharinei sau familiei sale. Femeia care l-a cunoscut pe Vlad cel tandru și cald și bun, nu cel dornic
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
din localnici.” Efectul s-a văzut imediat, în sensul că infracționalitatea a scăzut cu 40%. Explicația lui Rob Paterson (în vârstă de 61 de ani, de origine scoțian, dar care trăia de 18 ani în Africa de Sud; fost membru al trupelor SAS; ofițer de comunicații în războiul insulelor Falkland din 1982) este pe cât de concisă, pe atât de convingătoare: ”Poliția nu reușește nu pentru că n-ar încerca, ci pentru că e surmenată, depășită numeric, depășită ca armament și prost plătită. Când lucrurile o
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1462976235.html [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
Iar aici avem vin de buturugă și țuică de prună!- adăugă John. Ady, pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem slană, pulpă de porc, cârnați oltenești, cartofi de prăjit, ulei, zahăr, ceva murături și ce-am mai găsit pe la casele noastre. - De-ale gurii am și eu destule! Am făcut aprovizionarea de curând
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1457083943.html [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al coloniștilor sași (hospitas), sub ocupația cărora Zlatna devine un oraș cu o populație numeroasă și o puternică clasă de intelectuali, rămânând până la 1848 centru de trezorerie și judecătoresc. La începutul anilor 1900, ministrul ungar Lukács László dispune măsuri pentru dezvoltarea și modernizarea
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
au exercitat asupra Moldovei sau Țării Românești. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se organizează învățământul românesc pe lângă biserici, în locuințele cantorilor, care ocupau și funcțiile de învățători, fiind plătiți de către părinții copiilor. Printre primii cantori-învățători sunt amintiți Sas Vasile si Cupcea Alexandru; numărul elevilor varia intre 15-20, la nivelul localității. Într-o altă conscripție școlară din anul 1867, se amintește existența unei școli din lemn, cu un efectiv de 50 de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
următor revoluției de la 1848, Gheorghe Cristea a fost înlocuit în funcția de învățător de un anume Șoimu, om cu mai multă pregătire, primul rămânând cantor bisericesc în Ulmeni. Din anul 1875, treburile școlii locale au fost preluate de către învățătorul Vasile Sas, fiu de țăran vrednici și înstăriți din Ulmeni, care urmase cursurile școlii normale la Vlădicia din Gherla. Concomitent, timp de 2 zile pe săptămână, acesta a fost învățător și în satul Țicău. Cu efective destul de reduse funcționează școala și în
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
zile pe săptămână, acesta a fost învățător și în satul Țicău. Cu efective destul de reduse funcționează școala și în anul 1886-25 de copii, când este atestat un alt învățător, pe nume Vasile Moldovan, cantor fiind la biserică , fostul învățător, Vasile Sas, până în anul 1899. De la dascăl, copiii învățau, pe lângă carte, altoitul pomilor, stupăritul, cioplitul, împletitul, ș.a. Sala în care se realiza instrucția și educația elevilor se muta de multe ori, de la un țăran creștin la altul, în căutarea unor condiții mai
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
pomilor, stupăritul, cioplitul, împletitul, ș.a. Sala în care se realiza instrucția și educația elevilor se muta de multe ori, de la un țăran creștin la altul, în căutarea unor condiții mai bune. Așa s-a întâmpat, de exemplu, în timpul învățătorului Vasile Sas, când din lipsă de spațiu școlar, corespunzător, acesta aduna copiii în propria casă. Încălzitul singurei săli de clasă se realiza prin contribuție individuală, fiecare copil aducând lemne de acasă. Curățenia era, de asemnea, realizată de către elevi, iar întreținerea, de către locuitorii
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
pune umărul acolo unde este nevoie. Și despre “Hasso Plattner - cel mai bogat român din lume” are un cuvânt de spus, ca orice bun jurnalist, Mariana Cristescu. Autoarea îl evocă în cuvinte emoționante pe “Organistul Helmut Plattner - cel mai drag sas din lume, dragul meu maestru...”: “Pe Helmut Plattner - înăltuț și subțirel, ușor adus de umeri, învățai să-l bagi în seamă cu adevărat abia atunci când, așezat timid pe banca orgii, se metamorfoza, părând să îndese, cu degetele lungi și neverosimil
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Silverio? Kodo Silverio? Mierea groasă a Italiei, E thuli anghin la Italiaki, Amestecata cu lămâia noastră, Hamisardini amăria shukliasa, Cântată în adâncul vaiet, Gilabadi and'o horutno rovimos, A acelui siguiriyero . Kodole siguiriyeresko. Strigatul lui a fost teribil. Lesko chingar sas daravalo. Bătrânii spun Le phure phenen Că ți se ridică părul la sfârșit, Ka vazdionas-pe tukă le bal agoreste, și făcea mercurul Thai kărelas o jivdo-rup din oglinzi să crăpe. dikhalinendar te phagliol. El urca și cobora notele Vo vazdelas
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
înmormântarea ta. Tire phuviate garadimaste. Fetițe care dau cosite Chaioria șo den chungria Unui Christ mort, Îkhă mule Christeskă, care poartă eșarfe cu dantelă albă Save phiraven parne dikhle dantelasa la sărbători. Bare ghesende. Înspăimântători oameni au fost Trashimaskă manusha sas La înmormântarea ta. Tire phuviate garadimaste. Oameni cu inimile Manusha pengă ilentsa în capetele lor, ande pengă share, care te-au urmat, plângând save pratisardine-tu, rovindoi prin străzile înguste anda'l dramă tang Oh, petenera gitana! Oh, români petenera Oh
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
O braval pa lațe dikhăl. Boemianca de Guillaume Apollinaire E Romni Traducere de A.Z. Foreman Boemianca poate deja să ne spună E Romni dashtil aba te phenel amengă Că viețile noastre au fost blocate de noapte Ka amare jivimata sas rokhiarde reatiatar Noi i-am spus adio și deodată Ame phendeam-lakă lashio drom thai yekhal Speranța s-a îndepărtat de fântână grăbita E asha duriaili haingiatar sigiardi Dragostea grea că un urs flamand O piarimo pharo sar ik rishi bokhalo
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
pashiol Icnetu'ți gâfâie, și-ți suspina geamătul Ki'o dahtilimo phariol,ai khonjel ki'o hondimo Ziua se apropie de sfârșit. O ghes pashiol agorestar. Țiganul de Ezra Pound Asta a fost partea cea mai bună a plimbării, Kadai sas e lashidor rig le phiravimaski, când el a spus: kana vo phendeas: I-ai văzut pe alții, oricine dintre ai noștrii, dikhkean-le averen, verkon amarendar, Cu maimuțe sau urși? Maimunentsa vai rishentsa? Un prieten rumenit voinic Îk amal khamiardo zuralo
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
pe care, nici în ziua de azi, postdecembriștii noștri „democrați” nu au declarat-o zi națională. Adevărata noastră ZI NAȚIONALĂ! Cu ai noștri, la vârf de țară, virusați pe capete, m-am lămurit! Voi merge pe mâna unui alt neamț, sas, născut în România. Deci, român! Există o șansă, e drept nu mare, de a o rupe cu Sistemul Cripto-Mafiot, continuator al comunismului de șandrama! Măcar să ieșim din mocirla băsesciano-pontistă (fesenist-comunistă)! O finală corectă ar fi, fără îndoială, Johannis - Tăriceanu. Sunt
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1415091058.html [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
ne unim cu țara!”. Toată cultura intelectului transilvănean a luptat sute bune de ani însuflețită de dorința de a trăi românește conduși de români, dar în toate scrierile de valoare acumulate în cursul veacurilor nici un cuvânt rău despre conaționalii Maghiari, Sași sau Țigani. Cei ce meritau erau lăudați, chiar domnitori de etnie Maghiară de ar fi fost, iar cei care meritau oprobriul erau criticați chiar români sadea de ar fi fost. Este o cultură adevărată, nu politică de fațadă. Nu mai
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
părinți țărani gospodari. De mic copil, Aurel și-a manifestat pasiunea pentru cunoaștere și religie, participând, în mod regulat, la slujbele religioase ale comunității. Copilul Aurel urmează cursurile Școlii Gimnaziale în localitatea natală, frecventată atât de români, cât și de sași. După absolvirea acestora cu succes se înscrie la un Liceu teoretic din Sibiu pe care îl absolvă cu rezultate excepționale. Familia Munteanu văzând că băiatul lor este un pătimaș al credinței creștine ortodoxe, al cunoașterii sub toate aspectele, fac tot
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1422728330.html [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
BLACHI. /...O altă țară românescă numită BLACHINA este menționată de Godefredus din Viterbium (c.1120), .fiind situată în apropierea Constantinopolului. /...Împăratul Ioniță, al Imperiului româno-bulgar, din dinastia Asăneștilor (1197-1207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
c.1120), .fiind situată în apropierea Constantinopolului. /...Împăratul Ioniță, al Imperiului româno-bulgar, din dinastia Asăneștilor (1197-1207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Acasa > Impact > Istorisire > NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului După-un sfert de veac de țepe, De-amăgiri și ofuscare, Am sperat, ca fiecare, Că un ev mai bun va-ncepe, Mai cu spor
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
conți penali Din structuri și aparatul Care trag în țeapă statul. Iar pe Iancu, Voievodul, Pregetă erou să-l ungă, Să nu-și pună hunii-n dungă; Și, trădând fățiș norodul, Ne grăbește-ncet prohodul... Ne-am cam lămurit cu sasul Fără mușchi, fără plămâni, Pune șaua pe români Să le bată grabnic ceasul, Să le țină parastasul. Și la cap, după ce crapă De necazuri și de boli, Risipiți până la poli, Să le pună câte-o țeapă, De la Cotroceni din mapă
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
români Să le bată grabnic ceasul, Să le țină parastasul. Și la cap, după ce crapă De necazuri și de boli, Risipiți până la poli, Să le pună câte-o țeapă, De la Cotroceni din mapă. Referință Bibliografică: Ne-am cam lămurit cu sasul... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426835517.html [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă
Cetățuia by http://www.zilesinopti.ro/locuri/3854/cetatuia [Corola-blog/BlogPost/100558_a_101850]
-
sau, mai rău, ”Colindă, colindă/ Bagă iapa-n tindă/ Și-i dă fân să roază/ Și-o pupă-n găoază”. În satul ardelean în care am copilărit, luam primul contact cu „Moșu’” pe 6 decembrie, când ieșeau pe înserate „Nicolaușii” sași pe stradă. Pocneau amenințător din bice și somau copiii să fie cuminți. Aveam o frică teribilă de ei, chiar dacă bănuiam că, la cât de cuminte eram, nu m-ar fi băgat tocmai pe mine în sac. Dar parcă poți să
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1419435273.html [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]