237 matches
-
ia doctoratul în drept la Universitatea din Pesta, iar în 1858, după ce termină și teologia la Vârșeț, va fi profesor de limba și literatura română la gimnaziul din Timișoara. Intrând în administrație, e numit prim-pretor la Crașova, Iam și Sasca Montană, iar din 1861 la Satu Nou. Nu se înțelege cu superiorii, și în 1869 se stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală a românilor. A redactat un
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
nu lucra în silă, ci din conștiinciozitate, aflîndu-se mereu în treabă din proprie inițiativă. De se întîmpla să se găsească neocupat într-o după-amiază, scrutând cu ochii prin prăvălie, descoperea o molie. . - Sahag, striga el, ia întoarce repede covoarele alea, săștii că s-au umplut de molii. Să faci bine să te duci la drogherie. . Cu mâinile în buzunar, Demirgian se plimba altă dată prin fața magazinului, încercînd să se pună în psihologia unui client. . - Nu-i bine vitrina, prea sunt adunate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de cârmuirea Moldovei să-i însoțească în teren pe "trimișii împărătești" consemna faptul că, după primele săptămâni de căutări, fuseseră descoperite, în raza ținutului Suceava, bogate resurse minerale la Pârâul Ursului, la Crucea, la Chiril și Dorna, la Bogata și Sasca 3. O a doua campanie de același gen avea să fie organizată imediat după intrarea în vigoare a Regulamentului Organic, în virtutea articolului 165 (cap. V, secția V) din legiuirea moldavă, consacrată "lucrării băilor"4, fiind patronată inițial tot de către autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
absența minereurilor i se înfățișa ca "o grea boală" pentru țara nevoită a le importa. "Minele Transilvaniei continua el au o mare înrâurire asupra întregii țări și o mare parte a Banatului timișan trăiește cu banii din băile de la Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum toată Styria și Carinthia"18 trăiește din minele cele mari și fabricile de fier ale acestor țări. Din zone mai apropiate, cita disponibilitățile metalifere ale subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Cremnitz și o mare parte a Ungariei de Sus, din baia de aramă de la Șemnitz. Minele Transilvaniei au mare înrâurire asupra întregii țări și o mare parte a Banatului de Temesvar trăiește cu banii de <la> băile de Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum și toată Stiria și Carintia (landuri în Austria n.ns.) trăiește cea mai mare parte din minele cele mari și fabricile de fier a<le> acestor țeri. Însă nu numai pentru mijloacele de viețuire primește țara însămnătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de cit, pentru boielile zugravilor etc. La o lucrare regulată, ar aduce un venit destul de însămnat. 13-le. Cărbuni de pământ, formația cea nouă, lignite, fossiles bituminöses, holz, se găsește în mai multe locuri a<le> Moldovei, anume lângă Baia, Sasca, Fântâna Mare, Joldănești lângă Fălticeni etc. Acești cărbuni sînt însușiți pentru mai multe ramuri tehnice, precum pentru cărămidărie, pentru vărărie, velnițe, etc. În privirea grosimei și a întinderii stratului încă nu s-au cercetat. 14-le. Cărbuni de pământ de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ochii, apuca un braț de lemne, cât putea duce, și se întorcea acasă. Aici le număra. Dacă bucățile de lemne erau cu soț, însemna că se va căsători în anul ce se apropia, iar dacă nu, mai avea de așteptat (Sasca Mare Suceava). Tot în ajunul Crăciunului, fata mergea la cotețul porcului și lovea ușor cu piciorul în ușă, zicând: "Huidé-n ist an!" Dacă porcul se trezea și grohăia, însemna că fata avea toate șansele să se căsătorească în anul respectiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zile, își lua haine de sărbătoare. Și când spun asta, știu ce spun... Cu o săptămână înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice si deosebit de iscusite. Pe marginea drumurilor stăteau la umbra copacilor, căruțele țăranilor care veniseră la târg
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
făcea față treburilor gospodăriei lui și bruta fără pic de omenie, a aruncat-o ca pe un sac de cartofi în cărută, a acoperit-o cu o pătură ponosită și a dat bice cailor, care nu s-au oprit până la Sasca, la azilul de bătrâni demenți.Vecinii au asistat înmărmuriți cu mâinile la gură. Cum se întâmpla ceva nou, cum afla întreg târgul și vestea căpăta consistență, mergând din om în om, dublându-și încărcătura emoțională. Așa a fost și cu
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
7. 530. Martini Johann, născut la 3 aprilie 1957 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiul lui Martini Johann și Johanna, cu domiciliul actual în Germania, 72076 Tubingen, Morikestr. 41. 531. Mehne Ana, născută la 28 ianuarie 1941 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Gherman Gheorghe și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, 68766 Hockenheim, Leopoldstr. 5. 532. Konerth Lucia, născută la 21 martie 1960 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Udroiu Constantin și Mariana, cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
județul Sibiu, România, fiica lui Breitner Ștefan și Sara-Mathilde, cu domiciliul actual în Germania, 70182 Stuttgart, Alexanderstr. 59, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brateiu nr. 46, județul Sibiu. 123. Lepa Dorel Lazăr, născut la 30 iulie 1935 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Lepa Dumitru și Blanca, cu domiciliul actual în Germania, 94360 Mitterfels, Spornhuttlinger 8, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, str. Dr. Petru Groza nr. 3, sc. 2, ap. 4, județul Caraș-Severin. 124. Lepa Eugenia
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
România, fiica lui Turculeț Adrian și Laurentia, cu domiciliul actual în Austria, 6710 Nenzing Montforstr. 3, cu ultimul domiciliu din Romnia, Iași, str. Macazului nr. 11. sc. B, județul Iași. 114. Disaga Ion, născut la 23 septembrie 1961 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Vasile și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 4360 Grein, Fadingerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oravița, str. Zona Gării bl. B, ap. 55, județul Caraș-Severin. 115. Disaga Rodica, născută la 3
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 12473 Bandhagen, Vintrosagatan 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sangeorgiu de Mureș, str. Școlii nr. 282, bl. 9, județul Mureș. 568. Kercso Ana, născută la 18 martie 1945 în localitatea Szentendre, Ungaria, fiica lui Sasca Florian și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 21432 Malmo, Finlandsgatan 20 E, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Petru Rareș nr. 1, ap.46, județul Bihor. 569. Molander Camelia Luminița, născută la 22 mai 1956 în Ploiești, județul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Gheorghe și Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 74072 Heilbronn, Bergstr. 23/1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Cartier 11 Iunie, bl. 36, sc. B, ap. 13, județul Brașov. 2. Liegl Helmut, născut la 10 ianuarie 1944 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Francisc și Iosefina, cu domiciliul actual în Germania, 74072 Heilbronn, Bergstr. 23/1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Cartier 11 Iunie, bl. 36, sc. B, ap. 13, județul Brașov. 3. Zenn Gabriela, născută
HOTĂRÂRE nr. 369 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
răgaz. Și, între acestea, prietena de-o viață, Veronica, și primul cititor și confesor, care-a cules și dres aceste rânduri, Monica. Mihai Iacobescu LUPUL Când eram mic se vorbea mult despre lupi în casa noastră. Stăteam în marginea satului Sasca, pe drumul ce leagă Baia de Cornu Luncii și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Pe la începutul lui noiembrie... În ce împrejurări? O descos eu, vrând să aflu cât mai multe lucruri despre dânsul... ... Ni s-a comunicat de la primărie, într-o luni, să fiu pe la amiază lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei, la Sasca Nouă. Că el avea să treacă pe-acolo, venind dinspre Gura Humorului, în drum spre Fălticeni, cu coloana... Că, după intrarea țării în război, în vara lui 1916, ai noștri s-au dus în Ardeal să-i scoată pe frații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
români mărșăluiau acum de câteva zile, venind prin pasul Prislopului... Ei, și iaca, am luat fetițele de mână și, împreună cu fratele meu, Dumitru a Catincăi lui Diaconescu, ne-am dus tot o fugă, acolo unde ni s-a spus: în Sasca Nouă, lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei unde, la sărbători, se făceau horele satului. Și-am stat, și-am așteptat, așa, ca la vreo două ceasuri bune. Și-n vreme ce fetele se zbenguiau și nu prea știau ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
omul ei, cu bunicul meu, Vasile Lazăr, ca și când ar fi fost alături de dânsa: "Măi Vasile, fetele-s mari... Pe Verona, care-mplinește îndată 18 ani, am s-o mărit la toamnă, după un om tânăr și frumos, Cosatche Grecu, din Sasca Mare; e om de treabă, harnic, cinstit, gospodar și ține la dânsa; și-n toate câșlegile, numai cu dânsa joacă; și-i tare dragă și se potrivesc de minune!... Ce zici tu, s-o dau, ori să mai aștept?"... Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
modest și onest la Fălticeni, împreună cu doamna sa, lângă părinții lui, în cimitirul de la Oprișeni, lângă bisericuța care păstrează în interior comoara picturii sale din anii de studenție. De câte ori, în drumul meu prin Fălticeni, mă întorc spre satul natal, la Sasca, mă opresc mereu și privesc la jumătatea drumului, între Galeria Oamenilor de Seamă și Colecția de artă "Ion Irimescu", în Piața Adormirii statuia lui Sadoveanu. Pare că e viu și a coborât de pe strada Maior Ioan, cu o carte în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Mai blând. Mai curat. Ca unul ce era din zonă, de lângă Baia lui Dragoș-Vodă, dintr-un sat în care-au descălecat la începuturile întemeierii Moldovei, meșteșugari și negustori sași, de la Rodna și Bistrița de-aceea această așezare se și numea Sasca Bițu știa aproape despre tot ce-i oferea această străveche urbe, în plină afirmare. Și cum mergea să preia noua lui funcție, gândea la ceea ce avea de făcut. Își fixase câteva principii de la care era hotărât să nu se abată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
el. Spre a le aplica și respecta, spera că va afla în el însuși energia, voința, tăria necesare. În toți anii de până acum simțise că avea în adâncurile sale ceva din râvna și fermitatea țapinarilor și gospodarilor săi de la Sasca. Când se apuca de un lucru, nu se lăsa copleșit de nici o stavilă. Îi plăcea ca ceea ce făcea să-l reprezinte. Avea încredere în cunoștințele teoretice acumulate la facultate. Lucrase în timpul practicii studențești pe mai multe șantiere. Se aflase deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să cânte și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la Sasca, din partea socrului mare. Nunta s-a făcut la Câmpulung, pe Deea. Și-au venit și-au cinstit și-au petrecut țăranii de la Sasca, de pe apa Moldovei și rudele lui Costel Ursan din Capul Satului, din Câmpulung Est și oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la Sasca, din partea socrului mare. Nunta s-a făcut la Câmpulung, pe Deea. Și-au venit și-au cinstit și-au petrecut țăranii de la Sasca, de pe apa Moldovei și rudele lui Costel Ursan din Capul Satului, din Câmpulung Est și oamenii lui Bițu de la Secție. Și nunta a durat, după datina locului, de duminică dimineața până luni seara. Și toți au mâncat, au băut și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dumneata. Dar la tomograf ce s-a văzut? Cât e de grav? Mare lucru n-am priceput. Imaginea e destul de neclară. O să vedem cum evoluează. Facem tot ce putem... L-am vizitat și-a doua zi, duminică. Maricica, sora de la Sasca venise și ea. I-a adus un buchet de bujori. Și el i-a mulțumit cu ochii înlăcrimați. Nu știam că vorbeam ultima oară cu el. La mai puțin de-un ceas, o asistentă ne-a telefonat c-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
deoarece exploatările ulterioare, adică cele din epocile romană, medievală sau modernă, au distrus, de obicei, urmele de extracție foarte vechi. În România există minereuri de cupru numeroase dar a căror concentrație este diferită În: Munții Banatului (Moldova Nouă, Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]