237 matches
-
769 din care: - buget APL 118.356 - contribuție cetățeni 29.413 --------- Anexa 21 Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Modernizare străzi Potoc, comuna Sasca Montană, județul Caraș-Severin" TITULAR: Ministerul Economiei - A.R.D.D.Z.I. BENEFICIAR: Primăria Comunei Sasca Montană, județul Caraș-Severin AMPLASAMENT: Str. Principală nr. 375-376 INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI (prețuri actualizate la 30 iunie 2009, 1 Euro = 4,2067 lei) Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA - mii lei 1.918*) din care C+M, inclusiv TVA 1.663 Valoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218767_a_220096]
-
fiul lui Ferenc și Anna-Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71065 Sindelfingen, Chemnitzerweg 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Secuiesc, str. Bod Peter nr. 10, județul Covasna. 283. Filips-Karmazin Hermina, născută la 17 iunie 1963 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Filips Heinrich și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Trebnitzerstr. 41, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. 16 Decembrie 1989 nr. 79, sc. B, ap. 19, județul Timiș. 284
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
România, fiica lui Turculeț Adrian și Laurentia, cu domiciliul actual în Austria, 6710 Nenzing Montforstr. 3, cu ultimul domiciliu din Romnia, Iași, str. Macazului nr. 11. sc. B, județul Iași. 114. Disaga Ion, născut la 23 septembrie 1961 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Vasile și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 4360 Grein, Fadingerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oravița, str. Zona Gării bl. B, ap. 55, județul Caraș-Severin. 115. Disaga Rodica, născută la 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 12473 Bandhagen, Vintrosagatan 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sangeorgiu de Mureș, str. Școlii nr. 282, bl. 9, județul Mureș. 568. Kercso Ana, născută la 18 martie 1945 în localitatea Szentendre, Ungaria, fiica lui Sasca Florian și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 21432 Malmo, Finlandsgatan 20 E, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Petru Rareș nr. 1, ap.46, județul Bihor. 569. Molander Camelia Luminița, născută la 22 mai 1956 în Ploiești, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
case. Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui furnal [8] înalt pentru topirea minereurilor. La 22 iunie 1722 sosește un număr mare de coloniști germani care sunt repartizați la Oravița, Ciclova și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a satului Ciclova Montana, pe terenul care astăzi poartă numele de Ulița Nemțească și apoi pe Ulița Mare (str. Brazilor) punându-se astfel bazele viitoarei localități. Locurile de baștină ale acestor coloniști au
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
a mineritului încă din vremea romanilor. În "Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și până astăzi", se menționează: "„În Munții Apuseni, erau opt centre de exploatare a aurului cele mai însemnate din toată Dacia... alte două în Banat la Sasca și Moldova."", iar profesorul universitar Victor Stanciu amintește Oravița printre localitățile din care romanii exploatau aurul. Un alt argument privind vechimea Oraviței este și numele de origine veche slavă: "„Pentru susținerea acestei dovezi se poate aminti că în județul Arva
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
orașul Siret (județul Suceava) și este considerată a fi una dintre cele mai vechi biserici de piatră din Moldova și prima construită după planul triconc, de tip bizantin. Ea se află situată pe Str. Victoriei nr. 10 (aflată pe Dealul Sasca). Ansamblul Bisericii "Sf. Treime" din Siret a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: După cum a scris cronicarul Ion Neculce în primă legendă din ""O
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
sfântă liturghie."" Lipsa documentelor legate de această construcție face ca și în prezent dată construcției și numele ctitorului să rămână discutabile. Unii autori atribuie biserică lui Sas Vodă (1354-1358) sprijinindu-și afirmația pe faptul că biserică este situată pe Dealul Sasca, toponim ce derivă de la numele voievodului. Ea se află la circa 300 m nord de locul unde tradiția consemnează existența cetății construite de Sas Vodă și a fost considerată ca fiind capelă Curții Domnești din Siret. Istoricul Nicolae Iorga a
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
mai fost găsite legături ale acestuia cu Șiretul, pe când Sas Voievod este mereu menționat în toponimia și monumentele Șiretului. După mutarea scaunului Moldovei la Suceava (de către Petru Mușat), acest lăcaș de cult a servit că biserică parohiala credincioșilor de pe dealul Sasca. Prezenta în biserică a unor pietre de mormânt ale unor negustori sireteni presupune danii importante din partea acestora în favoarea acestui lăcaș de cult. În anul 1858 a fost transformată în biserică filiala a Bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. În a doua
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
(n. 29 ianuarie 1857, satul Sasca, județul Suceava - d. 21 iulie 1921, Iași) a fost un biolog român, profesor de fiziologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului de fiziologie animală din România. a fost fiul preotului Ioan Cosmovici și
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
În timpul ultimei invazii turcești în Banat, din 1783, turcii după ce bat armatele austriece, care se retrag până la Lugoj; ocupa întreaga parte sudică a Banatului cu Orșova, Mehadia, Panciova, Biserica Albă, Vârșeț, Deta, nimicesc instalațiile miniere și metalurgice de la Moldova Nouă, Sasca, Bocșa și Dognecea. Aceeași soartă o aștepta și noua instalație de la Reșița, căci populația germană de aici, muncitori, coloniști și conducătorii lor, s-au refugiat la Timișoara. Atunci se ridicară locuitorii din Cuptoarea, Târnova și Reșița Romana și în mai
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
Nicolae Ceaușescu. La data de 23 mai 2008 moaștele Fericitului Ieremia Valahul au trecut prin fața ruinelor vechii catedrale episcopale din Baia, având loc un moment de rugăciune. După unii autori, Fericitul Ieremia s-ar fi născut într-o localitate apropiată Sasca la 29 iunie 1556, sub numele de Ion Costist Stoica și a murit în anul 1625 la Napoli (Italia). El a fost beatificat de către Biserica Catolică în anul 1983. În prezent, Catedrala Catolică din Baia se află în stadiul de
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
ca fiind de 13.000, aceștia venind din Oltenia între 1641-1646, din cauza vremurilor grele. Ei au lucrat aici că tăietori de lemne, cărăuși, cărbunari și chiar mineri. O parte din cei veniți s-au așezat și pe teritoriul actuatului sat Sasca Română, pe malul râului Nera, unde condițiile de viață erau prielnice, iar minele și pădurile se găseau în apropiere. În conscripția făcută de venețianul Luigi Marsigli în 1690, sătul apare cu 28 de case locuite de valahi, aceasta fiind probabil
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
și mineralelor. În peste cei 60 de ani de experiență, Gruescu a strâns o colecție impresionantă de câteva sute de exemplare de flori de mină din aprope toate zonele României și în special din zona Banatului (Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană, Moldova Nouă). În același timp, Constantin Gruescu a intrat în posesia unor exemplare impresionante de flori de mină făcând schimburi sau cumpărându-le pentru a-și întregi colecția. Constantin Gruescu este cel care a descoperit o anumita formatțune de
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
precum și DN57 - drum modernizat, Orșova-Moldova Veche-Pojejena-Oravița, construit în lungul Dunării și care reprezintă principala cale de acces în mai multe localități ale Parcului Natural Porțile de Fier. De la Moldova Veche pornește un drum modernizat, prin Moldova Nouă, spre Cărbunari și Sasca Montană. De asemenea, din Moldovița se desprinde un drum care trece prin Gârnic și coboară prin Sichevița în DN57. Accesul în zona interioară a parcului se face prin drumuri forestiere și comunale nemodernizate (spre Ilovița și Bahna, ramificație din E70
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
început a construi, lucrarea. Fondatorii ca: Mihai Nafir, Ioan Izverniceanu, Ilie Strâmbei, Ilie Andrei, Gheorghe Munteanu, Vasile Jumanca, Dumitru Popovici și Mihai Petrovici (Moalărul) cu călugărul Nedici, au strâns o frumoasă colectă. Au colectat, prin: Oravița și în jurul ei, prin Sasca, Biserica-albă, Docnecea, Cacova, Bocșa, Reșița și Lugoj. CF Ungare, au donat pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au cărat și materialul pentru biserică. Biserica, din „Valea Călugărului”, s-a terminat la anul 1862
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
perimetre turistice dotate corespunzător, de mare atractivitate, sunt la distanță de peste 120 de km, în județele învecinate: în Caraș-Severin - Muntele Semenic, Văliug, Crivaia, Trei Ape, Secu, Muntele Mic, Țarcu, Cheile Nerei, Cheile Ponorului, Cheile Carașului, zona Herculane-Domogled, Oravița - Ochiul Boului, Sasca Montană etc., și în județul Arad: Valea Mureșului, zona Lipova, Moneasa, Munții Zarandului. Parc de vânătoare De la dl ing. Adrian Băban, șef de birou la Direcția Silvică Timișoara, am aflat că în zona fondului forestier Șarlota sunt în desfășurare lucrările
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Laurențiu Ulici. Printre intervievatori: Mihai Tatulici, Andrei Corbea, Val Condurache. Alte rubrici: cronica filosofică (susținută în special de N.D. Zaharia, Corneliu Ostache-Cosmin, Valeriu Gherghel); cronica teatrală (printre semnatari, Cornelia Mânicuță, Alina Iacobitz, Mona Paiu, Algeria Simota); cronica plastică (Adriana Răileanu, Sasca Nistor, Cătălin Bordeianu, Vasile Rășcanu); cronica muzicală (Liviu Papuc, Virgil Mihaiu); cronica cinematografică (Gh. Gh. Chipail, Valeriu Gherghel). Un interesant Epistolar Petru Comarnescu alcătuiește Nichita Filip. Apar tălmăciri din literatura modernă și contemporană (Herman Hesse, Curzio Malaparte, Dylan Thomas, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
răgaz. Și, între acestea, prietena de-o viață, Veronica, și primul cititor și confesor, care-a cules și dres aceste rânduri, Monica. Mihai Iacobescu LUPUL Când eram mic se vorbea mult despre lupi în casa noastră. Stăteam în marginea satului Sasca, pe drumul ce leagă Baia de Cornu Luncii și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Pe la începutul lui noiembrie... În ce împrejurări? O descos eu, vrând să aflu cât mai multe lucruri despre dânsul... ... Ni s-a comunicat de la primărie, într-o luni, să fiu pe la amiază lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei, la Sasca Nouă. Că el avea să treacă pe-acolo, venind dinspre Gura Humorului, în drum spre Fălticeni, cu coloana... Că, după intrarea țării în război, în vara lui 1916, ai noștri s-au dus în Ardeal să-i scoată pe frații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
români mărșăluiau acum de câteva zile, venind prin pasul Prislopului... Ei, și iaca, am luat fetițele de mână și, împreună cu fratele meu, Dumitru a Catincăi lui Diaconescu, ne-am dus tot o fugă, acolo unde ni s-a spus: în Sasca Nouă, lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei unde, la sărbători, se făceau horele satului. Și-am stat, și-am așteptat, așa, ca la vreo două ceasuri bune. Și-n vreme ce fetele se zbenguiau și nu prea știau ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
omul ei, cu bunicul meu, Vasile Lazăr, ca și când ar fi fost alături de dânsa: "Măi Vasile, fetele-s mari... Pe Verona, care-mplinește îndată 18 ani, am s-o mărit la toamnă, după un om tânăr și frumos, Cosatche Grecu, din Sasca Mare; e om de treabă, harnic, cinstit, gospodar și ține la dânsa; și-n toate câșlegile, numai cu dânsa joacă; și-i tare dragă și se potrivesc de minune!... Ce zici tu, s-o dau, ori să mai aștept?"... Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
modest și onest la Fălticeni, împreună cu doamna sa, lângă părinții lui, în cimitirul de la Oprișeni, lângă bisericuța care păstrează în interior comoara picturii sale din anii de studenție. De câte ori, în drumul meu prin Fălticeni, mă întorc spre satul natal, la Sasca, mă opresc mereu și privesc la jumătatea drumului, între Galeria Oamenilor de Seamă și Colecția de artă "Ion Irimescu", în Piața Adormirii statuia lui Sadoveanu. Pare că e viu și a coborât de pe strada Maior Ioan, cu o carte în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]