KorAP: Find »[drukola/base=sauvignon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...8 >

186 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

șoc și de furie. Se gândea și la Sam. Refuza să accepte că era parte din clica asta de oameni, era mai mult decât vrednică de dispreț. Deschise o sticlă de vin și se așeză pe canapea, dând pe gât Sauvignon și Încercând să se calmeze. Se Întrebă ce aveau să facă Hardacre și Jill acum. Vor dispărea fără urmă? Se Îndoia. Hardacre era un bătăuș arogant și Jill avea probabil să se calmeze până la urmă și să continue să facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

Mark și Kieran ne plictiseau încă, repetând la nesfârșit sketch-ul Dead Parrot al celor care făcuseră și Monty Python, pe care-l gustau și când aveau 18 ani, Phil ne repovestea anecdote de la partidele de golf și ne recomanda vinuri Sauvignon cu buchet îndrăzneț. Iar viața sa profesională extenuantă și plină de coerciții îl făcuse să îmbătrânească și fizic. Părul său era rar și alb, iar fața trasă prematur. Avea chiar și un început de burtă. —Mulțumesc pentru cadoul minunat, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217

regiunea Banat, a lansat pe piață un produs premium, gama „La putere“, un produs ce vizează un public țintă elitist. Acesta va fi găsit doar în rețeaua de hoteluri, restaurante și firme de catering. Gama „La putere“ cuprinde soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Riesling, Sauvignon Blanc. Vinurile vor costa între 60 și 100 de lei noi. Într-o primă fază, „La putere“ a fost lansată pe piața daneză, pretențioasă în materie de vinuri, primită foarte bine. ( D. B.) Apicolă

Agenda2006-12-06-1-stiri (2006) [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
produs premium, gama „La putere“, un produs ce vizează un public țintă elitist. Acesta va fi găsit doar în rețeaua de hoteluri, restaurante și firme de catering. Gama „La putere“ cuprinde soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Riesling, Sauvignon Blanc. Vinurile vor costa între 60 și 100 de lei noi. Într-o primă fază, „La putere“ a fost lansată pe piața daneză, pretențioasă în materie de vinuri, primită foarte bine. ( D. B.) Apicolă Duminică, 26 martie, în sala Orpheum din

Agenda2006-12-06-1-stiri (2006) [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736

Institute la Chicago ( S.U.A.). Scopul declarat al manifestării este acela de a aduce în fața consumatorilor cel mai favorabil raport preț-calitate la vinuri. La concursul din luna octombrie a acestui an, Cramele Recaș a obținut medalii de argint pentru gama „Cabernet Sauvignon“ 2003 și „Pinot Grigio“ 2003, acest din urmă sortiment fiind premiat, de un juriu competent, cu titlul de Cel Mai Bun Vin Alb Est-European. ( A. Z.) Local Kombat Sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 18, în Sala Polivalentă „Titus Stanimirescu“ din

Agenda2005-47-05-stiri (2005) [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

se mai întâlnesc, ca urmare a colonizărilor sau migrației popoarelor. S-a încercat identificarea câtorva denumiri antice cu cele existente în prezent în cultură, de exemplu Precia cu Chasselas cioutat, Psithia și Thasia cu Raisin de Corinthe, Biturica cu Cabernet Sauvignon sau soiul Arricella mitida cu Fetească albă. Scrierele ampelografilor cunosc o perioadă de stagnare în evul mediu, ca urmare a unor transformări de ordin intelctual sau religios, informațiile despre vița de vie fiind puține sau neînsemnate. Primele scrieri cu caracter

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Chardonnay. În ultimii ani s-au utilizat și alte tehnici moleculare cum ar fi microsateliții SSR (simple sequence repeats), spectometria MIR (mid-infrared) și NIR (near-infrared), (Benin și colab., 2006). Utilizarea microsateliților a permis stabilirea originii genetice a următoarelor soiuri: Cabernet Sauvignon (Cabernet franc și Sauvignon blanc), Blauburgunder (Portugieser blue x Blasfran kisch), Neurburger (Sylvaner și Veltelener rouge), Zweigelt (Blanfrankein și Saint Laurent) (Sefe și colab., 1997). Rezultatele obținute prin utilizarea biologiei moleculare în diferențierea soiurilor de viță de vie au condus

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
s-au utilizat și alte tehnici moleculare cum ar fi microsateliții SSR (simple sequence repeats), spectometria MIR (mid-infrared) și NIR (near-infrared), (Benin și colab., 2006). Utilizarea microsateliților a permis stabilirea originii genetice a următoarelor soiuri: Cabernet Sauvignon (Cabernet franc și Sauvignon blanc), Blauburgunder (Portugieser blue x Blasfran kisch), Neurburger (Sylvaner și Veltelener rouge), Zweigelt (Blanfrankein și Saint Laurent) (Sefe și colab., 1997). Rezultatele obținute prin utilizarea biologiei moleculare în diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la completarea Listei descriptorilor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut, cu marginile răsfrânte în jos către fața inferioară a limbului (Alicante Bouschet) și răsucit (Sauvignon). Ondularea limbului se poate determina prin secționare și se poate manifesta în treimea inferioară a limbului , lângă pețiol (Riparia gloire), poate fi generală sau poate lipsi (Auxerroire). Suprafața limbului poate fi netedă pe partea superioară, iar la unele soiuri poate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
consistență mijlocie (Muscat Ottonel, Chasselas doré), tare (Italia) și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor, muscat (Muscat Ottonel, Muscat de Alexandria), foxat (la hibrizii producători direcți), herbaceu (Cabernet Sauvignon) sau alte gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor, muscat (Muscat Ottonel, Muscat de Alexandria), foxat (la hibrizii producători direcți), herbaceu (Cabernet Sauvignon) sau alte gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii producători

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soi de referință 3309 C) 2.2. Culoarea internodiilor pe partea dorsală (cod OIV 007; UPOV 9; IBPRG 6.1.4.) . Observațiile se efectuează vizual, iar nivelurile de expresie și soiurile de referință sunt: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.3. Culoarea internodiilor pe partea ventrală (cod OIV 008; UPOV 101; IBPRG 6.1.5.) . Pentru acest caracter s-au

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
3. Culoarea internodiilor pe partea ventrală (cod OIV 008; UPOV 101; IBPRG 6.1.5.) . Pentru acest caracter s-au stabilit trei clase de variație cu următoarele niveluri de expresie și soiuri de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Madaleine Angevine). 2.4. Culoarea părtii dorsală a nodurilor lăstarilor (cod OIV 009; UPOV 11; IBPRG 6.1.6.) . Se examinează nodurile din

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
cod OIV 009; UPOV 11; IBPRG 6.1.6.) . Se examinează nodurile din treimea de mijloc a lăstarului, stabilindu-se grupele de clase în funcție de culoare, nivelurile de expresie a caracterului și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Listan) și roșie (nota 3 - soi de referință Madaleine Angevine). 2.6. Desimea perilor scurți, rigizi, pe nodurile lăstarilor (cod OIV 011; UPOV 13; IBPRG 4.1.4.). Se apreciază la

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale superioare (cod OIV 083; UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici: în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Uniformitatea culorii pieliței (cod OIV 226; UPOV 67; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește de asemenea la boabele bine expuse la soare și poate fi neuniformă (nota 1 - soi de referință Cardinal) și uniformă (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon). 9.8. Pruina (cod OIV 227; UPOV 68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este determinată

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a patru soiuri de viță de vie, foarte răspîndite în Chile (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot și Carmenere), iar ca și referință externă a fost folosit material vegetal de origine franceză. Rezultatele obținute prin aplicarea ambelor tehnici, evidențieză faptul că, există diferențe între varietățile studiate, și că metoda ISSR a fost superioară metodei

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
direct din Franța. Aceasta înseamnă că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]