98 matches
-
montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Direcția Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Pedicularis verticillata"), ligularia ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp. disparilis"), frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș ("Crepis jacquinii") frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoței ("Symphyandra wanneri"), cupă ("Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Tozzia carpathica"). În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș ("Crepis jacquinii") frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoței ("Symphyandra wanneri"), cupă ("Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis suedica". Fauna este reprezentată de:
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis suedica". Fauna este reprezentată de:
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida"), ruja ("Rhodiola roșea"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), ochii-șoricelului ("Saxifraga stellaris"), mușcată dracului ("Knautia longifolia"), unghia-păsării ("Violă declinata"), păiuș ("Festuca nigrescens" și "Festuca airoides"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia"). În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii rare de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
întreprindere. Primii O Sută ajung pe Marte și pun bazele primei așezări, care va primi numele Underhill. Sateliții marțieni sunt și ei colonizați (în special Phobos), iar între coloniști apare prima schismă. De o parte se află grupul reprezentat de Saxifrage "Sax" Russell, care crede că simpla prezență pe Marte indică începutul terraformării și că obligația omenirii este să răspândească viața. De cealaltă parte se află Ann Clayborne și acoliții ei, care cred că omenirea nu are dreptul să modifice întreaga
Marte roșu () [Corola-website/Science/332802_a_334131]
-
flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
din familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]