307 matches
-
Alfredo da Rocha Vianna Junior (Filho), cunoscut sub numele (23 aprilie 1897 - 7 februarie 1973) a fost un compozitor, aranjor, flautist,saxofonist și cântăreț brazilian, originar din Rio de Janeiro. este considerat unul din cei mai mari compozitori de muzică populară braziliană, mai ales în genul cunoscut sub numele de "choro". Integrând contribuția înaintașilor săi în domeniul muzicii choró din secolul al
Pixinguinha () [Corola-website/Science/334705_a_336034]
-
Short Cuts, respectiv Talitha Qumi). András dorea să înființeze o trupă nouă, care să reprezinte o fuziune între jazz, rock și etno, și îl învită și pe Oigăn să participe la proiect. Din proiect mai făceau parte la acea vreme saxofonistul Meier Zsolt (care fusese de asemenea component Short Cuts), bateristul Pap Joco și o studentă la fotografie, Cilu, pe post de solistă. Primul demo al trupei proaspăt înființate este finalizat în luna decembrie a anului 1997. Multe dintre aceste piese
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
de la Semnal M). Ulterior vor urma mai multe concerte la diverse festivaluri din Pitești, Cluj și Târgu Mureș. În toamnă, trupa este preluată de casa de discuri italiană Cramps Records, care le asigură promovare și distribuție la nivel mondial. Ulterior, saxofonistul Petö Zoltán se retrage definitiv din formație, și este înlocuit de Mihai Iordache (ex-Sarmalele Reci, ex-Timpuri Noi). Bateristul Csergö Dominic se retrage și el pentru o perioadă, fiind înlocuit temporar de Lorant Antal. În această formulă, trupa intră în studio
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
(n. 22 mai, 1942, d. 5 august 2000, Werneck, Germania) a fost un saxofonist și compozitor de jazz din România. Se trage dintr-o familie cu lungi tradiții în jazzul românesc, fiind nepotul lui Emil Berindei (primul pionier al jazzului românesc) și fiul lui Mihai Berindei. Studii la „Institutul Politehnic București” (secția electronică). După
Ștefan Berindei () [Corola-website/Science/318460_a_319789]
-
murit în timpul războiului. Ida era copil mic și a fost crescută la mănăstire. Ida vrea să găsească mormântul părinților ei și cele două femei pornesc spre satul în care a trăit familia. În timpul călătoriei îl cunosc pe Lis, un tânăr saxofonist care face autostopul. Toți trei poposesc la un hotel-restaurant unde cântă Lis cu grupul său. Cu această ocazie, Ida cunoaște ceva nou pentru ea, muzica de jazz și apropierea unui bărbat. De altfel Wanda o îndeamnă să cunoască viața laică
Ida (film) () [Corola-website/Science/334365_a_335694]
-
muzicieni au crescut într-un oraș de țară numit Downey, lângă Los Angeles și și-au petrecut adolescență cântând cu legendarii muzicieni R&B, Big Joe Turner, Willie Dixon, Marcus Johnson (artistul principal de la trupa Jimmy Reed), si Lee Allen (saxofonistul lui Fats Domino și Little Richard). Învățând de la cunoscători rădăcinile muzicii americane, la sfârșitul anilor ’70 trupa a început să cânte în jurul Los Angeles-ului atrăgând publicul prin combinația să de stiluri clasice, punk energy și stilul muzical a lui Dave
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
cotat din Republică Moldova, având în portofoliu peste 40 de videoclipuri, dar și spoturi publicitare pentru cateva agenții de publicitate de la Chișinău. Educație Născut în 1992 la Chișinău, în familie de artiști din Rep. Moldova, mama regizor de teatru, tatăl saxofonist. A absolvit Liceul Teoretic "Ștefan cel Mare" din Chișinău, după care și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din același oraș, specialitatea Regie și montaj Film & TV, clasa prof. Vlad Druck și Mircea Chistruga. Pînă să ajungă în domeniul
Roman Burlaca () [Corola-website/Science/336993_a_338322]
-
a crezut că aceasta a fost pierdută sau distrusă. Versiunea din 1957 a fost destinată să conțină muzica de jazz a lui Charles Mingus pe coloana sonoră, dar Mingus nu a reușit să respecte diversele termene stabilite de Cassavetes. Contribuțiile saxofonistului Shafi Hadi, saxofonistul formației lui Mingus, a fost aleasă în cele din urmă pentru coloana sonoră a filmului. În 2004, după peste un deceniu de căutare, Ray Carney, analist al operei lui Cassavetes și profesor la Universitatea din Boston, a
Umbre (film din 1959) () [Corola-website/Science/326167_a_327496]
-
aceasta a fost pierdută sau distrusă. Versiunea din 1957 a fost destinată să conțină muzica de jazz a lui Charles Mingus pe coloana sonoră, dar Mingus nu a reușit să respecte diversele termene stabilite de Cassavetes. Contribuțiile saxofonistului Shafi Hadi, saxofonistul formației lui Mingus, a fost aleasă în cele din urmă pentru coloana sonoră a filmului. În 2004, după peste un deceniu de căutare, Ray Carney, analist al operei lui Cassavetes și profesor la Universitatea din Boston, a anunțat că a
Umbre (film din 1959) () [Corola-website/Science/326167_a_327496]
-
care ține până astăzi. În 1967, ceea ce avea să fie prima melodie Elton John/Bernie Taupin, "Scarecrow", a fost înregistrată; când cei doi s-au cunoscut, șase luni mai târziu, Dwight activa sub numele de "Elton John", în omagiu pentru saxofonistul Bluesology "Elton" Dean și Long "John" Baldry. Echipa formată din John și Taupin s-au angajat la DJM Records ca și compozitori în 1968 și pentru următorii doi ani au compus melodii pentru diferiți artiști precum Roger Cook și Lulu
Elton John () [Corola-website/Science/304513_a_305842]
-
al patrulea album The Doors, "The Soft Parade", lansat în iulie 1969 formația și-a îmbogățit posibilitățile de exprimare muzicală prin utilizarea unor secțiuni de corn, sau corzi, precum și alte sunete dorite în anumite compoziții (că de exemplu colaborarea cu saxofonistul Curtis Amy pe piesă „Touch Me”). Rezultatul a fost un sunet experimental, care i-a determinat pe unii critici să le atace integritatea muzicală. Conform autobiografiei lui John Densmore, "Riders on the Storm", pentru prima oara fiecare membru a fost
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
prezinte compozițiile alături de standarduri jazz, în diferite concerte, Festivaluri Naționale și Internaționale. Compozițiile sale sunt un mix de etno, pop și jazz, au un stil nou, modern. În 1974 ajunge la Sibiu, capitala jazzului în România, invitat de Radu Ghizesan, saxofonistul grupului "Radu Ghizeșan Quintet” cu care va înregistra și două LP- uri cu singura Casă Discografica din acele vremuri, cănd mai era încă dictatură comunistă. Decide să rămână să locuiască în Sibiu. Trecerea de la muzică de piano-bar sau muzică de
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
Inna a lansat videoclipul „Cola Song”. A fost primul single extras de pe următorul album al ei, "LatINNA". Pentru „Cola Song” Inna a colaborat cu cânărețul columbian de reggaeton J Balvin și a inclus pasaje instrumentale din „Piñata 2014”, interpretate de saxofonistul Andreas Schullers, la care a colaborat însăși Inna. „Cola Song” a avut o evoluție modestă în Romania Airplay 100, atingând numai poziția a treizeci și patra, locul 36 în Swiss Singles Chart și 76 în German Singles Chart. La 9
Inna () [Corola-website/Science/316334_a_317663]
-
războiului în Franța ocupată, călătorind mult. A încercat să scape în Elveția, după un sejur la Thonon-les-Bains, fără succes însă. Atmosfera melancolică din Parisul sub ocupație se reflectă în piesa "Nuages", pe care o înregistrează în 1940, împreună cu clarinetistul și saxofonistul Hubert Rostaing. În decembrie 1940, înregistrează cu orchestra lui Pierre Allier. În 1943, la Salbris, în Loir et Cher, unde Django cumpărase o casă, se căsătorește a doua oară cu Sophie "Naguine" Ziegler. În anul următor, aceasta îi va dărui
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
din partea ofițerului Luftwaffe Dietrich Schulz-Köhn, "Dr. Jazz", mare amator de jazz. Django Reinhardt are meritul de a fi printre primii muzicieni de pe bătrânul continent care a înțeles revoluția produsă de apariția stilului be-bop, cei mai proeminenți promotori de peste ocean fiind saxofonistul Charlie Parker și trompetistul Dizzie Gillespie, astfel că spre sfârșitul războiului, a integrat și el în compozițiile sale acorduri be-bop, fără a părăsi însă stilul său original. Imediat după război, reîntâlnindu-se cu Stéphane Grappelli, a decis să reia activitatea
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
și Olanda în formule de trio, cvartet sau cvintet, a căror componentă cuprinde pe Ciprian Parghel, la bass, Tudor Parghel, baterie, si Puiu Păscu, la pian. Cu ocazia festivalului "Jazz Supernight", Mamaia, din iulie 2002, a susținut un recital alături de saxofonistul american Rick Condit, de bateristul italian Fabio Grande și de mai vechii săi colaboratori, pianistul Ion Baciu Jr. și basistul Pedro Negrescu. A apărut de asemenea pe scena "Festivalului de Jazz" București 2002, alături de Big Band-ul Radiodifuziunii Române. În
Anca Parghel () [Corola-website/Science/309857_a_311186]
-
(n. 21 iulie 1947 sau 1948, Satu Mare) este un saxofonist, clarinetist și flautist israelian-român, evreu născut în Transilvania. Interpretează un repertoriu variat de jazz, dar și de muzică ușoară, clasică, klezmer, muzică de scena și de film. s-a născut la Satu Mare in 1947 ca fiu al violonistului Andrei Wertheimer
Peter Wertheimer () [Corola-website/Science/327328_a_328657]
-
și EP-ul "The Fame Monster" (2009). Că și coproducătoare, Gâgă a colaborat cu diverși producători, inclusiv RedOne și Fernando Garibay, cei cu care a lucrat și înainte. De asemenea, ea a lucrat și cu artiști precum E Street Band, saxofonistul Clarence Clemons, Queen și chitaristul Brian May. Muzică de pe "" provine din stilurile Synthpop și Dance-pop din materialul ei anterior în timp ce încorporează diferite forme de orchestrație din lansările ei anterioare, precum Techno și Rock electronic. Albumul oferă o gamă largă de
Born This Way () [Corola-website/Science/322771_a_324100]
-
unde au ocupat locul trei cu melodia „No Crime”. Nelly Ciobanu a fost aleasă atunci să reprezinte Moldova. a fost formată în 2007 de 2 tineri tiraspoleni ce își făceau serviciul militar. Inițial era alcătuită din vioristul Anton Ragoza și saxofonistul Serghei Stepanov. Anton Ragoza a intrat la școala muzicală mult mai târziu decât muzicienii profesioniști, și anume la 14 ani, fapt ce nu l-a împiedicat să o termine cu diplomă roșie. La fel cu diplomă roșie a terminat și
SunStroke Project () [Corola-website/Science/319207_a_320536]
-
diplomă roșie. La fel cu diplomă roșie a terminat și colegiul, însă nu a mai primit studii superioare, deoarece în scurt timp Anton părăsește facultatea și se înscrie în armată unde cînta în orchestră. În armată el îl cunoaște pe saxofonistul Serghei Stepanov. După cunoștința lor a apărut ideea de a crea o formație muzicală iar numele acesteia a apărut în urma unei situații nostime. Într-o vară în care soldații îndeplineau niște munci în câmp tânărul blond Anton Ragoza a primit
SunStroke Project () [Corola-website/Science/319207_a_320536]
-
formație locul de solist îl ocupă chișinăueanul Serghei Ialovițchii cu care SunStroke Project va învinge la preselecția națională pentru Eurovision 2010. Piesa "Run Away" la Eurovision 2010 SunStroke Project au interpretat-o împreună cu cântăreața Olia Tira. Odată cu prestația virtuoză a saxofonistului formației (Serghei Stepanov) la Eurovision, el a produs un fenomen pe internet, numit „Epic Sax Guy”. Clipuri remixate cu prestația sa au strâns milioane de vizualizări pe youtube. Au fost create și câteva versiuni de „10 ore de Epic Sax
SunStroke Project () [Corola-website/Science/319207_a_320536]
-
deoarece concurenții lor nu se vor da în lături de la nimic pentru a-i împiedica, nici chiar de la crimă. Prin urmare, ei găsesc în Statele Unite ale Americii cu ajutorul unei agenții două sosii ale lor, cascadorul Elliot Vance (Terence Hill) și saxofonistul de jazz Greg Wonder (Bud Spencer). Deoarece aceștia din urmă seamănă perfect cu cei doi veri miliardari brazilieni, ei sunt angajați pentru a-i înlocui timp de șapte zile, în toate privințele, primind fiecare la finalul perioadei suma de 1
Substituire cu bucluc () [Corola-website/Science/326816_a_328145]
-
principale merg pe Stadionul Maracană pentru a vorbi fără să fie auziți de nimeni, stau printre fanii echipei braziliene de fotbal Vasco da Gama. Criticul Tudor Caranfil a dat acestui film două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Saxofonistului Woonder și pilotului Elliot li se propune o afacere de milioane, cu un acont convingător. Fiind sosiile a doi dintre cei mai bogați oameni din lume, să le țină locul timp de o săptămână, pentru a-i deruta pe inamicii
Substituire cu bucluc () [Corola-website/Science/326816_a_328145]
-
variate pe parcursul carierei lor). Grupul Return to Forever al lui Chick Corea era similar în stil și apropiere. Cele două trupe au împărțit de fapt câțiva membri, printre care Airto Moreira. Trupa a fost fondată de pianistul Joe Zawinul și saxofonistul Wayne Shorter. Cei doi s-au întâlnit și s-au împrietenit pentru prima oară în anul 1959, amândoi cântând in ansamblul big band (poate conține un număr de 12 până la 25 membri) a lui Maynard Ferguson. Zawinul a continuat să
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]
-
Merkel. Rolul lui Shorter nu a fost atât de proeminent ca și în timp ce cânta cu Miles Davis în anii 1960, și asta i-a adus trupei unele critici. Cu toate acestea, el este văzut ca unul din cei mai mari saxofoniști tenor și soprano ai tuturor timpurilor, dar și ca compozitor. La cererea lui Davis, înainte să plece din trupa lui, Shorter a început să folosească saxofonul tenor și a cântat exclusiv cu acesta la înregistrarea de debut a Weather Report
Weather Report () [Corola-website/Science/308604_a_309933]